Tudor Mardei | NewsMaker

Președinția explică: de ce Maia Sandu l-a grațiat, în 2022, pe Nicolae Șepeli – principalul suspect în dosarul asasinatelor în Ucraina

Grațierea lui Nicolai Șepel, principalul suspect de asasinate în Ucraina, a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații. Precizările au fost făcute pe 23 februarie de instituția prezidențială, care a menționat că sunt realizate verificări asupra procedurii de examinare a cauzei de grațiere.

Instituția prezidențială a declarat că, în martie 2021, Procuratura Generală a înaintat Președinției solicitarea de a examina cererile de acordare a grațierii pentru 6 persoane condamnate în Rusia. Printre acestea se număra și Șepeli Nicolai, condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Menționăm că, la acel moment, Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo.

„S-a menționat că Șepeli Nicolai este o victimă a traficului de ființe umane”

„S-a menționat că Șepeli Nicolai, alături de celelalte persoane, este o victimă a traficului de ființe umane, care – sub pretextul de a fi angajat oficial în câmpul muncii în calitate de curier, prin înșelăciune – a fost recrutat și transportat în Federația Rusă. În acest sens, Procuratura Generală a efectuat urmărirea penală, în cadrul căreia au fost investigate și examinate fapte de trafic de ființe umane cu scopul exploatării cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, mai mulți cetățeni moldoveni – sub pretextul de a fi angajați oficial în câmpul muncii în calitate de curieri, prin înșelăciune – au fost recrutați și transportați în diferite orașe ale Federației Ruse. Reieșind din probatoriul administrat, victimele nu cunoșteau la momentul deplasării în Federația Rusă că urmează să fie implicate în distribuirea substanțelor narcotice, fiind înșelați că vor transporta suplimente nutritive pentru sportivi”, a declarat instituția prezidențială.

Potrivit instituției prezidențiale, în demersul Procuraturii Generale se mai menționa și că circumstanțele constatate de către organele competente din Moldova nu au fost cunoscute de către instanțele judecătorești din Rusia la momentul pronunțării sentințelor de condamnare.

„Din aceste considerente, hotărârile judecătorești irevocabile de condamnare a cetățenilor Republicii Moldova, emise de instanțele judecătorești din Federația Rusă, erau pasibile de a fi supuse revizuirii. În context, trebuie precizat că, potrivit prevederilor art. 13 al Convenției asupra transferării persoanelor condamnate, doar statul de condamnare are dreptul de a se pronunța asupra oricărei forme de recurs vizând revizuirea hotărârii. Procuratura Generală mai indica în demers că, luând în considerație că victimele traficului de ființe umane execută pedeapsa cu închisoarea în Republica Moldova, iar procedurile de inițiere și examinare a revizuirii de către autoritățile competente ale Federației Ruse ar dura mai mult timp, ceea ce ar duce la executarea integrală a pedepselor cu închisoarea, consideră oportună acordarea grațierii în mod individual fiecărei persoane menționate mai sus”, a precizat instituția prezidențială.

„Rusia a refuzat inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare”

Potrivit instituției prezidențiale, în octombrie 2021, a fost recepționată a doua scrisoare din partea Procuraturii Generale prin care Aparatul Președintelui a fost informat că, „la demersul Procuraturii Generale, la 15 iunie 2021, autoritățile competente ale Federației Ruse au refuzat inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare”.

„Procuratura a reiterat solicitarea examinării oportunității acordării grațierii”

„În aceste circumstanțe, Procuratura reiterează solicitarea examinării oportunității acordării grațierii conform cererilor depuse. Demersul Procuraturii Generale a fost examinat în cadrul ședințelor Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele Republicii Moldova din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022. În cadrul ședinței din 27 decembrie au fost audiați adjunctul interimar al Procurorului-șef al PCCOCS, șeful Direcției cooperare juridică internațională din cadrul Ministerului Justiției și reprezentantul Centrului „La Strada”, a comunicat instituția prezidențială.

Conform Președinției, Comisia a examinat cererea de grațiere și materialele existente la acel moment și a decis, la 9 martie 2022, înaintarea propunerii în favoarea grațierii lui Șepeli Nicolai.

„Doar condamnatul Șepeli Nicolai a fost propus spre grațiere”

Potrivit instituției prezidențiale, în fața Comisiei au fost audiate 4 persoane din cele 6 indicate în demersul inițial al Procuraturii Generale, una fiind eliberată condiționat de pedeapsă înainte de termen, iar în privința alteia nefiind identificată o cerere personală depusă. Urmare audierilor, doar condamnatul Șepeli Nicolai a fost propus spre grațiere, singurul fără antecedente penale.

„Potrivit Comisiei, în urma examinării complete a dosarului, a intervievării persoanei condamnate și a analizei documentelor oficiale prezentate de instituțiile competente, s-a constatat că, la momentul examinării cererii, erau întrunite circumstanțe relevante, precum: executarea în cea mai mare parte a pedepsei stabilite prin hotărâre judecătorească; lipsa antecedentelor penale, respectarea pe durata detenției a regimului penitenciar, având un comportament adecvat, fără implicare în incidente violente sau conflicte cu personalul ori alți deținuți și fără a avea sancțiuni disciplinare la momentul examinării cererii; persoana menținea legătura cu familia și dispunea de un loc de trai stabil; evaluările psihologice instituționale caracterizau, de asemenea, persoana ca având un comportament corespunzător în contextul detenției”, a comunicat Președinția.

Conform instituției prezidențiale, reprezentantul PCCOCS, audiat în ședința Comisiei, a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă într-un dosar de trafic de ființe umane aflat, la acel moment, în curs de examinare: „Totodată, reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut în baza actelor și evaluărilor disponibile. Având în vedere ansamblul acestor circumstanțe, Comisia a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere cu majoritate de voturi (cu un vot împotrivă și o abținere)”.

„În baza acestei recomandări, Decretul privind acordarea unei grațieri – semnat”

Instituția prezidențială a declarat că, în baza acestei recomandări și în conformitate cu atribuțiile legale, Decretul privind acordarea unei grațieri a fost semnat la 11 aprilie 2022, cu perioadă de probațiune, în partea neexecutată a pedepsei stabilite: „Acordarea grațierii cu perioadă de probațiune însemna că persoana grațiată urma să rămână sub supravegherea autorității de probațiune pentru perioada rămasă neexecutată, fiind obligată să respecte toate condițiile legale”.

„Revocarea decretului anterior privind grațierea”

Președinția a adăugat că, pe 19 februarie 2026, urmare a informațiilor noi aduse la cunoștință de către autoritățile abilitate, inclusiv faptul că persoana grațiată ar face parte dintr-un grup criminal organizat, suspectat ca având scopul de a pregăti asasinarea unor persoane din Ucraina, a fost emis decretul de revocare a decretului anterior privind grațierea.

„Executarea decretului este pusă în sarcina autorităților competente, care vor acționa conform cadrului legal și în limitele prevăzute de lege. De asemenea, se realizează verificări asupra procedurii de examinare a cauzei de grațiere în cazul dat, a procesului de colectare a informațiilor în ansamblu, a modului de monitorizare și executare a perioadei de probațiune, inclusiv pentru a îmbunătăți mecanismele de verificare și prevenire pe viitor a unor astfel de situații”, a declarat Președinția.

***

Pe 19 februarie, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din Republica Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”.

Pe 20 februarie, Procuratura Generală a Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.

11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în cadrul investigației. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. 

Principalul suspect este Șepeli Nicolae Andrei – grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie, curent, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul prin care l-a grațiat, în 2022, pe Șepeli.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: