Radio Chișinău

(DOC) Cine este Dorin Recean, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru? CV, avere și controverse

Dorin Recean este candidatul desemnat de către președinta țării Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Recean este cunoscut publicului larg pentru perioada în care a deținut funcția de ministru de Interne în Guvernul Filat și Leancă. În prezent, Recean este consilierului șefei statului în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Potrivit CV-ului întocmit de Dorin Recean, acesta deține experiență profesională de peste 27 de ani în sectorul public, privat, precum și în instituții internaționale.

Recean a fost ministru al Afacerilor Interne (2012-2015 – guvernul Filat), responsabil pentru implementarea reformei MAI și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Anterior, (2010-2012), el a fost viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor.

Înainte de a ajunge la Guvern, Recean a lucrat pentru TeleMedia Group; Concernul Milenium Grup, în calitate de director marketing și vânzări; director executiv. În perioada anilor 1995-2022, el a fost director de program, manager de proiecte la Agenția pentru restructurarea Întreprinderilor și Asistență (ARIA)/ Proiectul Băncii Mondiale.

De asemenea, Recean a lucrat în calitate de consultant în domeniul analizei datelor și informației, iar din 1995 și până în prezent (cu unele pauze) este lector universitar.

Pe 4 februarie 2022 Recean a revenit în atenția publicului larg, după ce a fost numit consilier prezidențial pe domeniul securității. De atunci, în spațiul public au fost numeroase speculații pe tema numirii acestuia în funcția de prim-ministru.

 

Avere și interese personale

Potrivit celei mai recent declarații de avere a lui Dorin Recean, publicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI), Recean a obținut pe parcursul anului 2021 venituri în mărime de peste 25 mii euro, circa 15 mii dolari și 26 mii de lei. De asemenea, acesta a obținut 400 000 lei din vânzarea unui automobil marca BMW X3 și dividende de peste 700 mii lei de la U.S. Food Network S.R.L

Soția sa a beneficiat de un salariu în mărime de peste 4,8 mln lei, fiind angajată a MoldovaAgroindbank.

Soții Recean dețin trei terenuri: unul agricol și două intravilane, estimate la valoarea de piață la: 5000 euro, 400 mii lei și 60 mii lei. De asemenea, familia Recean deține o casă de peste 270 m2, estimată la 4,5 mln lei, dobândită în anul 1996; o vilă de 97 m2, estimată la 55 mii euro și o proprietate de 16 m2, estimată la 65 mii lei.

Dorin Recean nu a declarat că ar deține vreun autoturism, însă soția sa conduce un BMW produs în 2016 și cumpărat în 2021, a cărui valoare este estimată la peste 19 mii euro. El a declarat 9 conturi bancare, cele mai mari sume fiind de circa 560 mii lei și 17 mii euro. Soția sa deține 12 conturi bancare, cele mai mari sume deținute fiind de 80 mii euro și aproape 30 mii dolari.

Controverse

Dorin Recean mai este ținut minte și în urma unei interceptări telefonice scursă în presă. În timp de deținea funcția de ministru al afacerilor interne, Dorin Recean a avut o convorbire telefonică cu Nicolae Vicol, șeful de atunci al Serviciului Fiscal de Stat. În înregistrare, ministrul de interne îi dădea indicații șefului FISC-ului și îl mustra pe Vicol pentru verificarea unor agenți economici. Mai exact, Recean îi spunea lui Vicol că dacă are obiecții la activitatea unor agenți economici, să-i spună lui și el îi va da „cu capul de asfalt”.

Recean a recunoscut că este vorba doar despre un fragment dintr-o discuție mai largă, acuzându-l pe Plahotniuc că a comandat înregistrarea.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

halktoplushu.md

Președintele Adunării Populare cere urgentarea procedurilor pentru deschiderea colegiului moldo-turc din Comrat

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a vizitat pe 20 august, împreună cu mai mulți deputați locali, Colegiul moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat. Ulterior, acesta a convocat o ședință cu reprezentanții instituțiilor responsabile și a cerut accelerarea procedurilor necesare pentru ca instituția să-și poată începe activitatea.

Potrivit serviciului de presă al APG, în prezent mai sunt de îndeplinit o serie de proceduri administrative și organizatorice. Printre acestea se numără obținerea actelor necesare pentru darea în exploatare a colegiului și selectarea personalului.

Ulterior, în cadrul unei ședințe de lucru, Valentin Gaidarji a discutat cu reprezentanții instituțiilor responsabile despre problemele care întârzie deschiderea colegiului și despre măsurile necesare pentru soluționarea acestora.

Președintele APG a subliniat că trebuie luate măsuri concrete pentru ca instituția să-și poată începe activitatea cât mai curând.

În aceeași zi, în cadrul unei vizite la Consulatul Turciei din Comrat, Gaidarji a declarat că deschiderea Colegiului „Recep Tayyip Erdoğan” este importantă pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale din Găgăuzia. El a menționat că instituția este, totodată, un exemplu de cooperare dintre Găgăuzia și Turcia.

halktoplushu.md
halktoplushu.md

Amintim că, pe 5 august, Guvernul a aprobat înființarea Colegiului moldo-turc din Comrat. Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, însă, instituția ar putea începe activitatea abia în septembrie 2027, din cauza unor probleme legate de autoritățile locale.

Colegiul Industrial „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat a fost construit în perioada 2021–2024, cu sprijinul financiar al Agenției Turce pentru Cooperare și Coordonare (TİKA) și sub patronajul președintelui Turciei. Instituția nu și-a început însă activitatea nici în 2024, nici în 2025, pe fondul unor neînțelegeri între autoritățile locale și cele centrale.

Potrivit Ministerului Educației, limba principală de instruire în cadrul colegiului va fi româna. Unele discipline ar putea fi predate în limba găgăuză și în engleză. Ministerul a menționat că acest lucru este prevăzut în Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic, semnat între Republica Moldova și Turcia.

Autoritățile Găgăuziei au criticat decizia privind limba de instruire, susținând că aceasta a fost luată „fără a ține cont de mediul lingvistic din Găgăuzia”. Totodată, autoritățile locale au reproșat că nu au fost prevăzute grupe cu predare în limba rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: