Андрей Мардарь / NewsMaker

(DOC) Rizea riscă amendă pentru agitație electorală în ziua precedentă alegerilor din Bălți

Cristian Rizea, ex-deputatul român, condamnat în țara vecină pentru corupție, riscă să fie amendat pentru că a făcut agitație electorală în ajunul zilei alegerilor, fapt interzis de legislație. Un demers în acest sens a fost făcut de către Inspectoratul de Poliție Bălți către președintele consiliului electoral al circumscripției electorale nr. 2 din muncipiu.

Oamenii legii au constatat că, pe 20 noiembrie, în ziua din ajunul alegerilor locale, Mihai Cristian Rizea a făcut un live pe rețelele de socializare din fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Chișinău. Acesta a criticat acțiunile CEC-ului și a îndemnat alegătorii să voteze pentru Vladimir Dachi, candidatul Partidului Politic „Noi” pentru funcția de primar de Bălți. Forțele de ordine au pornit un proces contravențional.

Agitația electorală în ziua alegerilor sau în ziua precedentă alegerilor se sancţionează cu amendă de la 750 la 1500 de lei, aplicată persoanei fizice, sau cu amendă de la 1750 la 2500 de lei aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului electoral.

De asemenea, Inspectoratul de Poliție Bălți solicită CEC atragerea candidatului Vladimir Dachi la răspundere juridică pentru încălcarea legislaţiei electorale. Conform Codului Electoral, acesta riscă una din următoarele sancțiuni:

a) avertisment;

b) anularea înregistrării grupului de inițiativă;

c) intentarea procesului contravențional conform legislației;

d) lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară;

e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Mihai Cristian Rizea

Amintim că Mihai Cristian Rizea și-a anunțat intenția de a candida la funcția de primar al mun. Bălți, însă CEC a refuzat înregistrarea acestuia. În locul său, a fost înregistrat Vladimir Dachi. Pe 20 noiembrie, Judecătoria Bălți a respins solicitarea CEC privind anularea înregistrării lui Dachi.

***

Rizea a primit cetățenia moldovenească pe 28 decembrie 2017, în condițiile în care a primit o sentință pe 7 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, definitivă prin decizia penală din 18 martie 2019. Acesta era judecat și condamnat la închisoare, cu executare, pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor. Rizea are de executat în România pe pedeapsă de patru ani și opt luni de închisoare. Fugit în Republica Moldova, el a publicat o carte de dezvăluiri despre mai multe personaje-cheie din PSD și corupția din partid.

Pe 2 noiembrie 2020, Rizea și-a pierdut cetățenia moldovenească, după ce fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul prezidențial în acest sens. Imediat după decizia lui Dodon, Ministerul Justiției din România a trimis, pe 4 noiembrie 2020, Republicii Moldova o cerere de extrădare pe numele lui Rizea. 

Rizea a fost trimis în judecată în Republica Moldova la finele lunii martie de către procurorii anticorupție din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din Republica Moldova pentru fals în declarații în momentul cererii pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova înaintată în 2017. Anchetatorii spun că Rizea ar fi ascuns faptul că este urmărit penal în România.

Fostul deputat PSD se declară nevinovat și susține că dosarele din Republica Moldova sunt făcute la comanda liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon și a oligarhului fugar, Vladimir Plahotniuc.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: