CNA

Dosarul subvențiilor în agricultură. CNA oferă detalii despre perchezițiile la birourile și domiciliile unor funcționari

Centrul Național Anticorupție (CNA) şi procurorii Procuraturii Anticorupţie instrumentează o cauză penală, începută la 4 ianuarie 2021 pe faptul abuzului în serviciu, comis de un grup de persoane publice din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Funcţionarii sunt suspectaţi că, prin înțelegere prealabilă cu beneficiarii de subvenții și alţi terţi, au constituit un grup, prin intermediul căruia au obţinut venituri ilicite din Fondul de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR), precum şi din alte surse externe. Schema de obţinere a mijloacelor financiare rezulta în evaluarea pozitivă și aprobarea pentru achitare de către AIPA a cererii de acordare a subvenției, contrar normelor legale. 

Potrivit materialelor de urmărire penală, s-a stabilit că, în perioada 2019 – până în prezent, factori de decizie ai Direcției autorizarea plăților a AIPA, împreună cu alţi conducători de nivel înalt ai Agenţiei,  ar  fi achitat subvenţii din FNDAMR şi din proiecte de asistenţă financiară externă (peste 100 de milioane de lei), inclusiv de la Banca Mondială, unor solicitanţi care nu corespund condițiilor obligatorii și criteriilor de eligibilitate.

În urma documentării cazului, s-a stabilit că mai multe companii beneficiare de subvenţii sunt conduse de rude şi interpuşi, care se află în conflict de interese cu funcţionarii publici responsabili de autorizarea plăţilor. De asemenea, s-a constatat că mai multe companii au beneficiat de subvenţii, contrar normelor legale, după ce au acceptat să transmită unor responsabili ai AIPA un comision de 10% din valoarea subvenţiilor obţinute.

Reieșind din probele administrate la faza de urmărire penală, în această dimineaţă, ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie au descins cu percheziţii la  birourile şi domiciliile angajaților din cadrul AIPA, dar şi la oficiile întreprinderilor și gospodăriilor țărănești care au beneficiat de subvenții şi care au fost favorizați de către angajații din cadrul AIPA.

Astfel, au fost efectuate acţiuni de urmărire penală la birourile şi domiciliile șefului adjunct al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, şefului Direcției autorizare plăți şi  șefului Direcției administrare și aprobarea proiectelor, dar şi la biroul directorului executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova.

Totodată, sediile a 17 întreprinderi, care au beneficiat de subvenţii, au fost supuse percheziţiilor. Este vorba despre întreprinderi şi gospodării ţărăneşti cu sediile la Chişinău, Râşcani, Donduşeni, Anenii-Noi, Străşeni, Comrat, Floreşti, Nisporeni, Teleneşti şi Orhei.

Ofiţerii CNA şi procurorii au ridicat probe relevante pentru cauză între care: suporturi electronice de stocare a datelor informatice, documente, înscrisuri, corespondență, înscrieri de ciornă  dosare de subvenționare, precum şi mijloace bănești.

Toate persoanele urmează să fie audiate de procurori şi CNA.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: