Despăgubirile pretinse pentru prejudiciul cauzat prin pescuit, comercializare, posesiune și export ilicit, precum și nimicirea resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole ar putea fi mai mari. Astfel, pentru specii precum nisetrul, viza, păstruga, lostrița sau morunul, se va plăti până la 15 mii de lei. Guvernul va aviza pozitiv o inițiativă legislativă în acest sens. În același timp, Ministerul Mediului propune micșorarea valorii despăgubirilor pentru unele specii. Subiectul urmează a fi dezbătut în cadrul ședinței Guvernului din 2 februarie.
Proiectul de lege a fost elaborat de către deputata fracțiunii Comuniștilor și Socialiștilor Elena Bodnarenco, președinta Comisiei mediu și dezvoltare regională. Acesta prevede modificarea anexei la Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura. Scopul inițiativei este majorarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin pescuit, comercializare, posesiune și export ilicit, precum și nimicirea resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole.
Guvernul a decis să susțină inițiativa, cu unele completări și modificări. Astfel, pentru toate speciile de pești incluși în ediția a III-a a Cărții Roșii (2015) se propune stabilirea cuantumului despăgubirilor de 250-300 unități convenționale (12 500-15 000) în dependență dacă specia este critic periclitată sau vulnerabilă. În lista acestora au fost incluse specii de pești precum: nisetru, viza, păstruga, morunul, caspiosomă, lostriță anghilă europeană, beldiță comună, mreană vânătă, caracurdă, șalău vărgat sau chișcar ucrainean.
Pentru speciile native de talie mare și medie de importanță economică și ameliorativă, afectate puternic de pescuitul ilicit cu efect selectiv, se propune un cuantum al despăgubirilor de 50 de unități convenționale (2 500 lei). Pentru alte specii cuantumul despăgubirilor variază de la 10 la 30 u.c. (500-1 500 lei). Concomitent, se propune completarea anexei privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura cu mai multe specii.
În același timp, pentru unele specii valoarea despăgubirii urmează a fi micșorată.
„De exemplu, specia Leuciscus leuciscus, pe parcursul ultimilor două decenii, și-a majorat efectivele, fiind exclusă din Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediția a III-a, iar specia Carassius auratus, fiind o specie de importanță economică, este în esență o specie alogenă”, argumentează Ministerul Mediului.
Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova se întâlnesc peste 15 000 de specii de animale, din care: 474 de specii de vertebrate, (75 de specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 90 specii de pești), celelalte specii reprezentând nevertebratele (majoritatea insecte). Cifrele prezentate nu poartă un caracter static.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
