donde.ir

DOC Cluburile de noapte și parcurile de distracții își sistează activitatea. Noile decizii aprobate de CESP

Comisia Extraordinară de Sănătate Publică (CESP) a municipiului Chișinău s-a întrunit, pe 19 ianuarie, într-o nouă ședință. Astfel, Comisia a decis sistarea activității zonelor de agrement, a parcurilor de distracții, dar și a cluburilor de noapte.

În același timp, CESP solicită Ministerului Sănătății activarea spațiilor medicale pediatrice suplimentare COVID-19 în spitalele republicane și raionale. Comisia a mai hotărât ca în perioada 20 ianuarie-3 februarie procesul educațional în cadrul instituțiilor de învățământ (centrele de creație)  se va desfășura la distanță.

Și activitățile extrașcolare în instituțiile de învățământ primar și secundar din mun. Chișinău se organizează la distanță.

În contextul măsurilor de sănătate publică pentru limitarea răspândirii comunitare a virusului SARS CoV-2, inclusiv a tulpinii mutante Omicron, subdiviziunile Primăriei mun. Chișinău și Centrul de Sănătate Publică Chișinău vor organiza, cu titlu imediat, un amplu proces de consultări cu reprezentanții HORECA, ai instituțiilor de sănătate, educație, cultură ș.a.

„Situația este incertă de aproape doi ani, dar în contextul actual al crizei gazelor nu putem pune condiții drastice tuturor domeniilor de activitate, de altfel riscăm ca oamenii să rămână „pe drumuri”, declară primarul Ion Ceban.

Totodată, Comisia extraordinară de sănătate publică a mun. Chișinău solicită Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică instituirea unei platforme comune de comunicare strategică asupra situației epidemiologice prin COVID-19, provocărilor pandemice pentru sănătatea și siguranța populației, precum și eficientizării procesului de vaccinare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: