Dodon a comentat raportul SUA în care figurează numele lui și al prietenului său Igor Ciaika

Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a comentat lista de sancțiuni publicată în ajun de guvernul SUA, în care sunt menționate 9 persoane fizice și 12 juridice. În raport este menționat și numele său, în calitate de reprezentant al Partidului Socialiștilor care a beneficiat de consultări din partea experților ruși. Fostul președinte cercetat penal pentru acte de corupție și trădare de patrie susține că moldovenii ar fi utilizați în interese geopolitice de către forțe externe.

Ambasadorul SUA a demonstrat ieri cine este stăpân în casă. Reprezentanții PAS, care au început să se bucure și să bată din palme ca niște copii mici, nu înțeleg de fapt ce se întâmplă. Avem o țară independentă și suverană, iar atunci când cineva din exterior ne indică că această persoană este rea, iar aceasta este bună, ne transformăm într-o republică bananieră. Astăzi, cetățenii moldoveni sunt folosiți în interese geopolitice, iar apariția de ieri a ambasadorului SUA în fața presei – este un semnal direct: „Noi suntem stăpânii aici, şi aşa cum spunem noi, aşa va fi. Și nu contează dacă este vorba despre Plahotniuc, pe care Statele Unite l-au folosit împotriva Rusiei, sau despre altă persoană. L-au folosit și l-au aruncat. Maia Sandu nu a înțeles acest lucru, și aceasta este greșeala ei. O așteaptă aceeași soartă”, a declarat Dodon.

Ulterior, Dodon a vorbit în rusă și a comentat includerea în lista măsurilor punitive a numelui lui Igor Ciaika, fiul ex-procurorului general al Rusiei.

Evident că îl cunosc, este prietenul meu. A fost vizat de sancțiuni și în perioada 2018-2019, când a călătorit în Moldova. Nimic nou. Mai mult, el a făcut foarte multe pentru relațiile bilaterale dintre Moldova și Rusia. Din propriile sale resurse a reparat muzeul Pușkin din Chișinău”, a spus Dodon și a mai adăugat că Ciaika a contribuit la eliberarea piloților Moldoveni, luați ostatici în Afganistan.

La solicitarea NM de a comenta faptul că numele său figurează în raport, Dodon a răspuns: „Evident, cum să nu mă menționeze? Vreau să vă amintesc că a subiectul a fost reflectat de mai multe investigații jurnalistice. M-au menționat și m-au menționat”, a spus Dodon.

***

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a publicat pe 26 octombrie lista completă a celor 9 persoane incluse în lista de sancțiuni Global Magnitsky Act pentru acte grave de corupție. Este vorba despre Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Pe lângă acestea, sunt vizate și 12 persoane juridice. În raport sunt menționate și numele ex-președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, dar și cel al partidului fondat de primarul de Chișinău, Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN). În document se arată că aceștia au beneficiat de consultanța experților ruși, care reprezentau interesele Kremlinului. Deocamdată, cei doi politicieni nu au comentat informațiile publicate de oficialii americani.

În cadrul discursului din 26 octombrie, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, a menționat că luând această decizie a fost respectată în mod clar și consecvent neutralitatea constituțională a Republicii Moldova și dreptul său de a-și alege propria cale.

„Nu sunt eu acela care trebuie să vă spun vouă, cetățenilor Republicii Moldova, despre amploarea corupțiilor în care s-a implicat Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Ați trăit mai mulți ani într-un stat capturat, consistent de justiție erodat, alegeri distorsionate și voturi furate în parlament, precum și sacoșe cu bani transmise din mână în mână. Astăzi Statele Unite ale Americii demonstrează încă o dată că vă sunt alături în combaterea corupției și protejarea democrației pe care ați câștigat-o cu greu”, a declarat Kent D. Logsdon.

În noiembrie 2020, RISE Moldova a publicat o investigație cu denumirea „Opt prieteni de-ai lui Dodon”. Jurnaliștii au dezvăluit mai mulți experți ruși care au venit la Chișinău înainte de alegerile prezidențiale. Aceștia au fost văzut în repetate rânduri la sediul PSRM și chiar în incinta președinției, în timpul mandatului lui Igor Dodon. Patru dintre ei au venit în Moldova și în toamna anului 2019, în timpul campaniei electorale a unuia dintre liderii socialiști, care candidă la funcția de primar al capitalei. Ei au făcut parte și în echipa electorală a lui Ion Ceban, care a reușit să obțină funcția de edil.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Am propus un mecanism de deblocare a situației”: Amendamentul PAS, după eșecul la numirea lui Herman von Hebel

După ce numirea lui Herman von Hebel în Comisia Vetting a eșuat, PAS a venit cu un amendament, înregistrat pe 4 martie. Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul, a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac. Fracțiunea „Partidul Nostru” a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi, care include și acest amendament, însă inițiativa nu a fost susținută. „Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției”, a declarat președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Grosu, declarații înainte de ședința Parlamentului

„Este un principiu și o regulă care, dacă nu greșesc, în cazul CSM-ului este aplicată pentru a nu bloca procesele: se începe de la două treimi, se consumă încercarea; dacă nu există șansă de a merge înainte cu două treimi, atunci e firesc să se coboare pragul pentru a lua o decizie. Același lucru se propune să fie aplicat și în acest caz”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat de NewsMaker dacă se schimbă regulile jocului în timpul jocului, Grosu a răspuns: „Regulile jocului spun că, atunci când un proces este blocat din lipsa unui număr de voturi necesar – asta spune legislația – trebuie să fie găsite soluții pentru a debloca procesul. Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției. Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe opozanții noștri este procesul de vetting, iar, în raport cu unul din candidați, noi am asistat cu dumneavoastră la o campanie de manipulare, intimidare, dezinformare la adresa acestui candidat (…) Vă amintesc că această candidatură a fost înaintată/susținută în unanimitate de comunitatea partenerilor de dezvoltare”.

Întrebat cum vor privi partenerii externi acest amendament, Grosu a răspuns: „Îl vor privi în contextul argumentelor pe care vi le-am prezentat”.

Solicitare la ședința Parlamentului

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a solicitat excluderea de pe ordinea de zi a ședinței din 5 martie a proiectului nr. 28, care ține de modificarea unor acte normative și este denumit „fortificarea securității judecătorilor”.

„Acest proiect a fost înregistrat la 18 februarie. Personal, l-am susținut în comisia juridică, fiindcă, într-adevăr, judecătorii urmează să beneficieze de protecția statului. (…) Însă, nu știu de ce, ieri s-a înregistrat un amendament care nu are absolut nimic cu fortificarea judecătorilor. Ba, dimpotrivă, se solicită modificarea legii privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător a Curții Supreme de Justiție. Mai simplu spus, se dorește ca numirea domnului Herman von Hebel să fie cu 51 de voturi, dar nu cu 3/5, așa cum prevede actuala lege”, a comunicat deputatul.

Solicitarea lui Berlinschii a fost supusă votului, însă nu a acumulat voturile necesare.

Ce prevede amendamentul

Amendamentul prevede ca Articolul 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie completat cu următoarele: „În cazul în care proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor nu a întrunit numărul necesar de voturi, în aceeași sesiune Comisia juridică, numiri și imunități examinează repetat candidații propuși și alege candidații cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleși repetat aceeași candidați, Comisia juridică, numiri și imunități elaborează proiectul hotărârii parlamentului, însoțit de un raport, care se dezbate în plenul parlamentului și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși”.

NM by mihaelaconovali25

Explicațiile lui Chiriac

Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul și este unul din autorii acestuia, a venit cu mai multe explicații pentru jurnaliști.

„Am propus un mecanism de deblocare a situației. (…) Am propus ca, în situația în care candidații externi nu întrunesc numărul de voturi calificat, așa cum astăzi este cerut – 61 de voturi – Comisia juridică se întrunește în aceeași sesiune și decide dacă înaintează aceeași candidați sau alții. Mai bine spus, proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceeași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat deputatul PAS.

„În una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj”, a adăugat Chiriac.

Întrebat dacă partenerii de dezvoltare insistă pe candidatura lui Herman von Hebel, Chiriac a răspuns: „Noi am primit lista de 6 candidați. În continuare, dacă va fi adoptată această lege, vom examina în Comisia juridică candidații și vom veni în plen cu propunerea. Nu insistă nimeni pe nicio candidatură”.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesită cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Cine este Herman Von Hebel

Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018. În aprilie 2022, Herman von Hebel a fost ales președinte al Comisiei Pre-Vetting, care a evaluat etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova. Comisia Pre-Vetting, care a evaluat 69 de candidați, și-a încheiat activitatea în februarie 2026.

În 2024, von Hebel s-a aflat în centrul unui scandal, după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. În material se indică faptul că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 000 de euro.

Von Hebel a venit cu o primă reacție la câteva zile distanță după publicarea materialului jurnalistic. El s-a întrebat de ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani în urmă în Olanda și a calificat materialul drept „un atac” la munca depusă de Comisie și la parcursul european al țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: