Gagauzia

Dodon îndeamnă Comratul și Chișinăul să revină la dialog, după ce legea privind statutul Găgăuziei a ajuns pe masa Curții Constituționale: „O presiune serioasă”

Dumitru Petruleac
| 13 martie, 2026
10:10

Fostul președinte și lider al PSRM, Igor Dodon, avertizează că autonomia găgăuză se confruntă cu cele mai mari presiuni din istorie, după ce Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează statutul special al Găgăuziei. Liderul socialiștilor cere autorităților centrale și autonomiei să găsească soluții de compromis și să revină la dialog. Declarațiile au fost făcute pe 13 martie. Autorii sesizării susțin că autonomia prevăzută nu înseamnă „stat în stat”, ci reprezintă „o formă de autoadministrare care trebuie să rămână sub cupola de control și organizare a statului unitar Republica Moldova”.

„Pentru toți anii de independență ai Republicii Moldova nu am observat o presiune atât de serioasă asupra autonomiei ca astăzi. Se încearcă punerea sub control a proceselor electorale și limitarea competențelor instituțiilor autonomiei, ceea ce provoacă o îngrijorare serioasă. Consider extrem de important ca, în această situație, părțile să dea dovadă de responsabilitate și înțelepciune politică. În prezent este necesar să fie căutate urgent soluții de compromis, să fie reluat dialogul dintre autoritățile centrale și autonomie și să fie păstrat echilibrul care a fost obținut cu decenii în urmă.Doar prin dialog, respectarea legii și încredere reciprocă poate fi asigurată stabilitatea, dezvoltarea și unitatea țării noastre”, a scris Dodon.

Dodon a mai anunțat că a primit o invitație să participe la ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, care va avea loc săptămâna viitoare la Comrat, unde va fi examinat tocmai acest subiect.

Igor Grosu: Avem un sistem unic de drept

Președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat solicitarea Ministerului Justiției către Curtea Constituțională, punând sub semnul întrebării dacă o unitate teritorială autonomă poate avea dreptul de a valida sau bloca numirea unor funcționari de stat pe teritoriul său, în condițiile în care Moldova are un sistem unic de securitate și de drept. Grosu spune că așteaptă cu interes interpretarea Curții Constituționale.

„Noi vorbim de un sistem unic de securitate, de un sistem unic de drept. Cum o unitate teritorială administrativă, chiar dacă are un statut mai special, trebuie să valideze sau să nu valideze? Acum o să așteptăm să vedem interpretarea Curții Constituționale. Pentru că acolo sunt mai multe lucruri — SIS-ul, poliția, carabinierii, procurorul — o serie de funcții care trebuie de fiecare dată să aibă girul sau aprobarea bașcanului sau adunării populare”, a declarat Grosu.

***

Reamintim, conform legii, alegerile pentru APG urmau să aibă loc încă pe 16 noiembrie 2025. După restabilirea comisiei electorale locale, alegerile au fost programate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței comsiei. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.

Pe 10 martie, Parlamentul a stabilit componența nominală a grupului de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia. O dispoziție care prevede acest lucru a fost semnată de Președintele Parlamentului, Igor Grosu. Acest instrument de colaborare a fost instituit în 2015. Grupul de lucru este constituit dintr-un număr egal de legiuitori din Chișinău și Comrat.

Între timp, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză. Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) pregătește, la rândul său, o reacție la acest demers al Chișinăului. NewsMaker explică cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat în Republica Moldova

Politică

Grosu pleacă în Slovenia și Ungaria: în agendă, întrevederi cu oficiali. Se va întâlni și cu reprezentanții Wizz Air

Externe

Presa: o jurnalistă germană s-a dat drept admiratoare a lui Putin pentru ca agenții ruși să ia legătura cu ea. A reușit

Mihaela Conovali
| 13 septembrie, 2026
14:02

Jurnalista germană Angelique Geray s-a dat drept o admiratoare a lui Vladimir Putin pe rețelele sociale, în cadrul unei investigații menite să afle cum acționează agenții ruși secreți în Germania. Un film despre această investigație a fost difuzat la începutul lunii septembrie la postul german de televiziune RTL, relatează Meduza.

Geray a petrecut câteva luni pentru a crea o identitate digitală fictivă. Sub pseudonimul „Katia”, ea s-a comportat ca o influenceriță prorusă, încercând să-și crească în mod organic audiența și să stabilească contacte pe rețelele sociale. „Katia” publica videoclipuri în care poza îmbrăcată într-o vestă marinărească, își exprima admirația față de Vladimir Putin și se plimba cu un drapel rusesc în jurul Bundestagului. La scurt timp, agenți au luat legătura cu ea și i-au propus să îndeplinească anumite sarcini, pentru care îi trimiteau plata în bitcoin, notează sursa citată.

În cadrul investigației, Geray și alți jurnaliști de la RTL au reușit să pătrundă în procesul de recrutare. Noilor agenți, aflați la nivelurile inițiale, li se dădeau sarcini simple – să facă o fotografie, să ridice un colet, să obțină o cartelă SIM. Ulterior însă, colaborarea trecea la un nivel mai serios, iar acești „agenți de unică folosință” nu înțelegeau planul în ansamblu, cunoscând doar o parte a acestuia.

La un timp după începerea operațiunii, profilul „Katia” a intrat în atenția lui Jovica Jovic, membru al „Alianței Sahra Wagenknecht” – RTL îl numește „una dintre cele mai cunoscute figuri de pe scena prorusă din Germania”. Jovic i-a propus să se întâlnească, iar în cadrul întâlnirii i-a povestit despre activitatea sa prorusă și a sugerat că serviciile speciale ruse ar fi implicate în aceasta, notează sursa citată. Întrebat direct dacă activitatea sa pe rețelele sociale este coordonată de serviciile speciale de la Moscova, el a răspuns: „Nimeni nu știe. Eu nu știu – teoretic.

În practică însă, știu”. Ulterior, când Angelique Geray a discutat cu el în calitate de jurnalistă, folosindu-și numele real, el a negat implicarea sa în campania prorusă. Potrivit RTL, după ce Geray a dezvăluit public că „Katia” este o identitate fictivă, ea a primit o amenințare prin mesageria vocală: „Dacă încerci să fugi, vei primi un glonț!”.