Tudor Mardei / NewsMaker

Doina Gherman respinge acuzațiile Kremlinului despre criza din Transnistria: „O ilustrație perfectă a ce înseamnă ruskii mir””

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, respinge declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, potrivit cărora Chișinăul și Kievul ar fi de vină pentru oprirea livrărilor de gaz rusesc în regiunea transnistreană. Aceasta a acuzat Moscova că a provocat criza energetică de pe malul stâng al Nistrului pentru a destabiliza Republica Moldova. 

Purtătorul de minciuni al Kremlinului acuză Chișinăul și Kievul pentru criza din regiunea transnistreană. Deși oamenii cu discernământ au înțeles demult că tot ce zice Kremlinul prin gura lui Peskov înseamnă exact contrariul, o vom mai spune încă o dată: chiar dacă are contract valabil până în 2026, Gazprom a oprit livrarea de gaze naturale pe malul stâng pe ruta alternativă. Moscova a provocat intenționat această criză pentru a destabiliza Republica Moldova. Presa Kremlinului tot vorbește despre „oamenii lor din Transnistria”. Ce se întâmplă acum pe malul stâng e o ilustrație perfectă a ce înseamnă „ruskii mir” – întuneric, frig și disperare. Și toate astea în contextul în care lozinca preferată a Moscovei este „nu îi abandonăm pe ai noștri”, a scris Doina Gherman pe pagina sa de Facebook.

Vicepreședinta Parlamentului a mai menționat că deschiderea autorităților de la Chișinău de a oferi suport regiunii transnistrene în achiziționarea resurselor energetice „în mod corect și transparent”, rămâne valabilă.

Precizăm că, pe 9 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a declarat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina ar fi responsabile pentru că concernul rus Gazprom nu mai furnizează gaz pentru regiunea transnistreană.

Criza energetică din regiunea transnistreană

Amintim că, pe 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean. S-a întâmplat odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldova, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană. În noiembrie 2024, autoritățile de la Chișinău au discutat cu conducerea Gazprom privind continuarea livrărilor de gaz pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs solicitării. Astfel, la 1 ianuarie 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană, iar la Centrala de la Cuciurgan era produsă energeie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Conform autorităților nerecunoscute ale regiunii transnistrene, 72 000 de gospodării au rămas fără gaz, iar 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă din cauza încetării livrărilor de gaz de la Gazprom. Actualmente, Centrala de la Cuciurgan produce curent electric pentru malul stâng din rezervele de cărbune, însă, începând cu data de 3 ianuarie, zilnic, au loc deconectări în evantai din cauză că consumul de energie electrică depășește producția.

Chișinăul a anunțat că a propus ajutor autorităților nerecunoscute de la Tiraspol pentru gestionarea crizei energetice, inclusiv asistență umanitară și suport în achiziționarea gazelor de pe piața europeană, însă ofertele au fost respinse (aici și aici). De cealaltă parte, Tiraspolul susține că nu ar fi primit nicio ofertă de ajutor din partea autorităților constituționale ale țării.

Între timp, președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, au avut pe 8 ianuarie o discuție telefonică, în cadrul căreia au abordat inclusiv subiectul situației energetice din regiunea transnistreană. Liderul de la Kiev a comunicat ulterior că Ucraina este dispusă să ajute Republica Moldova, în special cu cărbune. Tiraspolul nu a oferit deocamdată vreun răspuns cu privire la inițiativa președintelui Zelenski.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, au întreprins o vizită în Zona de Securitate, unde au discutat cu primari și șefi de raioane ale localităților afectate de criza energetică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

energie.gov.md

BERD a lansat licitația pentru construcția liniei electrice de înaltă tensiune Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a lansat oficial procedura de licitație pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava de 400 kV. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei al Republicii Moldova într-un comunicat din 31 iulie.

Potrivit sursei citate, licitația este deschisă tuturor companiilor eligibile și se desfășoară pe platforma de achiziții ECEPP. Data limită pentru depunerea ofertelor este 15 septembrie 2025.

Proiectul, cu o valoare totală estimată de 77 milioane de euro, este finanțat din câteva surse: un grant nerambursabil de 15,4 milioane de euro acordat de Uniunea Europeană prin Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, un împrumut BERD de 30,8 milioane de euro, precum și 30,8 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții.

Construcția acestei linii, împreună cu modernizarea stației electrice Bălți 330 kV și ridicarea unei noi stații de 400 kV, recent a fost declarată proiect de utilitate publică de interes național.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de circa 48 km și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți, ce se va întinde de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice a României. Conform cerințelor tehnice, pe traseul liniei vor fi instalați în total 145 de stâlpi metalici, dintre care 21 de piloni de întindere și 124 de piloni intermediari.  

„Finalizarea liniei este preconizată pentru anul 2027 și va completa sistemul de interconectare transfrontalieră, alături de liniile Isaccea–Vulcănești–Chișinău și Strășeni–Gutinaș. Linia Bălți–Suceava va crește capacitatea de import și export a energiei electrice, posibilitatea de a integra mai multă energie regenerabilă în rețea, precum și va facilita integrarea în piața unică europeană”, a menționat ministerul.

Proiectul este realizat de Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Energiei și implementat de întreprinderea de stat „Moldelectrica”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: