Dosarul lui „Jora Belțkii”, mâna dreaptă a lui Karamalak, a fost expediat în judecată

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a terminat urmărirea penală în privința lui Gheorghe Nazaruc, cunoscut în mediul criminal drept „Jora”, anunțat în căutare pentru șantaj și extrădat recent Chișinăului de autoritățile ucrainene. Cauza a fost expediată în judecată pentru examinare în fond. 

NM a scris anterior că, în ajunul turului doi al alegerilor prezidențiale, în Moldova a intrat, neîmpiedicat de nimeni, Gheorghe Nazaruc, cunoscut în mediul criminal drept „Jora”, mâna dreaptă a lui Grigore Karamalak, alias „Bulgarul”. Pentru aceasta, el a folosit pașaportul său rusesc pe numele Gheorghii Orlov. Ulterior, la fel, neîmpiedicat de nimeni, a plecat din Moldova în Ucraina, unde a fost reținut de forțele de ordine locale.

Bărbatul este învinuit de organizarea și comiterea infracțiunii de șantaj comis în proporții deosebit de mari și continuă să se afle în stare de arest. Potrivit legii penale, asemenea infracțiuni sunt pedepsite cu închisoare de la 13 la 15 ani.

PCCOCS menționează într-un comunicat de presă publicat pe 31 decembrie că pe o parte din acest dosar investigațiile continuă, în vederea identificării și acumulării probelor în privința tuturor persoanelor implicate în comiterea acestei infracțiuni.

***

Gheorghe Nazaruc a fost anunțat în căutare, în anul 2017, de către Inspectoratul de Poliție Buiucani din Chișinău al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al MAI, cu aplicarea în privința acestuia a măsurii preventive – arestul. Solicitarea a fost procesată de către Direcția cooperare polițienească internațională (BNC Interpol Chișinău). Aceasta, la rândul ei a prezentat solicitarea către Interpol, însă doar pentru identificare și localizare, fără aplicarea arestului în privința cetățeanului anunțat în căutare, contrar ordonanței polițienești.

PCCOCS explică că un împiediment în identificare acestuia a constituit particularitățile de funcționare a programului informatic gestionat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) al MAI dedicat evidenței traversării frontierei de stat, implicit depistării persoanelor anunțate în căutare. Astfel, deși în baza de date a Interpolului persoana era anunțată în căutare, totuși în baza listei criteriilor stabilite în programul IGPF nu era posibilă identificarea acesteia, în cazul care aceasta ar fi traversat frontiera cu o altă identitate.

Prin urmare, atunci când învinuitul a traversat frontiera cu un nume diferit, în baza actelor de identitate emise de Federația Rusă, sistemul informatic nu a depistat că de fapt ar fi aceeași persoană, chiar dacă ambele identități ale aceleași persoane erau incluse în baza de date a Interpolului.

În rezultatul investigațiilor, procurorii PCCOCS au expediat către IGP și IGPF sesizări privind omisiunile constatate. Potrivit oamenilor legii, acestea au fost lichidate, cu asigurarea că programul informatic a fost adaptat prevenirii unor astfel de situații. Concomitent, a fost stabilită încălcarea legii contravenționale de către doi funcționari ai acestor instituții.

Igor Grosu, vicepreședintele PAS, susținea anterior că „Jora” a venit în Moldova pentru ca în caz de necesitate, „să facă presiuni asupra unui politician în favoarea lui Dodon”, iar „coridorul verde” la intrare-ieșire i-a fost asigurat de ministrul afacerilor interne Pavel Voicu. La rândul său, Voicu a dat asigurări că „în calitate de ministru, nu s-a implicat niciodată în soluționarea problemelor celor care sunt certați cu legea”.

Mai multe detalii la acest subiect puteți citi în materialul NM „Mâna dreaptă a lui Karamalak, Jora Belțkii, a venit în Moldova înainte de alegeri. Ce-a făcut aici și ce legătură are Dodon?”

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Usatîi i-a cerut explicații lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu”. Reacție: Asta-i regula în Parlament VIDEO

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a anunțat că a fost penalizat pentru absența de la trei ședințe ale Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi a spus că i-a fost redus cu 75% salariul și că luna aceasta va primi aproximativ 3990 de lei. Deputatul a menționat că o dispoziție în acest sens a fost semnată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. În replică, Grosu a declarat că aceasta este o prevedere a regulamentului Parlamentului, iar pentru a nu fi penalizat, un deputat trebuie să prezinte o cerere motivată în care să explice de ce lipsește.

Înainte de ședința Parlamentului, Usatîi le-a spus jurnaliștilor că a fost informat, printr-o scrisoare semnată de Grosu, că este penalizat pentru că nu a participat la trei ședințe ale Comisiei parlamentare. „M-au penalizat. Am primit acum o scrisoare de la domnul Grosu. (…) Eu n-am lipsit de la nicio ședință în plen. (…) Asta e doar pentru absențele la ședințele comisiei, dar eu, în plen, am spus că, dacă nu dați opoziției comisia de anchetă privind escrocheriile bancare, eu boicotez. (…) Eu oricum toți banii îi donez. (…) Întrebarea e alta: cum poți să pedepsești un deputat doar pentru absență la ședința comisiilor?”, a comunicat Usatîi.

Între timp, la ședința Parlamentului, Usatîi s-a adresat lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu și mi-ați lăsat pe luna asta 3989 de lei 99 de bani. (…) Penalizarea nu-i prea dură, domnule președinte?”.

În replică, Grosu a spus că „așa scrie în regulament”. „Colegii dumneavoastră, juriști sau asistenții din fracțiune, trebuiau să vă atenționeze. Trebuie să prezinți o cerere motivată de ce lipsești. Nu sunteți dumneavoastră primul și, din păcate, n-o să fiți nici ultimul. Asta-i regula în Parlament. Până la dumneavoastră au fost și din cei care de 100% au fost lipsiți. Iată, acum ne invită în instanță. (…) Regula nu-i de ieri, de azi. Regula-i de ani de zile”, a adăugat Grosu.

Ulterior, Usatîi a cerut modificarea regulamentului Parlamentului, iar Grosu i-a propus să vină cu un amendament. „Dreptul muncii în general spune că, dacă lipsești mai mult de 4 ore la locul de muncă, trebuie de dat afară, dar noi suntem aici în alte condiții”, a reacționat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

„Înțeleg, sunt suprapuneri în agendă, aveți deplasări, aveți diferite situații, depuneți cererea. Este o procedură pe care unii deputați o respectă, alții, admit din necunoaștere, din lipsă de experiență, dar nu putem face excepții”, a conchis președintele Parlamentului.

Amintim că, pe 4 iunie, Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Ulterior a spus că decizia este „în semn de boicot”. Pe 11 iunie, Igor Grosu declara că un deputat trebuie să se regăsească într-o comisie. Pe 2 iulie, Usatîi a fost întrebat de jurnaliști dacă nu a părăsit comisia pentru securitate națională. „Domnul Grosu a spus că orice deputat obligatoriu trebuie să fie măcar într-o comisie. Eu, dacă ei vor ridica întrebarea în plen și mă vor exclude de acolo, nu e o problemă. Mie mi-i totuna, că o să fiu în comisia agricultură, că rămân în securitatea națională”, a declarat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: