Dosarul lui „Jora Belțkii”, mâna dreaptă a lui Karamalak, a fost expediat în judecată

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a terminat urmărirea penală în privința lui Gheorghe Nazaruc, cunoscut în mediul criminal drept „Jora”, anunțat în căutare pentru șantaj și extrădat recent Chișinăului de autoritățile ucrainene. Cauza a fost expediată în judecată pentru examinare în fond. 

NM a scris anterior că, în ajunul turului doi al alegerilor prezidențiale, în Moldova a intrat, neîmpiedicat de nimeni, Gheorghe Nazaruc, cunoscut în mediul criminal drept „Jora”, mâna dreaptă a lui Grigore Karamalak, alias „Bulgarul”. Pentru aceasta, el a folosit pașaportul său rusesc pe numele Gheorghii Orlov. Ulterior, la fel, neîmpiedicat de nimeni, a plecat din Moldova în Ucraina, unde a fost reținut de forțele de ordine locale.

Bărbatul este învinuit de organizarea și comiterea infracțiunii de șantaj comis în proporții deosebit de mari și continuă să se afle în stare de arest. Potrivit legii penale, asemenea infracțiuni sunt pedepsite cu închisoare de la 13 la 15 ani.

PCCOCS menționează într-un comunicat de presă publicat pe 31 decembrie că pe o parte din acest dosar investigațiile continuă, în vederea identificării și acumulării probelor în privința tuturor persoanelor implicate în comiterea acestei infracțiuni.

***

Gheorghe Nazaruc a fost anunțat în căutare, în anul 2017, de către Inspectoratul de Poliție Buiucani din Chișinău al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al MAI, cu aplicarea în privința acestuia a măsurii preventive – arestul. Solicitarea a fost procesată de către Direcția cooperare polițienească internațională (BNC Interpol Chișinău). Aceasta, la rândul ei a prezentat solicitarea către Interpol, însă doar pentru identificare și localizare, fără aplicarea arestului în privința cetățeanului anunțat în căutare, contrar ordonanței polițienești.

PCCOCS explică că un împiediment în identificare acestuia a constituit particularitățile de funcționare a programului informatic gestionat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) al MAI dedicat evidenței traversării frontierei de stat, implicit depistării persoanelor anunțate în căutare. Astfel, deși în baza de date a Interpolului persoana era anunțată în căutare, totuși în baza listei criteriilor stabilite în programul IGPF nu era posibilă identificarea acesteia, în cazul care aceasta ar fi traversat frontiera cu o altă identitate.

Prin urmare, atunci când învinuitul a traversat frontiera cu un nume diferit, în baza actelor de identitate emise de Federația Rusă, sistemul informatic nu a depistat că de fapt ar fi aceeași persoană, chiar dacă ambele identități ale aceleași persoane erau incluse în baza de date a Interpolului.

În rezultatul investigațiilor, procurorii PCCOCS au expediat către IGP și IGPF sesizări privind omisiunile constatate. Potrivit oamenilor legii, acestea au fost lichidate, cu asigurarea că programul informatic a fost adaptat prevenirii unor astfel de situații. Concomitent, a fost stabilită încălcarea legii contravenționale de către doi funcționari ai acestor instituții.

Igor Grosu, vicepreședintele PAS, susținea anterior că „Jora” a venit în Moldova pentru ca în caz de necesitate, „să facă presiuni asupra unui politician în favoarea lui Dodon”, iar „coridorul verde” la intrare-ieșire i-a fost asigurat de ministrul afacerilor interne Pavel Voicu. La rândul său, Voicu a dat asigurări că „în calitate de ministru, nu s-a implicat niciodată în soluționarea problemelor celor care sunt certați cu legea”.

Mai multe detalii la acest subiect puteți citi în materialul NM „Mâna dreaptă a lui Karamalak, Jora Belțkii, a venit în Moldova înainte de alegeri. Ce-a făcut aici și ce legătură are Dodon?”

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Un deficit sănătos”. Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2026

Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026. Potrivit autorităților, veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1%, iar cheltuielile cu 7%. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Conform premierului, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”.

În timpul unei conferințe de presă, organizată înainte de ședința cabinetului de miniștri, premierul a spus că proiectul de pe masa Guvernului va deveni legea bugetului pentru anul viitor, după ce va fi aprobat de Parlament și promulgat de președinte.

„Este un buget format în baza realităților economice. Vreau să vă spun că partea investițiilor crește foarte semnificativ. (…) În acest buget, pentru prima oară cred că din istorie, investițiile capitale cresc cu 55%. Deci, avem o alocație de până la 3 miliarde de lei dedicată investițiilor. (…) În cadrul acestor investiții vom continua să investim în crește și grădinițe, alimentație și reparație. Vom continua să ajutăm antreprenorii. (…) Salariul minim va crește de la 5500 de lei la 6300 de lei, iar valoarea de referință se mărește de la 2200 de lei la 2400 de lei. De această creștere vor beneficia, în primul rând, oamenii cu venituri mici”, a precizat Munteanu.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a menționat că veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1% (circa 3,9 miliarde lei), iar cheltuielile cu 7% (aproximativ 6,6 miliarde lei). Veniturile bugetului de stat pentru anul 2026 au fost estimate la 79,67 miliarde de lei, iar cheltuielile – la 100,57 miliarde de lei. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Cheltuielile finanțate din surse externe vor constitui 5,71 miliarde de lei, fiind preconizată derularea a circa 112 proiecte. 

Potrivit lui Munteanu, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”. „E un deficit mult mai sănătos decât un deficit creat din activitățile din consum”, a spus premierul.

NM by mihaelaconovali25

Potrivit Ministerului Finanțelor, pentru anul 2026, principalele categorii de cheltuieli prevăzute în buget vizează: peste 3 miliarde de lei pentru economie, circa 640 milioane lei pentru ordine publică, peste 630 milioane lei pentru învățământ, circa 590 milioane lei pentru sănătate, circa 371 milioane lei pentru protecția mediului, peste 130 milioane lei pentru cultură și sport.

În domeniul economiei, investițiile totale depășesc 5 miliarde de lei, dintre care, 1,1 miliarde lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, peste 560 milioane lei pentru generarea și stocarea energiei, 465 milioane lei pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural, 280 milioane lei pentru dezvoltare regională și locală, peste 195 milioane lei pentru modernizarea căilor ferate, circa 185 milioane lei pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial, 165 milioane lei pentru Fondul de garantare a afacerilor în sectorul rural, 140 milioane lei pentru programul de împădurire, 64 milioane lei pentru administrarea zonelor turistice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: