Igor Dodon

Dodon, despre drona căzută pe acoperișul unei case, la Florești: „PAS a așezat-o gingaș”

Liderul Partidului Socialiștilor, deputatul și fostul președinte Igor Dodon, pune la îndoială circumstanțele incidentului de la Cuhureștii de Jos, raionul Florești, unde o dronă a fost găsită pe acoperișul unei case. Acesta a acuzat partidul de guvernare, într-o conferință de presă, că ar fi „așezat gingaș” drona pentru a „acoperi scandalurile din ultimele zile”.

„Ați văzut cum încearcă PAS să acopere scandalurile din ultimul timp? Astăzi a așezat gingaș o dronă pe acoperișul unei case. Văd că tot Facebookul e plin de comentarii și spun că din nou vor să facă din asta zarvă, vor să acopere scandalul cu contrabanda de arme. (…) Eu am văzut câteva clipe în urmă imaginile. Cum poate drona cu explozibil să se așeze pe ardezia aceea fără să fie niciun fel de distrugere? Pentru mine este straniu, dar să se clarifice specialiștii. Eu cred, cu regret, că războiul din Ucraina – pe care noi îl condamnăm – este utilizat de actuala guvernare pentru a-și acoperi problemele pe intern”, a declarat Dodon.

Întrebat de NewsMaker cum comentează informațiile Ministerului Apărării, potrivit cărora șase drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova în cursul zilei, socialistul a spus că astfel de incidente reprezintă „o problemă pentru securitatea Republicii Moldova”.

„Indiferent de abordările noastre geopolitice, atunci când o dronă trece pe teritoriul Republicii Moldova, Doamne ferește să cadă asupra unei case de locuit, sat sau oraș. De aceea aceasta este o problemă pentru securitatea Republicii Moldova. Soluția pentru ca aceste probleme să nu apară pe viitor ar trebui conducerea Republicii Moldova să pledeze pentru pace tot mai repede”, a mai declarat Dodon.

În același context, Igor Dodon a criticat reacția președintei Maia Sandu la planul de pace propus de administrația Trump pentru Ucraina. Liderul PSRM califică drept „o greșeală” criticile formulate de liderii europeni care au fost susținute de Chișinău.

ACTUALIZARE 12:15: Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a comentat public declarațiile lui Dodon: „Să iei în derâdere căderea dronelor pe teritoriul nostru – mai ales când asta fac politicieni și deputați în Parlament – este și grav, și periculos”. Parlamentarul susține că astfel de narațiuni se înscriu „în tactica veche de subminare a instituțiilor și de minimizare a statului Republica Moldova”. Grosu a făcut apel la politicieni să „lase de o parte fițuicile trimise un stat străin și să se gândească la securitatea familiilor din Moldova”.

***

Amintim că, în dimineața zilei de 25 noiembrie, Poliția de Frontieră a anunțat că a fost informată de Ministerul Apărării privind survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă de tip Shahed. Potrivit instituției de la frontieră, dispozitivul a fost detectat pe direcția Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se ulterior în direcția frontierei de stat cu România, în zona dintre localitățile Colibași, raionul Cahul și Vadul lui Isac, cu traversarea ulterioară a frontierei în spațiul aerian al României.

Ulterior, poliția Republicii Moldova a anunțat că pe o casă din localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești, a căzut o dronă. Incidentul a avut loc într-o livadă, iar aparatul cu inscripția „Z” a căzut pe casa paznicului. 

În total, sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale au detectat, în dimineața zilei de marți, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, a anunțat Ministerul Apărării. Liderul la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat, la rândul său, că Rusia a lansat 22 de rachete și peste 460 de drone împotriva Ucrainei, iar „patru drone au zburat Moldova și România”.

Incidentele au loc la o săptămână după ce o dronă a survolat spațiul aerian al țării, iar în urma acestui incident Chișinăul l-a convocat pe ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, căruia i-a înmânat o notă de protest.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

O nouă criză politică în România: mizele și impactul asupra Republicii Moldova (ANALIZĂ)

În România a început un nou val al crizei politice. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. NewsMaker explică dacă guvernul va demisiona, dacă această situație ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate și de ce evoluțiile de la București au impact și asupra Republicii Moldova.

Ce s-a întâmplat?

Pe 20 aprilie, liderul Partidului Social Democrat din România (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea își retrage sprijinul politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, la Palatul Parlamentului. La vot au participat aproximativ 5.000 de membri ai PSD. Aceștia au fost întrebați dacă partidul ar trebui să retragă sprijinul premierului în contextul „crizei socio-economice” din ultimele zece luni, dar și al lipsei de dialog în interiorul coaliției. Rezultatul votului a fost covârșitor: 97,7% s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului, în timp ce doar 2,3% s-au opus.

romania-insider.com

Partidul Social Democrat este cea mai mare formațiune politică din România. În pofida scăderii în sondaje și a înfrângerii la alegerile prezidențiale din 2025, PSD a rămas principala forță în Parlament. După alegerile din 1 decembrie 2024, coaliția de guvernare a fost formată din PSD, Partidul Național Liberal (PNL – al doilea partid ca mărime din țară), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Parlamentul României este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul. În ambele camere sunt 464 de deputați, dintre care 311 au format coaliția de guvernare.

PSD este cel mai mare partid din coaliție (131 de deputați și senatori). Camera Deputaților are 330 de membri, dintre care 223 aparțin majorității. Fără parlamentarii PSD, în Cameră ar rămâne doar 130 de reprezentanți ai coaliției, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor sunt necesare 166 de voturi. Totuși, deocamdată, social-democrații nu au părăsit coaliția, ci doar și-au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan.

Bolojan este reprezentant al PNL. Anul viitor ar fi trebuit să aibă loc rotația la guvernare, iar funcția de premier putea reveni unui reprezentant al PSD. Cu toate acestea, actualul val al crizei politice din România ar putea schimba semnificativ echilibrul de forțe.

Ce urmează?

Ilie Bolojan a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Totuși, PSD ar putea înainta o moțiune de cenzură, scenariu admis și de liderul senatorilor formațiunii, Daniel Zamfir. Moțiunea este examinată în ședință comună a Parlamentului, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare voturile majorității absolute a parlamentarilor – în acest caz, 232. PSD deține 131 de voturi, iar opoziția, în total, 153. Astfel, un vot comun al social-democraților și al opoziției ar putea duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Liderul celui mai mare partid de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, comentând situația, că nu intenționează să fie „idiot util” pentru PSD și „să sară atunci când acest lucru este avantajos pentru social-democrați”. Între timp, AUR a înregistrat în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Votul este programat pentru luna mai. Rămâne de văzut dacă PSD va susține moțiunea înaintată de AUR.

Expertul politic Mihai Isac consideră că cel mai probabil scenariu este identificarea unei noi soluții politice. „Acest lucru poate însemna revizuirea acordului de coaliție, schimbarea prim-ministrului, redistribuirea influenței între PSD și PNL sau un compromis tehnic care va permite menținerea unității majorității proeuropene”, a spus expertul. Isac a remarcat că majoritatea proeuropeană este imposibilă fără PSD. „În același timp, în PSD au lăsat să se înțeleagă că ar putea menține coaliția, dacă liberalii vor propune un alt prim-ministru, în timp ce Bolojan a refuzat să plece în demisie. În spatele acestui conflict, astfel, stau nu doar divergențe privind taxele, deficitul și reformele, ci și ambiții personale, lupta pentru putere și rivalitatea dintre lideri”, consideră expertul.

Alegerile anticipate – posibile?

Demisia guvernului (dacă va avea loc) nu înseamnă automat organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procedura de dizolvare a Parlamentului în România este una complexă. După demisia cabinetului, președintele inițiază consultări cu fracțiunile parlamentare. Legislativul mai are două încercări de a învesti un nou guvern și abia ulterior președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.

Totuși, președintele țării, Nicușor Dan, și-a exprimat speranța că va fi găsită o formulă pentru menținerea coaliției proeuropene. Anterior retragerii sprijinului politic pentru guvern, el a declarat că nu va desemna un premier susținut de o ipotetică alianță PSD-AUR.

Mihai Isac susține că, în cazul alegerilor anticipate, AUR va deveni principalul beneficiar. „Conform sondajului din ianuarie Reuters/INSCOP, AUR obține 40,9%, depășind semnificativ PSD, PNL, USR și UDMR. De aceea, pentru PSD, PNL și USR, dizolvarea parlamentului ar însemna un joc cu o miză extrem de periculoasă. AUR poate câștiga alegerile și se poate afla într-o poziție care să îi permită fie să domine direct, fie chiar să formeze în jurul său o majoritate parlamentară. Actuala coaliție a fost creată tocmai pentru a limita creșterea extremei drepte și pentru a menține România pe cursul proeuropean și pro-NATO”, a explicat Mihai Isac.

Deși probabilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate este extrem de mică, România intră într-o perioadă de turbulență politică. Această evoluție se va resimți inevitabil și asupra Republicii Moldova. „România este unul dintre principalii susținători ai Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană, a promis un sprijin ferm pentru agenda europeană. Bucureștiul este un partener economic important pentru Chișinău, iar în ultimii ani România a devenit, de asemenea, o verigă-cheie în asigurarea securității energetice a statelor vecine. Pentru Chișinău este important nu doar cine guvernează la București, ci și ca România să rămână stabilă, previzibilă și ferm ancorată în tabăra proeuropeană”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: