Doi bărbați de 32 și 41 de ani, originari din raionul Cahul, au fost reținuți în timp ce vindeau droguri. Cumpărătorii s-au dovedit a fi doi militari ai Armatei Naționale.
Potrivit poliției, suspecții au fost documentați pe parcursul a două luni, perioadă în care au fost efectuate achiziții de control și acumulat probatoriul necesar pentru înaintarea învinuirii.
De asemenea, polițiștii au stabilit că suspecții cultivau plante de cânepă, apoi vindeau mugurii de canabis și de marijuana.
Ca urmare a perchezițiilor efectuate la domiciliile și automobilele suspecților, polițiștii au depistat peste 2 kg de marijuana, bani proveniți din realizarea drogurilor, cântare la scara mică, precum și dispozitive destinate consumului de droguri.
Drogurile erau vândute de la 150 până la 200 de lei per gram. Astfel, dacă membrii grupării infracționale își realizau scopul infracțional, urmau să obțină un venit de aproximativ 400 000 de lei.
În cazul în care le va fi demonstrată vinovăția, cei doi bărbați riscă de la 7 la 15 ani de închisoare.
Menționăm că militarii sunt cercetați penal pentru păstrare de droguri.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezidat, pe 27 iulie, ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană, la care au participat pentru prima dată membrii noului Guvern condus de premierul Vasile Tofan.
În cadrul ședinței a fost prezentat bilanțul implementării Programului Național de Aderare pentru primul semestru al anului 2026, a anunțat instituția prezidențială. Totodată, potrivit sursei citate, au fost evaluate progresele privind îndeplinirea criteriilor intermediare pentru capitolele 23 și 24, referitoare la justiție, drepturile fundamentale, libertate și securitate.
Conform Președinției, agenda ședinței a inclus și prioritățile de integrare europeană ale noului Guvern, precum și pregătirile pentru Pachetul de Extindere pentru anul 2026, care reprezintă evaluarea anuală a progreselor țării noastre de către Comisia Europeană.
„Avansarea Republicii Moldova pe calea europeană se construiește prin reforme implementate consecvent și prin rezultate concrete, resimțite de cetățeni”, a declarat Maia Sandu.
Astfel, președinta a îndemnat instituțiile statului, autoritățile publice centrale și locale, societatea civilă și sectorul privat „să rămână mobilizate și să-și coordoneze eforturile pentru a menține ritmul transformărilor”.
presedinte.mdpresedinte.mdpresedinte.md
Vasile Tofan și echipa sa guvernamentală au fost învestiți în funcție pe 22 iulie, după ce Parlamentul le-a acordat vot de încredere cu o zi înainte.
***
Comisia națională pentru integrare europeană a fost constituită pe 22 aprilie 2022, prin decret prezidențial. Rolul acesteia este de a gestiona procesul de aderare la UE. Comisia este condusă de președinta Maia Sandu și reunește reprezentanții tuturor instituțiilor-cheie implicate în procesul de integrare europeană – Guvernul, Parlamentul, Președinția și alte autorități publice, precum și reprezentanți ai societății civile.
Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.
Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare. Pe 14 iulie, Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.
În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
