(DOC) Cum ar putea fi modificată Constituția, dacă moldovenii vor susține aderarea la UE la referendum

Prima versiune a proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, în vederea introducerii parcursului european în legea supremă, a fost făcut publică. Mai mult, documentul a fost supus astăzi, 8 aprilie, consultărilor publice, la Parlament. Autorii propun completarea preambulului Constituției cu două aliniate noi, precum și a textului legii supreme.

Proiectul de modificare a Constituției propune completarea preambulului legii supreme a țării cu două alineate, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și se declară că integrarea în Uniunea Europeană este un obiectiv strategic al țării noastre.

De asemenea, se propune completarea Titlului „Integrarea în Uniunea Europeană” cu un alineat care se referă la aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale UE.

Legea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican.

Între timp, la doar câteva zile de la publicarea proiectului, Comisia juridică, numiri și imunități a organizat consultări publice despre referendumul pentru revizuirea Constituției privind aderarea țării noastre la UE. La discuții au participat membri ai Comisiei Electorale Centrale, precum și reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, anunță Parlamentul.

„Scopul consultărilor de astăzi a fost, în primul rând, să înțelegem dacă textul prezentat corespunde cu rigorile necesare. Curtea Constituțională se va expune printr-un aviz. Conform legislației, Curtea Constituțională are la dispoziție zece zile să se expună. După asta, vom prezenta Parlamentului un proiect de hotărâre. După înregistrarea acestui proiect de hotărâre este necesar de a respecta rigoarea de șase luni. Ulterior, cetățenii, la cabina de vot, se vor expune, prin intima lor convingere, dacă susțin sau sunt împotrivă”, a explicat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca.

***

Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta țării, Maia Sandu, și se va desfășura în ziua alegerilor prezidențiale. Scopul acestuia și al modificării Constituției este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

Pe 21 martie 2024, Parlamentul a adoptat Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, care stabilește că integrarea și aderarea europeană este proiect de prioritate națională al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: