Андрей Мардарь / NewsMaker

(DOC) Rizea riscă amendă pentru agitație electorală în ziua precedentă alegerilor din Bălți

Cristian Rizea, ex-deputatul român, condamnat în țara vecină pentru corupție, riscă să fie amendat pentru că a făcut agitație electorală în ajunul zilei alegerilor, fapt interzis de legislație. Un demers în acest sens a fost făcut de către Inspectoratul de Poliție Bălți către președintele consiliului electoral al circumscripției electorale nr. 2 din muncipiu.

Oamenii legii au constatat că, pe 20 noiembrie, în ziua din ajunul alegerilor locale, Mihai Cristian Rizea a făcut un live pe rețelele de socializare din fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Chișinău. Acesta a criticat acțiunile CEC-ului și a îndemnat alegătorii să voteze pentru Vladimir Dachi, candidatul Partidului Politic „Noi” pentru funcția de primar de Bălți. Forțele de ordine au pornit un proces contravențional.

Agitația electorală în ziua alegerilor sau în ziua precedentă alegerilor se sancţionează cu amendă de la 750 la 1500 de lei, aplicată persoanei fizice, sau cu amendă de la 1750 la 2500 de lei aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului electoral.

De asemenea, Inspectoratul de Poliție Bălți solicită CEC atragerea candidatului Vladimir Dachi la răspundere juridică pentru încălcarea legislaţiei electorale. Conform Codului Electoral, acesta riscă una din următoarele sancțiuni:

a) avertisment;

b) anularea înregistrării grupului de inițiativă;

c) intentarea procesului contravențional conform legislației;

d) lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară;

e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Mihai Cristian Rizea

Amintim că Mihai Cristian Rizea și-a anunțat intenția de a candida la funcția de primar al mun. Bălți, însă CEC a refuzat înregistrarea acestuia. În locul său, a fost înregistrat Vladimir Dachi. Pe 20 noiembrie, Judecătoria Bălți a respins solicitarea CEC privind anularea înregistrării lui Dachi.

***

Rizea a primit cetățenia moldovenească pe 28 decembrie 2017, în condițiile în care a primit o sentință pe 7 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, definitivă prin decizia penală din 18 martie 2019. Acesta era judecat și condamnat la închisoare, cu executare, pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor. Rizea are de executat în România pe pedeapsă de patru ani și opt luni de închisoare. Fugit în Republica Moldova, el a publicat o carte de dezvăluiri despre mai multe personaje-cheie din PSD și corupția din partid.

Pe 2 noiembrie 2020, Rizea și-a pierdut cetățenia moldovenească, după ce fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul prezidențial în acest sens. Imediat după decizia lui Dodon, Ministerul Justiției din România a trimis, pe 4 noiembrie 2020, Republicii Moldova o cerere de extrădare pe numele lui Rizea. 

Rizea a fost trimis în judecată în Republica Moldova la finele lunii martie de către procurorii anticorupție din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din Republica Moldova pentru fals în declarații în momentul cererii pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova înaintată în 2017. Anchetatorii spun că Rizea ar fi ascuns faptul că este urmărit penal în România.

Fostul deputat PSD se declară nevinovat și susține că dosarele din Republica Moldova sunt făcute la comanda liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon și a oligarhului fugar, Vladimir Plahotniuc.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: