Igor Dodon și Irina Vlah

Dodon o apără pe Irina Vlah, după descinderi: „Poporul s-a trezit și nimic nu mai poate opri mânia cetățenilor”

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, denunță „abuz” și „teroare” după informațiile privind perchezițiile care ar avea loc la unii membri ai Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM) – formațiune cu care PSRM se regăsește într-un bloc electoral. Politicianul susține că în spatele acestor acțiuni s-ar afla formațiunea de guvernământ PAS, pe care o acuză de „dictatură”. De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a declarat că instituțiile statului activează independent și „fără comenzi”, sugerând că socialistul „se victimizează” pentru a obține beneficii electorale în contextul alegerilor parlamentare din toamnă.

Abuzurile și teroarea aplicată în raport cu membrii Blocului Patriotic și adepții partidului Inima Moldovei, al Irinei Vlah, trădează frica guvernării PAS. Puterea galbenă de la Chișinău simte o frică isterică față de ascensiunea Blocului Electoral Patriotic și încearcă prin intimidări cu mascați, prin sancțiuni impuse de alte țări, prin provocări din media afiliată, prin dosare fabricate să lovească în opoziția de stânga și să descurajeze alegătorii. (…) Da poporul s-a trezit și nimic nu mai poate opri mânia și hotărârea cetățenilor. Până la 28 septembrie (data la care vor avea loc alegeri parlamentare – n. r.) nu e atât de mult și vom elibera țara de dictatura galbenă”, a scris Igor Dodon pe rețelele de socializare.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidariate (PAS), Adriana Vlas, a respins acuzațiile lansate de Dodon.

Legea nu trebuie să ocolească politicienii. Oricât de mult s-ar victimiza unii dintre ei pentru a obține scor electoral, ei tot au obligația de a respecta legea. PAS luptă pentru a crea un stat de drept, unde nimeni nu e mai presus de lege și unde instituțiile își fac treaba independent, fără comenzi, fără presiune”, a declarat reprezentanta formațiunii.

Amintim că Inspectoratul General al Poliției a anunțat că în dimineața de 2 septembrie au fost efectuate 60 de percheziții în sudul Republicii Moldova. Descinderile au avut loc într-o cauză penală ce vizează corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor, grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Ulterior, lidera PRIM, Irina Vlah, a transmis că percheziții au loc la unii colegi de-ai săi de partid. Politiciana a declarat că acțiunile ar fi o încercare a guvernării de a „intimida” și „discredita” formațiunea. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt IGP, Diana Fetco, nu a confirmat și nici infirmat afirmațiile privind desfășurarea de percheziții la membri PRIM.

Partidul Republican „Inima Moldovei” face parte din Blocul Electoral „Patriotic”, care mai reunește PSRM, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”.

Președinta PRIM, Irina Vlah, alături de alte 15 persoane, a fost inclusă la sfârșitul lunii august pe lista de sancțiuni a Canadei. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie”.

Vlah a declarat că este uimită să-și vadă numele pe lista de sancțiuni. Fosta bașcană a Găgăuziei a anunțat că va cere explicații oficiale în legătură cu această decizie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spital Pelican Oradea

Jumătate dintre familiile persoanelor aflate în moarte cerebrală refuză să doneze organe. Câți pacienți așteaptă un transplant în Moldova

Jumătate dintre familiile persoanelor aflate în moarte cerebrală au refuzat, în 2025, prelevarea organelor pentru transplant. Între timp, 105 pacienți din Republica Moldova așteaptă un rinichi sau un ficat compatibil, relatează Moldova 1.

Refuzul donării variază de la an la an. Cea mai mică rată de refuz înregistrată a fost de 33%, iar cea mai mare – de aproximativ 70%. În anul trecut, rata refuzului donării a fost de circa 50%”, a declarat directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.

Dintre pacienții aflați pe lista de așteptare, 38 au nevoie de un rinichi, iar 67 – de un ficat. De la începutul anului, în Republica Moldova au fost realizate 12 transplanturi de organe – șase renale și șase hepatice. În tot anul 2025 au fost efectuate 16 astfel de intervenții.

Potrivit Agenției de Transplant, numărul intervențiilor depinde direct de numărul donatorilor aflați în moarte cerebrală. Dacă în 2025 au fost înregistrați 14 donatori, de la începutul acestui an au fost deja 10.

Potrivit lui Romaniuc, printre principalele probleme se numără lipsa specialiștilor, în special a coordonatorilor de transplant, dar și necesitatea unei informări mai bune a populației despre importanța donării de organe.

Un transplant hepatic costă 1,16 milioane de lei și este cea mai scumpă intervenție de acest tip finanțată din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Un transplant renal costă aproximativ 265 000 de lei, iar unul de cornee – circa 23 000 de lei.

În ultimii 10 ani, transplanturile de organe au salvat peste 200 de vieți în Republica Moldova – mai mult de 110 prin transplant renal și aproximativ 90 prin transplant hepatic. Cel mai tânăr pacient transplantat avea un an și șapte luni.

Pentru 2026, autoritățile și-au propus să crească numărul transplanturilor de organe la 20. În fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost prevăzute 16,6 milioane de lei pentru 132 de transplanturi.

În Republica Moldova nu sunt efectuate, deocamdată, transplanturi de celule stem, pancreas sau intestin. Pacienții care au nevoie de astfel de intervenții pot fi tratați în țări precum România, Italia, Franța, Marea Britanie sau Turcia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: