Captură video/Nord News

Dosarul dublului omor de la Hiliuți: Un inculpat ar fi încercat să se rănească în sala de judecată, în timp ce părinții victimelor cereau dreptate

Unul dintre inculpații din dosarul dublului omor din satul Hiliuți, raionul Fălești, ar fi încercat să se rănească chiar în sala de judecată. Între timp, luni, rudele victimelor, ucise la sfârșitul anului trecut într-o fâșie forestieră, au organizat un nou protest în fața Judecătoriei. „Vrem dreptate! Ucigașii trebuie să stea în închisoare!”, au cerut aceștia, potrivit Nord News.

„Sperăm că procesul va fi grăbit, dar mă îndoiesc, pentru că făptașii fac tot posibilul să-l frâneze. Pe data de 24 august, principalul învinuit și-a tăiat venele în sala de judecată pentru că trebuie să facă o nouă expertiză. Au fost efectuate mai multe expertize, nu una”, a mărturisit Natalia Achimov, mama uneia dintre victime ucise anul trecut.

Potrivit sursei citate, doi suspecți se află în detenție, iar trei în arest la domiciliu. Avocatul unuia dintre învinuiți a declarat că omorul ar fi avut loc în alte circumstanțe, iar adevărații ucigași așa și nu ar fi fost identificați.

„De fapt, decesul celor doi băieți a survenit nu în seara de 2 noiembrie, dar, de fapt, cred eu, că în data de 3 spre 4 noiembrie, în alte circumstanțe”, susține Dumitru Buliga, avocatul inculpatului Maxim Chiforiuc.

Avocații familiei victimelor speră că ucigașii își vor primi sentința cât mai curând.

„Doi dintre inculpați au refuzat să facă declarații. Astăzi s-au examinat cereri repetate de numire a unei expertize psihiatrice repetate. Sperăm să închidem dosarul în scurt timp”, a declarat Iana Lichii, avocatul familiei Movilă.

Solicitările apărării de reexaminare au fost respinse, iar următoarea audiere a fost programată pentru 16 septembrie.

Contactată de NM pentru a preciza în ce circumstanțe unul dintre inculpați ar fi încercat să se rănească chiar în instanța de judecată și care este starea de sănătate a acestuia la moment, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului de Poliție Bălți, Eugenia Molceanov nu a răspuns nici apelurilor, nici mesajelor noastre. Redacția a solicitat un comentariu și din partea Procuraturii din Bălți, însă nu a primit niciun răspuns.

Amintim că, anul trecut, doi tineri din Bălți au fost omorâți într-o pădure din satul Hiliuți, raionul Fălești. Motivul crimei. Motivul crimei ar fi faptul că cei doi tineri trișau la jocurile de noroc. Potrivit poliției, victimele ar fi fost bătute în cap cu o rangă de metal. Urmare a tragediei, oamenii legii au reținut șase suspecți. Potrivit Nord News, în luna martie, Sergiu Guzun, unul dintre inculpați, și-a recunoscut vina și a fost condamnat la 17 ani de închisoare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: