Radio Chișinău

(DOC) Cine este Dorin Recean, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru? CV, avere și controverse

Dorin Recean este candidatul desemnat de către președinta țării Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Recean este cunoscut publicului larg pentru perioada în care a deținut funcția de ministru de Interne în Guvernul Filat și Leancă. În prezent, Recean este consilierului șefei statului în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Potrivit CV-ului întocmit de Dorin Recean, acesta deține experiență profesională de peste 27 de ani în sectorul public, privat, precum și în instituții internaționale.

Recean a fost ministru al Afacerilor Interne (2012-2015 – guvernul Filat), responsabil pentru implementarea reformei MAI și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Anterior, (2010-2012), el a fost viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor.

Înainte de a ajunge la Guvern, Recean a lucrat pentru TeleMedia Group; Concernul Milenium Grup, în calitate de director marketing și vânzări; director executiv. În perioada anilor 1995-2022, el a fost director de program, manager de proiecte la Agenția pentru restructurarea Întreprinderilor și Asistență (ARIA)/ Proiectul Băncii Mondiale.

De asemenea, Recean a lucrat în calitate de consultant în domeniul analizei datelor și informației, iar din 1995 și până în prezent (cu unele pauze) este lector universitar.

Pe 4 februarie 2022 Recean a revenit în atenția publicului larg, după ce a fost numit consilier prezidențial pe domeniul securității. De atunci, în spațiul public au fost numeroase speculații pe tema numirii acestuia în funcția de prim-ministru.

 

Avere și interese personale

Potrivit celei mai recent declarații de avere a lui Dorin Recean, publicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI), Recean a obținut pe parcursul anului 2021 venituri în mărime de peste 25 mii euro, circa 15 mii dolari și 26 mii de lei. De asemenea, acesta a obținut 400 000 lei din vânzarea unui automobil marca BMW X3 și dividende de peste 700 mii lei de la U.S. Food Network S.R.L

Soția sa a beneficiat de un salariu în mărime de peste 4,8 mln lei, fiind angajată a MoldovaAgroindbank.

Soții Recean dețin trei terenuri: unul agricol și două intravilane, estimate la valoarea de piață la: 5000 euro, 400 mii lei și 60 mii lei. De asemenea, familia Recean deține o casă de peste 270 m2, estimată la 4,5 mln lei, dobândită în anul 1996; o vilă de 97 m2, estimată la 55 mii euro și o proprietate de 16 m2, estimată la 65 mii lei.

Dorin Recean nu a declarat că ar deține vreun autoturism, însă soția sa conduce un BMW produs în 2016 și cumpărat în 2021, a cărui valoare este estimată la peste 19 mii euro. El a declarat 9 conturi bancare, cele mai mari sume fiind de circa 560 mii lei și 17 mii euro. Soția sa deține 12 conturi bancare, cele mai mari sume deținute fiind de 80 mii euro și aproape 30 mii dolari.

Controverse

Dorin Recean mai este ținut minte și în urma unei interceptări telefonice scursă în presă. În timp de deținea funcția de ministru al afacerilor interne, Dorin Recean a avut o convorbire telefonică cu Nicolae Vicol, șeful de atunci al Serviciului Fiscal de Stat. În înregistrare, ministrul de interne îi dădea indicații șefului FISC-ului și îl mustra pe Vicol pentru verificarea unor agenți economici. Mai exact, Recean îi spunea lui Vicol că dacă are obiecții la activitatea unor agenți economici, să-i spună lui și el îi va da „cu capul de asfalt”.

Recean a recunoscut că este vorba doar despre un fragment dintr-o discuție mai largă, acuzându-l pe Plahotniuc că a comandat înregistrarea.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video

Ceban cere intervenția Guvernului, după ce o fetiță de 13 ani a decedat în Hotelul Național: „Să facem împreună ceva”

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că instituția pe care o conduce nu poate asigura securitatea pe teritoriul clădirii fostului Hotel Național, pentru că este proprietate privată. Acesta a făcut apel la Guvern să caute soluții pentru a obliga proprietarii clădirilor private abandonate să asigure pază. Precizările au fost făcute în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei din 10 noiembrie, după cazul tragic în care o adolescentă și-a pierdut viața în incinta acestui imobil părăsit.

Ion Ceban a declarat că Primăria Chișinău nu poate acționa în raport cu clădirea fostului Hotel Național, fiindcă aceasta este proprietate privată. „De aceea, solicit Guvernului Republicii Moldova să facem împreună ceva în această privință. Atunci când este vorba despre clădirile publice care aparțin statului să fie amplasată pază și să nu se permită accesul în interiorul acestor clădiri. Iar cât privește clădirile private să fie găsite o soluție legală pentru a obliga proprietarii să asigure paza sau alte mecanisme de siguranță. Și chem în acest context pe toată lumea la conștientizare, să fie găsite aceste soluții la modul practic și la modul real. Și să fie luate măsuri neîntârziat, pentru că este vorba, în primul rând, de siguranța copiilor”, a spus edilul.

La rândul său, șefa Direcției municipale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Svetlana Dogotaru, a menționat că, anterior, autoritățile naționale au demarat o procedură de declarare a clădirii ex-hotelului drept monument de importanță națională, dar și o procedură de întoarcere a imobilului către stat.

Procedurile pe care le-au demarat autoritățile prevăd următorul lucru: că odată inclusă în listă, clădirea se supune acelorași rigori ca și un monument deja clasat prin toate deciziile autorităților responsabile. Acum, chiar dacă proprietarul și-ar dori să facă în această clădire – nu neapărat demolare, orice intervenție – trebuie să o coordoneze cu Ministerul Culturii, dar nu doar atât. Procedura de clasare a unui monument prevede negocieri cu proprietarul pentru a concretiza, sau clădirea este naționalizată, deci răscumpărată de la proprietar odată ce-l incluzi și-i pui condiții speciale, sau participare prin programe de susținere a acestei clădiri pentru a fi păstrată ca și patrimoniu.

Din câte cunoaștem noi, nici Ministerul Culturii, nici APP nu au făcut nimic, nu există niciun program și nicio acțiune pentru păstrarea patrimoniului respectiv. Responsabilitatea pentru tot ceea ce se întâmplă într-o clădire o poartă proprietarul, dar în cazul dat și statul, odată ce include anumite procese de protejare din punct de vedere patrimonial sau de retrocedare privind procedura de nerecunoaștere a acelui contract de investiții care a fost semnat anterior”, a adăugat Dogotaru.

Guvernul nu a comentat, deocamdată, afirmațiile celor doi funcționari.

Amintim că, în seara de 6 noiembrie, o fetiță de 13 ani a fost găsită decedată în clădirea fostului Hotel Național. Potrivit poliției, s-a stabilit preliminar că adolescenta a căzut de la înălțime. Mama copilei a sesizat dispariția copilei în jurul orei 20:20, după ce nu a mai revenit acasă după ore, iar circa 40 de minute mai târziu oamenii legii au depistat trupul neînsuflețit.

În pofida tragediei, adolescenții continuă să frecventeze clădirea părăsită. În seara de 7 noiembrie, un jurnalist NM a surprins imagini video cu câțiva tineri la balconul imobilului.

***

Hotelul Național a fost privatizat pentru a doua oară în anul 2006, firma câștigătoare a concursului investițional fiind întreprinderea cu capital străin „Alfa-Engineering”, care s-a obligat să facă investiții în valoare de 33 milioane de dolari pentru reconstrucția hotelului și să-l transforme într-un hotel de cinci stele. Reconstrucția urma să fie finisată doi ani mai târziu, însă nu a mai fost realizată.

În august 2020, proprietarul clădirii a primit autorizația de demolare a edificiului, iar în martie 2021 a fost propusă demolarea edificiului în detrimentul construcției unui complexul multifuncțional. Pe 20 mai 2022 a început să fie construit un gard în jurul Hotelului, în spațiul public apărând informații potrivit cărora clădirea ar urma să fie demolată. Mai târziu, primarul Ion Ceban a retras, totuși, companiei Moldova-Tur, care deține hotelul, autorizația de demolare acordată în vara anului 2021, din cauza „încălcărilor depistate la fața locului”.

Pe 11 iulie 2022, Primăria municipiului Chișinău s-a adresat Ministerului Culturii cu solicitarea de a include clădirea Hotelului Național în registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

În februarie 2024, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat că instituția pe care o conduce a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție, după ce a găsit noi dovezi despre procesul de privatizare a fostului hotel. El a declarat că autoritățile vor încerca să readucă clădirea în proprietatea statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: