Dosarul asasinatelor în Ucraina: principalul suspect va reveni în închisoare, chiar dacă a fost grațiat de Maia Sandu în 2022

Nicolai Șepeli, principalul suspect în organizarea unor asasinate în Ucraina, la comanda Rusiei, ar putea reveni în închisoare, după ce anterior a fost grațiat. Ministrul Justiției a declarat că, odată cu revocarea decretului emis în 2022, acesta va fi obligat să-și reia executarea pedepsei rămase, precizând că revocarea privește pedeapsa inițială și nu exclude investigarea noilor acuzații de către organele competente. Precizările au fost făcute pe 25 februarie, înaintea ședinței Guvernului.

„Dacă astăzi o persoană comite o faptă infracțională, desigur că aceasta va fi investigată de către instituțiile competente și este necesar să facem o distincție esențială între faptul că grațierea se acordă în baza informațiilor și valorilor disponibile la momentul deciziei. Este relevantă și această concluzie că, la momentul de față, odată cu revocarea, adică decretul nu se anulează, ci se revocă, subiectul urmează să revină la executarea pedepsei cu închisoare și este un principiu clar al revocării care se referă la pedeapsă, nu la responsabilitatea infracțională”, a explicat el.

Întrebat câți ani de detenție mai avea de executat Nicolai Șepeli înainte de grațiere, ministrul a evitat să ofere o cifră exactă. Acesta a explicat că, potrivit procedurilor legale, urmează să fie solicitată o evaluare definitivă privind restul de pedeapsă rămas, pentru a evita eventuale interpretări sau presiuni publice.

Totodată, el a respins orice legătură între grațiere și condamnarea persoanei în Federația Rusă, precizând că grațierea nu are legătură cu faptele comise ulterior sau cu eventuale condamnări în alte state.

Reamintim, președinta Maia Sandu și-a anulat, pe 19 februarie, decretul din 2022, prin care Nicolae Șepeli a fost grațiat. Acesta este învinuit, în prezent, de racolarea a cel puțin 10 persoane pentru asasinarea unor persoane importante în Ucraina, la indicația serviciilor speciale rusești.

Președinția a precizat, pe 23 februarie, că grațierea lui Nicolae Șepeli a fost acordată în urma unei solicitări depuse de Procuratura Generală în 2021. La acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. În demers, PG menționa că inculpatul și alte persoane condamnate în Rusia ar fi fost victime ale traficului de ființe umane.

Astfel, grațierea a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut.

Ulterior, comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă.

Precizăm, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat, pe 23 februarie, o inițiativă prin care a cerut constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Moldovenii, îndemnați să se abțină de la călătorii în Israel, pe fondul deteriorării situației de securitate în regiune

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău recomandă cetățenilor moldoveni să evite călătoriile în Israel, iar celor care se află deja pe teritoriul acestui stat să manifeste „prudență maximă” și să urmărească instrucțiunile autorităților locale. Avertismentul a fost emis astăzi, 27 februarie, în contextul temerilor privind un posibil atac al SUA asupra Iranului.

MAE a transmis că autoritățile israeliene nu au dispus măsuri suplimentare de protecție civilă. În același timp, instituția menționează că totodată adăposturile antirachetă de uz public sunt disponibile populației, iar, la momentul de față, aeroportul internațional Ben Gurion funcționează în regim obișnuit.

Situația este caracterizată printr-un grad ridicat de volatilitate și imprevizibilitate”, a subliniat MAE.

Astfel, ministerul a îndemnat moldovenii să evite orice călătorii neesențiale în Israel, precum și deplasările în nordul statului evreiesc, în proximitatea Fâșiei Gaza și în alte zone „cu risc sporit de securitate”.

Recomandă cetățenilor moldoveni aflați în Israel să manifeste prudență maximă, să urmărească strict instrucțiunile autorităților locale și să ia în considerare opțiunea părăsirii teritoriului, în funcție de evoluția situației și disponibilitatea curselor comerciale”, a adăugat instituția.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a precizat pentru NewsMaker că ambasada funcționează în regim normal.

Precizăm că alerta de călătorie vine pe fondul tensiunilor din ultimele luni dintre Teheran și Washington, care își dorește limitarea programului nuclear al Iranului. Părțile poartă negocieri privind programul nuclear iranian, iar a treia rundă de discuții s-a încheiat joi, 26 februarie. Reuniunea, desfășurată la Geneva, s-a încheiat cu declarații pozitive și cu o nouă întrevedere deja programată, însă fără rezultate concrete.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat anterior că preferă soluționarea problemei prin încheierea unui acord diplomatic, dar a avertizat că ar putea recurge la acțiuni militare dacă nu se va ajunge la un acord. La rândul său, Iranul a transmis că va răspunde la orice atac, vizând inclusiv obiective militare americane din Orientul Mijlociu și Israel.

Între timp, în Orientul Mijlociu au avut loc desfășurări masive de forțe militare americane, iar portavionul USS Gerald R. Ford ar urma să fie dislocat în estul Mării Mediterane, în apropierea Israelului.

Pe fondul posibilității unui conflict armat în Orientul Mijlociu, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a trimis pe 27 februarie un e-mail angajaților ambasadei în care le spune că, dacă vor să părăsească țara, ar trebui să o facă „astăzi”. Informația a fost relatată de The New York Times, care a intrat în posesia mesajului și l-a verificat cu trei persoane familiarizate cu situația.

De asemenea, mai multe state au emis deja alerte de securitate pentru proprii cetățeni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: