screenshot

Chișinăul i-a înmânat o notă de protest ambasadorului agreat al Rusiei în Moldova. Ozerov: „Putem doar să dăm din umeri”

Ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, a fost la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, după ce instituția l-a convocat ca urmare a unei drone care a traversat țara în noaptea de 18 spre 19 noiembrie. Ieșit în fața jurnaliștilor, Ozerov a declarat că i s-a înmânat o notă de protest, dar că nu i-a fost „prezentată nicio probă care să confirme că drona era de producție rusească”. De cealaltă parte, Ministerul și-a reiterat apelul către Federația Rusă „de a evita orice acțiuni care pot periclita securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”.

„A fost înmânat un protest în legătură cu zborul dronei. Totuși, nu a fost prezentată nicio probă care să confirme că a fost o dronă de producție rusească. De aceea avem o întrebare: de ce a fost invitat ambasadorul rus, dar nu cel ucrainean? Deoarece drona a zburat dinspre teritoriul ucrainean. (…) Un astfel de protest ne provoacă o nedumerire, noi putem doar să dăm din umeri”, a spus Ozerov în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Ulterior, un jurnalist i-a atras atenția lui Ozerov că în acea noapte Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei. „Pentru astfel de acuzații serioase trebuie confirmări. Chiar și aceeași dronă nu este. Unde este? Unde a căzut? Unde a zburat? Nimic nu se știe. (…) Nu este obiectul discuției. Nu este nici drona și nici probele convingătoare că această dronă este de fabricație rusă”, a spus Ozerov.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău au declarat că „ambasadorului i-a fost transmis protestul ferm al părții moldovenești față de această încălcare gravă a suveranității naționale și față de riscurile create pentru securitatea cetățenilor”.

„MAE reiterează apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni ce pot periclita securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”, a adăugat instituția.

***

Amintim că, în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, România a ridicat în aer patru aeronave și a transmis mesaje Ro-Alert în două județe. Ministerul român al Apărării a raportat că o dronă a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian al țării, a dispărut de pe radar, apoi a reapărut timp de 12 minute, venind dinspre satul Colibași, raionul Cahul din Republica Moldova.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că o patrulă a instituției a detectat, noaptea trecută, sunetul unui aparat de zbor asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat. Potrivit Poliției de Frontieră, aparatul s-ar fi deplasat pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (R. Moldova), apoi îndreptându-se spre Tocuz și Opaci, localități din Moldova. Totuși, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

Ulterior, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o dronă a survolat spațiul aerian al țării. Potrivit instituției, informația a fost constatată „în urma schimbului de informații cu partenerii din Ucraina și România”. Ministerul a precizat că „drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor”.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat că îl convoacă pe Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, pentru a i se transmite „protestul ferm al părții moldovenești”.

***

Precizăm, în septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Oleg Ozerov ambasador în Republica Moldova. Câteva zile mai târziu, ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat că instituțiile statului l-au verificat și nu au găsit informații care să indice riscuri pentru țară. Totuși, Ozerov nu și-a prezentat scrisorile de acreditare, necesare conform Convenției de la Viena pentru a fi considerat oficial ambasador. Șefa statului Maia Sandu a explicat că invitația nu a fost trimisă din cauza „mai multor acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”.

În octombrie 2025, ministrul Mihai Popşoi a declarat la Moldova 1 că Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Potrivit oficialului, „există o incertitudine legată de situaţia domniei sale”. 

Deși nu și-a prezentat scrisorile de acreditare, Oleg Ozerov a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În noiembrie 2024 i-a fost înmânată o notă de protest privind implicarea Rusiei în procesul electoral, iar în februarie 2025 i s-au prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul țării și a fost anunțată denunțarea unilaterală a Acordului cultural moldo-rus din 1998. Între timp, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în prima lectură denunțarea acordului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: