Blocul „Alternativa” propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. Un grup de deputați „Alternativa”, în frunte cu Gaik Vartanean, a anunțat astăzi, 23 februarie, într-o conferință de presă, că fracțiunea a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de anchetă. Vartanean a îndemnat toate forțele politice din legislativ să sprijine inițiativa Blocului „Alternativa”, care nu are suficiente mandate de deputat pentru a adopta de unul singur proiectul de hotărâre.
Reprezentanții Blocului „Alternativa” au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, instituită de președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri.
„Grațierea cetățeanului Șepeli este doar un episod dintr-un șir lung de grațieri ale persoanelor condamnate pentru infracțiunea de trafic de droguri. (…) Astăzi am văzut unele reacții oficiale, dar întârziate, pe marginea subiectului abordat, din care rezultă că autoritățile nu vor să vadă o problemă în grațierea sistematică a traficanților de droguri. Autoritățile se comportă de parcă există un singur episod, și nu un șir lung al persoanelor grațiate pentru traficul de droguri. Autoritățile se comportă de parcă nu ar exista serioase suspiciuni de legătură între unii membri ai comisiei de grațiere și persoanele condamnate pentru traficul de droguri”, a declarat că Alexei Paniș, juristul Mișcării Alternativa Naționale, care se regăsește în Blocul „Alternativa”.
Astfel, reprezentanții „Alternativa” au anunțat că înaintează un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea grațierilor acordate persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor.
Conform inițiativei, comisia de anchetă va avea rolul de a stabili cum a activat Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate și cum au fost gestionate procesele.
„În special, societatea trebuie să cunoască cine sunt persoanele care au participat la pregătirea, analiza și examinarea dosarelor de grațiere a persoanelor condamnate pentru traficul de droguri, care a fost aportul fiecărui membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să cunoaștem și modul în care a fost selectate și prioritizate dosarele pentru grațierea traficanților de droguri pentru a înțelege dacă este o metodologie sau este vorba despre simpatie față de simpatizanții de droguri. (…) Vrem să vedem cum a votat fiecare membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să vedem raportul cererilor de grațiere admise în dependență de categoria infracțiunilor pentru care au fost condamnați solicitanții. Dar cel mai important: comisia de anchetă trebuie să analizeze materialele care au stat la baza actelor de grațieri”, a spus Paniș.
La rândul său, Gaik Vartanean a făcut un apel la toate forțele politice din Parlament să susțină inițiativa Blocului „Alternativa”.
„Lupta împotriva drogurilor nu este o temă de opoziție sau de putere, este o responsabilitate față de cetățenii acestei țări, față de copiii noștri. Dacă statul grațiază traficanți pe ușa din față, în timp ce vorbește despre toleranță zero pe ușa din spate, credibilitatea întregului sistem este compromisă. Vă invităm pe toți, toate fracțiunile parlamentare, să vă alăturați acestei inițiative – nu pentru a ataca o instituție, ci pentru a apăra transparența, echitatea și securitatea publică”, a spus deputatul.
Inițiativa „Alternativa” vine în contextul cazului lui Nicolai Șepeli, care a fost anterior grațiat, iar acum este principalul suspect în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina.
Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.
Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.
Precizăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. Acesta nu a fost prezent la prezentarea inițiativei privind instituirea comisiei parlamentare de anchetă.
NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.
Anul trecut, Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, l-a acuzat pe Stoianoglo că, în 2021, a cerut ilegal grațierea unui grup de persoane condamnate în Rusia pentru transportarea drogurilor. Acum, Carp a confirmat pentru TVR Moldova că Șepeli face parte din grupul de persoane la care s-a referit.
La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Persoanele au fost condamnate în Federația Rusă, iar ulterior Procuratura Generală a Republicii Moldova a stabilit că faptele tinerilor nu ar fi fost probate obiectiv. Stoianoglo a spus că i-a cerut procurorului general al Rusiei să revizuiască sentințele, însă a primit refuz, iar ulterior a propus președintelui Republicii Moldova grațierea persoanelor condamnate.
