Андрей Мардарь / NewsMaker

(DOC) Rizea riscă amendă pentru agitație electorală în ziua precedentă alegerilor din Bălți

Cristian Rizea, ex-deputatul român, condamnat în țara vecină pentru corupție, riscă să fie amendat pentru că a făcut agitație electorală în ajunul zilei alegerilor, fapt interzis de legislație. Un demers în acest sens a fost făcut de către Inspectoratul de Poliție Bălți către președintele consiliului electoral al circumscripției electorale nr. 2 din muncipiu.

Oamenii legii au constatat că, pe 20 noiembrie, în ziua din ajunul alegerilor locale, Mihai Cristian Rizea a făcut un live pe rețelele de socializare din fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Chișinău. Acesta a criticat acțiunile CEC-ului și a îndemnat alegătorii să voteze pentru Vladimir Dachi, candidatul Partidului Politic „Noi” pentru funcția de primar de Bălți. Forțele de ordine au pornit un proces contravențional.

Agitația electorală în ziua alegerilor sau în ziua precedentă alegerilor se sancţionează cu amendă de la 750 la 1500 de lei, aplicată persoanei fizice, sau cu amendă de la 1750 la 2500 de lei aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului electoral.

De asemenea, Inspectoratul de Poliție Bălți solicită CEC atragerea candidatului Vladimir Dachi la răspundere juridică pentru încălcarea legislaţiei electorale. Conform Codului Electoral, acesta riscă una din următoarele sancțiuni:

a) avertisment;

b) anularea înregistrării grupului de inițiativă;

c) intentarea procesului contravențional conform legislației;

d) lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară;

e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Mihai Cristian Rizea

Amintim că Mihai Cristian Rizea și-a anunțat intenția de a candida la funcția de primar al mun. Bălți, însă CEC a refuzat înregistrarea acestuia. În locul său, a fost înregistrat Vladimir Dachi. Pe 20 noiembrie, Judecătoria Bălți a respins solicitarea CEC privind anularea înregistrării lui Dachi.

***

Rizea a primit cetățenia moldovenească pe 28 decembrie 2017, în condițiile în care a primit o sentință pe 7 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, definitivă prin decizia penală din 18 martie 2019. Acesta era judecat și condamnat la închisoare, cu executare, pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor. Rizea are de executat în România pe pedeapsă de patru ani și opt luni de închisoare. Fugit în Republica Moldova, el a publicat o carte de dezvăluiri despre mai multe personaje-cheie din PSD și corupția din partid.

Pe 2 noiembrie 2020, Rizea și-a pierdut cetățenia moldovenească, după ce fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul prezidențial în acest sens. Imediat după decizia lui Dodon, Ministerul Justiției din România a trimis, pe 4 noiembrie 2020, Republicii Moldova o cerere de extrădare pe numele lui Rizea. 

Rizea a fost trimis în judecată în Republica Moldova la finele lunii martie de către procurorii anticorupție din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din Republica Moldova pentru fals în declarații în momentul cererii pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova înaintată în 2017. Anchetatorii spun că Rizea ar fi ascuns faptul că este urmărit penal în România.

Fostul deputat PSD se declară nevinovat și susține că dosarele din Republica Moldova sunt făcute la comanda liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon și a oligarhului fugar, Vladimir Plahotniuc.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Opriți omorul civililor”: Protest cu pancarte și solicitări în fața Ambasadei Rusiei din Chișinău VIDEO

Pe 24 februarie, la patru ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău a avut loc un protest. Manifestanții au venit cu pancarte, și-au exprimat susținerea față de Ucraina și au cerut pedepsirea celor vinovați. Acțiunea a fost organizată de organizația pentru drepturile omului, Amnesty International Moldova. Menționăm că, în seara zilei de 24 februarie, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova.

Manifestanții au ieșit cu pancarte pe care erau scrise următoarele mesaje: „Susțin curajul”, „Susțin Ucraina”, „4 ani fără justiție”, „Opriți omorul civililor”, „Protejați civilii”, „Tortura prizonierilor este o crimă de război”.

„Ne-am adunat astăzi ca să marcăm 4 ani de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina și 12 ani de la ocuparea și anexarea Crimeei. În toți acești ani, Rusia se face vinovată de nenumărate crime de război. (…) Anul acesta, asistăm la o distrugere masivă a infrastructurii critice. (…) Suntem aici ca să solicităm tragerea la răspundere, justiție și despăgubiri pentru victime”, a declarat Iuliana Zaria, coordonatoarea de campanii la Amnesty International Moldova.

Potrivit directorului executiv Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, „fără pedepsirea criminalilor de război nu putem spune că avem o pace justă”.

La manifestație a fost și președinta partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru. Într-un video postat pe rețelele de socializare, ea a spus că „Republica Moldova nu poate fi neutră atunci când la granița ei se comit atrocități”. „Drepturile omului nu sunt selective, iar tăcerea nu este o opțiune. Noi cerem justiție corectă”, a adăugat Spătaru.

Menționăm că, pe 24 februarie, începând cu ora 18:00, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova, în contextul împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă. Evenimentul va începe de la Monumentul lui Ștefan cel Mare, iar participanții vor merge în marș până la Ambasada Rusiei de la Chișinău. La ambasadă, organizația Stop russian aggression – Moldova va desfășura un miting.

***

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: