Tudor Mardei / NewsMaker

Doina Gherman respinge acuzațiile Kremlinului despre criza din Transnistria: „O ilustrație perfectă a ce înseamnă ruskii mir””

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, respinge declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, potrivit cărora Chișinăul și Kievul ar fi de vină pentru oprirea livrărilor de gaz rusesc în regiunea transnistreană. Aceasta a acuzat Moscova că a provocat criza energetică de pe malul stâng al Nistrului pentru a destabiliza Republica Moldova. 

Purtătorul de minciuni al Kremlinului acuză Chișinăul și Kievul pentru criza din regiunea transnistreană. Deși oamenii cu discernământ au înțeles demult că tot ce zice Kremlinul prin gura lui Peskov înseamnă exact contrariul, o vom mai spune încă o dată: chiar dacă are contract valabil până în 2026, Gazprom a oprit livrarea de gaze naturale pe malul stâng pe ruta alternativă. Moscova a provocat intenționat această criză pentru a destabiliza Republica Moldova. Presa Kremlinului tot vorbește despre „oamenii lor din Transnistria”. Ce se întâmplă acum pe malul stâng e o ilustrație perfectă a ce înseamnă „ruskii mir” – întuneric, frig și disperare. Și toate astea în contextul în care lozinca preferată a Moscovei este „nu îi abandonăm pe ai noștri”, a scris Doina Gherman pe pagina sa de Facebook.

Vicepreședinta Parlamentului a mai menționat că deschiderea autorităților de la Chișinău de a oferi suport regiunii transnistrene în achiziționarea resurselor energetice „în mod corect și transparent”, rămâne valabilă.

Precizăm că, pe 9 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a declarat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina ar fi responsabile pentru că concernul rus Gazprom nu mai furnizează gaz pentru regiunea transnistreană.

Criza energetică din regiunea transnistreană

Amintim că, pe 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean. S-a întâmplat odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldova, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană. În noiembrie 2024, autoritățile de la Chișinău au discutat cu conducerea Gazprom privind continuarea livrărilor de gaz pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs solicitării. Astfel, la 1 ianuarie 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană, iar la Centrala de la Cuciurgan era produsă energeie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Conform autorităților nerecunoscute ale regiunii transnistrene, 72 000 de gospodării au rămas fără gaz, iar 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă din cauza încetării livrărilor de gaz de la Gazprom. Actualmente, Centrala de la Cuciurgan produce curent electric pentru malul stâng din rezervele de cărbune, însă, începând cu data de 3 ianuarie, zilnic, au loc deconectări în evantai din cauză că consumul de energie electrică depășește producția.

Chișinăul a anunțat că a propus ajutor autorităților nerecunoscute de la Tiraspol pentru gestionarea crizei energetice, inclusiv asistență umanitară și suport în achiziționarea gazelor de pe piața europeană, însă ofertele au fost respinse (aici și aici). De cealaltă parte, Tiraspolul susține că nu ar fi primit nicio ofertă de ajutor din partea autorităților constituționale ale țării.

Între timp, președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, au avut pe 8 ianuarie o discuție telefonică, în cadrul căreia au abordat inclusiv subiectul situației energetice din regiunea transnistreană. Liderul de la Kiev a comunicat ulterior că Ucraina este dispusă să ajute Republica Moldova, în special cu cărbune. Tiraspolul nu a oferit deocamdată vreun răspuns cu privire la inițiativa președintelui Zelenski.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, au întreprins o vizită în Zona de Securitate, unde au discutat cu primari și șefi de raioane ale localităților afectate de criza energetică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Rusia neagă că ar încerca să influențeze alegerile din Moldova: „Acuzațiile fără dovezi sunt absurde”

Rusia a respins acuzațiile autorităților moldovene că ar încerca să intervină în alegerile parlamentare. Într-o declarație de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că aceste acuzații ar fi fără dovezi. Totodată, ea a criticat presupusa implicare a Vestului în treburile interne ale Republicii Moldova.

Autoritățile moldovene continuă să acuze fără dovezi Rusia de încercări de a interveni în alegerile viitoare. În același timp, regimul Sandu exercită presiune psihologică asupra populației și intimidează concurenții politici. Vestul, care controlează Moldova cu mâna moartă, continuă să își arate sprijinul necondiționat față de protejații săi. Conform experților moldoveni, se realizează o legitimare efectivă a implicării Vestului în treburile interne ale Moldovei. În acest context, afirmațiile fără dovezi privind presupusa intervenție a Rusiei în procesele electorale par absurde. Ritmul militarizării Republicii Moldova nu scade; militarii moldoveni participă regulat la exerciții comune cu țările NATO”, a declarat Zaharova.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Ministerul Afacerilor Externe, dar la momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a ținut pe 9 septembrie un discurs în Parlamentul European. Șefa statului le-a vorbit eurodeputaților despre lupta Republicii Moldova pentru democrație și tacticile folosite de Federația Rusă pentru a influența rezultatele alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestei luni. Maia Sandu a făcut și o adresare către cetățenii moldoveni în care a menționat că scopul Kremlinului este oprirea țării noastre din drumul său către UE. Oficiala i-a îndemnat moldovenii să iasă la vot și să aleagă „un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană”.

Maia Sandu a subliniat că, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat de la obținerea independenței, Republica Moldova a reușit să rămână un stat democratic.

Ea a subliniat că, de-a lungul timpului, Uniunea Europeană, alături de SUA, a ajutat țara noastră să implementeze reforme și să se modernizeze, dând astfel „speranță” cetățenilor moldoveni că locul lor este în UE. Șefa statului a menționat că, odată cu 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, Republica Moldova a știut că „nu mai poate aștepta”, având nevoie de siguranță, și a depus cererea de aderare la UE câteva zilei mai târziu, iar ulterior a devenit țară-candidată și a deschis negocierile de aderare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: