NM

Domnica Manole, din nou președintă a Curții Constituționale. A fost aleasă cu majoritate de voturi

Domnica Manole a devenit din nou președintă a Curții Constituționale. Potrivit documentului publicat de Curtea Constituțională, aceasta a fost aleasă cu majoritate de voturi. În ajun, Nicolae Roșca a demisionat de la șefia instituției.

Curtea Constituțională

Cine este Domnica Manole?

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

Al doilea mandat de președintă a CC

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC expiră, iar funcția este preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. S-a întâmplat în aceeași zi în care CC a declarat neconstituțional articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, evaluare invocată de președinta țării Maia Sandu atunci când a semnat decretul privind demiterea sa. Doi judecători, Nicolae Roșca și Liuba Șova, au formulat opinii separate.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2022, Domnica Manole are venituri lunare de circa 80 000 lei: circa 54 000 lei salariu lunar și circa 23 000 lei pensie lunară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NurPhoto

Franța introduce restricții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe, după protestele violente

În mai multe orașe din Franța va fi instituită interdicția de circulație pe timp de noapte, în urma violențelor izbucnite în timpul protestelor împotriva scumpirilor. Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, de premierul francez Sébastien Lecornu, după o ședință a celulei de criză.

Potrivit premierului, acesta le-a cerut prefecților să instituie restricțiile, în primul rând pentru a proteja magazinele de jafurile care continuă. Lista orașelor vizate urma să fie publicată în a doua parte a zilei de 19 octombrie.

Mii de magazine, afectate de jafuri

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Franța, peste 2 000 de magazine din țară ar fi putut fi afectate de violențe. Până în seara zilei de 18 octombrie, fuseseră înregistrate aproximativ 1 500 de cazuri de jaf, a declarat președintele organizației, Alain Di Crescenzo, la postul de radio RTL.

Pagubele provocate de jafuri se ridică la sute de milioane de euro, potrivit acestuia.

Ministrul francez al Comerțului, Serge Papin, a avansat o estimare și mai mare, afirmând că cel puțin 3 000 de magazine au fost afectate. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile nu exclud nici instituirea stării de urgență, dacă situația o va impune.

Premierul acuză extrema stângă de organizarea violențelor

Sébastien Lecornu a reluat acuzațiile formulate anterior de președintele Emmanuel Macron, potrivit căruia violențele reprezintă un „haos organizat”, pus la cale de extremiști de stânga și infractori.

„Există dovezi că avem de-a face cu o mișcare de extremă stângă care încearcă să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat premierul, potrivit DW.

Totodată, acesta a respins criticile la adresa poliției, afirmând că forțele de ordine și-au făcut bine treaba.

Anterior, observatorii au criticat poliția pentru intervențiile considerate uneori excesiv de dure împotriva participanților la protestele față de reducerile din domeniul educației. În weekendul de 17 și 18 octombrie, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, relatează AFP.

În schimb, în timpul jafurilor, forțele de ordine ar fi fost prea puține pentru a interveni prompt. Unii proprietari de magazine au declarat că, atunci când au sunat la poliție, li s-a spus că nu existau echipaje disponibile pentru a fi trimise la fața locului.

Aproape 1 000 de angajați ai forțelor de ordine au fost răniți

Weekendul trecut a fost marcat de violențe în mai multe regiuni ale Franței. Persoane implicate în incidente au jefuit magazine și au incendiat clădiri și mașini, iar manifestanții s-au confruntat cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.

Potrivit Ministerului francez de Interne, 997 de polițiști și angajați ai altor structuri de forță au fost răniți în timpul tulburărilor. Șapte dintre ei au suferit răni grave. În total, 2 331 de persoane au fost reținute în întreaga țară pe parcursul weekendului.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că poliția va fi în stare de alertă sporită în weekendul următor, pe 24 și 25 octombrie.

În același timp, mișcarea „Vestele galbene” a îndemnat populația să iasă din nou în stradă pe 24 octombrie, pentru a protesta față de creșterea costului vieții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: