pescuit
Максим Андреев, NewsMaker

DOC Despăgubiri de până la 15 mii de lei pentru pescuitul, vânzarea sau exportul ilicit de nisetru, lostriță sau morun

Despăgubirile pretinse pentru prejudiciul cauzat prin pescuit, comercializare, posesiune și export ilicit, precum și nimicirea resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole ar putea fi mai mari. Astfel, pentru specii precum nisetrul, viza, păstruga, lostrița sau morunul, se va plăti până la 15 mii de lei. Guvernul va aviza pozitiv o inițiativă legislativă în acest sens. În același timp, Ministerul Mediului propune micșorarea valorii despăgubirilor pentru unele specii. Subiectul urmează a fi dezbătut în cadrul ședinței Guvernului din 2 februarie.

Proiectul de lege a fost elaborat de către deputata fracțiunii Comuniștilor și Socialiștilor Elena Bodnarenco, președinta Comisiei mediu și dezvoltare regională. Acesta prevede modificarea anexei la Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura. Scopul inițiativei este majorarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin pescuit, comercializare, posesiune și export ilicit, precum și nimicirea resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole.

Guvernul a decis să susțină inițiativa, cu unele completări și modificări. Astfel, pentru toate speciile de pești incluși în ediția a III-a a Cărții Roșii (2015) se propune stabilirea cuantumului despăgubirilor de 250-300 unități convenționale (12 500-15 000) în dependență dacă specia este critic periclitată sau vulnerabilă. În lista acestora au fost incluse specii de pești precum: nisetru, viza, păstruga, morunul, caspiosomă, lostriță anghilă europeană, beldiță comună, mreană vânătă, caracurdă, șalău vărgat sau chișcar ucrainean.

Pentru speciile native de talie mare și medie de importanță economică și ameliorativă, afectate puternic de pescuitul ilicit cu efect selectiv, se propune un cuantum al despăgubirilor de 50 de unități convenționale (2 500 lei). Pentru alte specii cuantumul despăgubirilor variază de la 10 la 30 u.c. (500-1 500 lei). Concomitent, se propune completarea anexei privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura cu mai multe specii.

În același timp, pentru unele specii valoarea despăgubirii urmează a fi micșorată.

De exemplu, specia Leuciscus leuciscus, pe parcursul ultimilor două decenii, și-a majorat efectivele, fiind exclusă din Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediția a III-a, iar specia Carassius auratus, fiind o specie de importanță economică, este în esență o specie alogenă”, argumentează Ministerul Mediului.

 

 

Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova se întâlnesc peste 15 000 de specii de animale, din care: 474 de specii de vertebrate, (75 de specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 90 specii de pești), celelalte specii reprezentând nevertebratele (majoritatea insecte). Cifrele prezentate nu poartă un caracter static.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol/gov.md

Un nou pod rutier peste Prut. Guvernul României a aprobat un Memorandum pentru construcția acestuia

Guvernul României a aprobat joi, 23 octombrie, un memorandum care permite începerea negocierilor și semnarea acordului cu Republica Moldova pentru construirea unui pod rutier peste râul Prut, la frontiera dintre localitățile Bumbăta (România) și Leova (Republica Moldova), potrivit Agerpres.

Noul pod va conecta rețelele rutiere ale celor două state și va facilita circulația persoanelor și transportul de mărfuri, contribuind totodată la integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport (TEN-T). Studiul de fezabilitate este deja în derulare, după semnarea contractului în februarie 2025, iar lucrările pregătitoare au început în martie și se estimează că vor fi finalizate până în martie 2026.

Proiectul include prevederi pentru protecția mediului, reglementări vamale și fiscale, precum și coordonarea etapelor de implementare printr-o Comisie Mixtă și un grup de lucru comun.

Pe partea română, podul va fi legat la rețeaua rutieră principală și secundară:

– La nord, prin drumul transregio Tișița–Albița, facilitând accesul spre punctul de trecere Leușeni–Albița și conexiuni cu autostrăzile A7 și A8;

– La sud, prin DN24A, asigurând legătura cu drumurile expres Brăila–Galați și Focșani–Brăila, precum și cu podul de la Brăila spre Constanța și porturile Mării Negre.

Acordul interguvernamental va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne ale ambelor state și stabilește reguli clare pentru finanțarea lucrărilor, auditul tehnic și financiar, trecerea frontierei și colaborarea administrativă între România și Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: