facebook.com/dodon.igor

Dodon dă lecții de bărbăție și o invită pe Maia Sandu să semneze cu el un „pact de neagresiune”

Președintele Republicii Moldova a ironizat pe baza inițiativei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a invitat partidele de dreapta să semneze un document prin care își asumă să nu se critice în timpul campaniei pentru alegerea președintelui țării. În înregistrarea „Președintele răspunde” din 14 februarie, Igor Dodon a menționat că refuzul anumitor politicieni de a semna documentul nu este un gest „bărbătesc”. 

„Despre pactul de neagresiune. Nu înțeleg cine e „jerva” acolo, cine e deasupra și cine dedesubt. Cine pe cine a agresat: Maia pe Andrei sau Andrei pe Maia. Sau PUN-ul, sau „sunul” sau ce mai este pe acolo cu tot felul de denumiri. Stimați bărbați de pe „dreapta”. A venit o doamnă cu o inițiativă, dar voi, ca niste „gentlemani” ce ați făcut? Ați trimis-o mai departe. „Ni po patzanski” (nu e bărbătește, NM)”, a declarat Dodon.

Președintele a mai spus că din experiența anilor trecuți, aceste pacturi nu au sorți de izbândă pentru rezultatul scontat. Acesta a amintit de Alianța pentru Integrare, coaliția de partide din Republica Moldova, constituită după alegerile anticipate din iulie 2009, cu scopul de a prelua guvernarea țării.

„Doamna Sandu, dacă nu vor ei să semneze, veniți la mine, voi semna eu pactul ăsta al vostru de neagresiune, cum se numește. Dar vorbind serios…cine e „jertva” la voi? Cine pe cine agresează? Agresează în ce, că până la urmă nu e clar”, a conchis acesta.

Amintim că, miercuri, 12 februarie, NM a intrat în posesia unui document care prevede ca liderii a cinci formațiuni politice cu viziuni de dreapta să semneze un pact de „neagresiune” pentru alegerile prezidențiale din toamnă, contra eventualei candidaturi a actualului președinte, Igor Dodon. Documentul presupune ca PAS, PPDA, PUN, PLDM și Blocul UNIREA să nu se atace reciproc în timpul campaniei electorale, nu și identificarea unui candidat comun care să reprezinte toate cele cinci formațiuni în cadrul scrutinului.

Ulterior, reprezentanții PPDA au criticat documentul și au spus că ei voiau un candidat comun la alegerile prezidențiale, nu doar semnarea unui „pact de neagresiune”.

Pentru mai multe știri abonați-vă la pagina noastră de Facebook

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: