Igor Dodon și Irina Vlah

Dodon o apără pe Irina Vlah, după descinderi: „Poporul s-a trezit și nimic nu mai poate opri mânia cetățenilor”

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, denunță „abuz” și „teroare” după informațiile privind perchezițiile care ar avea loc la unii membri ai Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM) – formațiune cu care PSRM se regăsește într-un bloc electoral. Politicianul susține că în spatele acestor acțiuni s-ar afla formațiunea de guvernământ PAS, pe care o acuză de „dictatură”. De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a declarat că instituțiile statului activează independent și „fără comenzi”, sugerând că socialistul „se victimizează” pentru a obține beneficii electorale în contextul alegerilor parlamentare din toamnă.

Abuzurile și teroarea aplicată în raport cu membrii Blocului Patriotic și adepții partidului Inima Moldovei, al Irinei Vlah, trădează frica guvernării PAS. Puterea galbenă de la Chișinău simte o frică isterică față de ascensiunea Blocului Electoral Patriotic și încearcă prin intimidări cu mascați, prin sancțiuni impuse de alte țări, prin provocări din media afiliată, prin dosare fabricate să lovească în opoziția de stânga și să descurajeze alegătorii. (…) Da poporul s-a trezit și nimic nu mai poate opri mânia și hotărârea cetățenilor. Până la 28 septembrie (data la care vor avea loc alegeri parlamentare – n. r.) nu e atât de mult și vom elibera țara de dictatura galbenă”, a scris Igor Dodon pe rețelele de socializare.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidariate (PAS), Adriana Vlas, a respins acuzațiile lansate de Dodon.

Legea nu trebuie să ocolească politicienii. Oricât de mult s-ar victimiza unii dintre ei pentru a obține scor electoral, ei tot au obligația de a respecta legea. PAS luptă pentru a crea un stat de drept, unde nimeni nu e mai presus de lege și unde instituțiile își fac treaba independent, fără comenzi, fără presiune”, a declarat reprezentanta formațiunii.

Amintim că Inspectoratul General al Poliției a anunțat că în dimineața de 2 septembrie au fost efectuate 60 de percheziții în sudul Republicii Moldova. Descinderile au avut loc într-o cauză penală ce vizează corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor, grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Ulterior, lidera PRIM, Irina Vlah, a transmis că percheziții au loc la unii colegi de-ai săi de partid. Politiciana a declarat că acțiunile ar fi o încercare a guvernării de a „intimida” și „discredita” formațiunea. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt IGP, Diana Fetco, nu a confirmat și nici infirmat afirmațiile privind desfășurarea de percheziții la membri PRIM.

Partidul Republican „Inima Moldovei” face parte din Blocul Electoral „Patriotic”, care mai reunește PSRM, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”.

Președinta PRIM, Irina Vlah, alături de alte 15 persoane, a fost inclusă la sfârșitul lunii august pe lista de sancțiuni a Canadei. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie”.

Vlah a declarat că este uimită să-și vadă numele pe lista de sancțiuni. Fosta bașcană a Găgăuziei a anunțat că va cere explicații oficiale în legătură cu această decizie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Sondaj pe malul drept al Nistrului: Peste jumătate dintre respondenți consideră că Guvernul nu face suficient pentru drepturile omului în Transnistria

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: