Tudor Mardei / NewsMaker

Doina Gherman respinge acuzațiile Kremlinului despre criza din Transnistria: „O ilustrație perfectă a ce înseamnă ruskii mir””

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, respinge declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, potrivit cărora Chișinăul și Kievul ar fi de vină pentru oprirea livrărilor de gaz rusesc în regiunea transnistreană. Aceasta a acuzat Moscova că a provocat criza energetică de pe malul stâng al Nistrului pentru a destabiliza Republica Moldova. 

Purtătorul de minciuni al Kremlinului acuză Chișinăul și Kievul pentru criza din regiunea transnistreană. Deși oamenii cu discernământ au înțeles demult că tot ce zice Kremlinul prin gura lui Peskov înseamnă exact contrariul, o vom mai spune încă o dată: chiar dacă are contract valabil până în 2026, Gazprom a oprit livrarea de gaze naturale pe malul stâng pe ruta alternativă. Moscova a provocat intenționat această criză pentru a destabiliza Republica Moldova. Presa Kremlinului tot vorbește despre „oamenii lor din Transnistria”. Ce se întâmplă acum pe malul stâng e o ilustrație perfectă a ce înseamnă „ruskii mir” – întuneric, frig și disperare. Și toate astea în contextul în care lozinca preferată a Moscovei este „nu îi abandonăm pe ai noștri”, a scris Doina Gherman pe pagina sa de Facebook.

Vicepreședinta Parlamentului a mai menționat că deschiderea autorităților de la Chișinău de a oferi suport regiunii transnistrene în achiziționarea resurselor energetice „în mod corect și transparent”, rămâne valabilă.

Precizăm că, pe 9 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a declarat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina ar fi responsabile pentru că concernul rus Gazprom nu mai furnizează gaz pentru regiunea transnistreană.

Criza energetică din regiunea transnistreană

Amintim că, pe 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean. S-a întâmplat odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldova, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană. În noiembrie 2024, autoritățile de la Chișinău au discutat cu conducerea Gazprom privind continuarea livrărilor de gaz pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs solicitării. Astfel, la 1 ianuarie 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană, iar la Centrala de la Cuciurgan era produsă energeie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Conform autorităților nerecunoscute ale regiunii transnistrene, 72 000 de gospodării au rămas fără gaz, iar 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă din cauza încetării livrărilor de gaz de la Gazprom. Actualmente, Centrala de la Cuciurgan produce curent electric pentru malul stâng din rezervele de cărbune, însă, începând cu data de 3 ianuarie, zilnic, au loc deconectări în evantai din cauză că consumul de energie electrică depășește producția.

Chișinăul a anunțat că a propus ajutor autorităților nerecunoscute de la Tiraspol pentru gestionarea crizei energetice, inclusiv asistență umanitară și suport în achiziționarea gazelor de pe piața europeană, însă ofertele au fost respinse (aici și aici). De cealaltă parte, Tiraspolul susține că nu ar fi primit nicio ofertă de ajutor din partea autorităților constituționale ale țării.

Între timp, președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, au avut pe 8 ianuarie o discuție telefonică, în cadrul căreia au abordat inclusiv subiectul situației energetice din regiunea transnistreană. Liderul de la Kiev a comunicat ulterior că Ucraina este dispusă să ajute Republica Moldova, în special cu cărbune. Tiraspolul nu a oferit deocamdată vreun răspuns cu privire la inițiativa președintelui Zelenski.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, au întreprins o vizită în Zona de Securitate, unde au discutat cu primari și șefi de raioane ale localităților afectate de criza energetică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: