Dragă Moldova, dragi moldoveni – La mulți ani de Ziua Independenței!

În timp ce sărbătorim 30 de ani de parteneriat între Grupul Banca Mondială și Moldova, această Zi a Independenței este una specială pentru noi. Colaborarea noastră a început pe timpuri dramatice pentru Moldova, în 1992, și de atunci am fost împreună și am contribuit la transformarea benefică a țării.

Spre regret, acest an a adus provocări greu de imaginat doar cu un an în urmă, când am venit să lucrez în această frumoasă țară. Moldova era pe punctul de a răsufla ușurată după două crize recente cauzate de pandemia Covid și de prețurile ridicate la energie, când a izbucnit războiul în Ucraina, țara vecină, și sute de mii de refugiați au ales Moldova pentru a se salva și a găsi adăpost.

Însă această nouă criză m-a făcut să descopăr, ca și în cazul multor alți oameni din întreaga lume, o nouă Moldovă, o țară mică cu o inimă atât de mare, care, în pofida propriilor dificultăți și provocări, a dat dovadă de generozitate extraordinară, de sacrificiu și de solidaritate cu un vecin aflat la nevoie. Nu este surprinzător că acest răspuns extraordinar a atras sprijin umanitar, financiar și politic din partea comunității internaționale.

Banca Mondială, la fel ca mulți alți prieteni ai Moldovei, a reacționat rapid la această criză fără precedent, oferind Guvernului sprijin bugetar în valoare de 159 milioane de dolari SUA pentru a atenua impactul războiului asupra refugiaților și familiilor, precum și a consolida reziliența în vederea reducerii vulnerabilității la viitoare șocuri.

În acești 30 de ani de colaborare, am pledat pentru guvernanță și transparență sporite, am susținut reforme politice importante și suntem mândri de rezultatele obținute care au îmbunătățit viața moldovenilor de rând. Mai mult de 1,3 miliarde de dolari SUA au fost alocate unui număr de peste 60 de operațiuni în țară.

În prezent, 12 proiecte cu un buget total dedicat de 638,1 milioane de dolari SUA sunt în curs de implementare de către partenerii noștri din cadrul guvernului. Printre domeniile de sprijin se numără reforma cadrului de reglementare și dezvoltarea afacerilor, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrarea fiscală, înregistrarea și evaluarea terenurilor, educația, drumurile, sănătatea, agricultura, apa și canalizarea, și energia.

Este evident că există provocări. Dar există și oportunități și, așa cum spunea Albert Einstein, „În mijlocul oricărei dificultăți se află o oportunitate”, eu și echipa mea suntem determinați să continuăm să muncim neîncetat pentru a ajuta Moldova să profite de aceste oportunități.

În prezent elaborăm un nou Cadru de Parteneriat cu Țara pentru următorii ani, bazat pe prioritățile de dezvoltare ale Moldovei și vom lucra împreună pentru a spori eficiența, transparența și accesul la serviciile publice; a propulsa dezvoltarea, considerentele ecologice și sustenabilitatea economiei; și, desigur, a asigura accesul cetățenilor la educație și sănătate de calitate sporită, și a susține grupurile sărace, și vulnerabile, în special în situații de criză. De asemenea, suntem încântați să sprijinim parcursul Moldovei de aderare la UE, mai cu seamă pentru că, recent, Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE. Într-adevăr, bine meritat!

Ne asumăm angajamentul să colaborăm în continuare cu toate părțile interesate pentru a sprijini redresarea post-pandemică rezilientă, a promova dezvoltarea durabilă pe termen lung și a construi o societate prosperă și favorabilă incluziunii pentru mulți ani pe viitor.

 

La Mulți Ani Moldova! La Mulți Ani!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Colaj NM

Trei foști președinți ai Ucrainei renunță la Ordinul „Vulturul Alb”, după decizia Poloniei privind Zelenski

Trei foști președinți ai Ucrainei, Petro Poroșenko, Viktor Iușcenko și Leonid Kucima, au renunțat la Ordinul polonez „Vulturul Alb”. Motivul a fost decizia președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, de a-l lipsi pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, de acest ordin, scrie publicația Deutsche Welle.

Poroșenko a calificat decizia președintelui Nawrocki de a-l lipsi pe Zelenski de acest ordin drept una greșită și favorabilă Kremlinului.

Purtătoarea de cuvânt a lui Viktor Iușcenko, Irina Vannikova, a declarat că această distincție nu a fost acordată doar unei persoane concrete, ci „a devenit un semn de respect față de poporul ucrainean”. „De aceea, orice încercări de a revizui această decizie depășesc cu mult cadrul relației față de un singur politician”, a comunicat aceasta.

***

Potrivit BBC, decizia de a-l lipsi pe Zelenski de distincție a fost anunțată de președintele polonez pe 19 iunie. Acestei decizii i-a precedat un val de indignare care a cuprins Polonia, după ce, pe 26 mai, Zelenski a atribuit titlul onorific de „Eroi ai UPA” uneia dintre unitățile Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. În Polonia, mulți consideră Armata Insurgenților Ucraineni responsabilă de masacrele comise împotriva polonezilor în Volînia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru mulți ucraineni, UPA este un simbol al luptei pentru independență.

După anunțul președintelui polonez, șeful Biroului prezidențial al Ucrainei, Kiril Budanov, a declarat că renunță la Ordinul „Pentru Merite față de Polonia”. Tot din același motiv, au renunțat la distincția poloneză și ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasîli Bodnar, precum și ministrul de externe, Andrii Sibiga.

Ordinul Vulturul Alb i-a fost înmânat lui Zelenski în 2023 de către președintele de atunci al Poloniei, Andrzej Duda, „în semn de recunoaștere a meritelor sale deosebite în aprofundarea relațiilor prietenești și cuprinzătoare dintre Polonia și Ucraina, pentru dezvoltarea cooperării în numele democrației, păcii și securității în Europa”.

Tudor Mardei / Newsmaker

„Nimeni nu va pierde zilele de odihnă și nici banii de concediu”: explicațiile ministrei Muncii

Nimeni nu va pierde zilele de odihnă și nici banii de concediu. Se schimbă doar modalitatea de calcul. Concediul de odihnă va fi calculat în zile lucrătoare și nu în zile calendaristice. Precizările au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Potrivit oficialei, astăzi concediul minim este de 28 de zile calendaristice, iar în practică asta înseamnă aproximativ 20 de zile lucrătoare în care stai acasă. Conform noilor modificări pe care autoritățile intenționează să le facă, concediul minim va fi de 22 de zile lucrătoare, a precizat Plugaru. Ministra s-a referit și la concediile cadrelor didactice.

Ministra Muncii a declarat că a citit mai multe îngrijorări legate de concedii. „Multe dintre ele se rezumă la o frază care spune că „ni se taie din concediu”. (…) Nimeni nu va pierde zilele de odihnă și nimeni nu va pierde banii de concediu. (…) Se schimbă doar modalitatea de calcul”, a adăugat ministra.

Potrivit Nataliei Plugaru, concediul de odihnă va fi calculat în zile lucrătoare și nu în zile calendaristice.

„De ce era nevoie de această schimbare? Până acum, doi salariați puteau avea același număr de zile de concediu, dar de fapt în realitate se odihneau un număr diferit de zile. Totul, de fapt, depindea dacă weekendurile intrau sau nu în concediul tău. (…) Ceea ce ne dorim de fapt este ca absolut fiecare salariat să beneficieze de același număr de zile reale de odihnă. (…) Astăzi concediul minim, conform codului muncii, este de 28 de zile calendaristice. În practică, asta înseamnă aproximativ 20 de zile lucrătoare în care stai acasă. Conform modificărilor pe care le facem acum, concediul minim va fi de 22 de zile lucrătoare începând cu 1 ianuarie 2027”, a precizat ministra.

Oficiala a adăugat că „o zi de concediu înseamnă o zi de lucru plătită”. Totodată, a spus că „absolut toate zilele de concediu acumulate până acum se păstrează”.

Ministra s-a referit și la concediile cadrelor didactice. „Am auzit îngrijorări cu privire la trecerea numărului de zile de concediu, de la 62 de zile calendaristice la 49 de zile lucrătoare. (…) Realitatea este exact inversă. Nu pierdeți zilele de odihnă și nu pierdeți banii de concediu. (…) În cele 62 de zile calendaristice de concediu intrau, de fapt, și toate weekendurile. Astfel, atunci când vă odihneați 62 de zile calendaristice, de facto stăteați 44 de zile lucrătoare de odihnă acasă. Conform noilor prevederi, veți avea 49 de zile lucrătoare de concediu, asta ar însemna de fapt cu 5 zile lucrătoare în plus față de câte zile aveați până acum. Nu pierdeți nici banii de concediu, pentru că o zi de concediu va fi egală cu o zi de muncă. (…) Absolut toate zilele de concediu care au fost acumulate până acum se păstrează”, a adăugat Plugaru.

screenshot

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Mai mulți credincioși, printre care și preoți, au fost surprinși pe strada București din Chișinău cu icoane și agheasmă. Imaginile, înregistrate de NewsMaker, au fost surprinse la scurt timp după încheierea Marșului Pride.

Circa 15 persoane au fost surprinse pe strada București din capitală. Unul dintre preoți a fost înregistrat stropind strada cu aghiazmă.

Marșul Chișinău Pride a fost organizat de organizația „Genderdoc-M”, care promovează și apără drepturile persoanelor LGBT+ din Republica Moldova. Potrivit organizatorilor, participanții la marș au ieșit în stradă pentru a afirma dreptul comunității LGBTQ+ la siguranță, recunoaștere legală și o viață demnă în Republica Moldova. Manifestanții s-au adunat la intersecția străzilor București și Ismail. În contextul marșului s-au înregistrat restricții temporare de circulație în intervalul 12:00-14:00. Acestea au vizat strada București, pe segmentul dintre străzile Ismail și Serghei Lazo, precum și strada Serghei Lazo, pe segmentul dintre străzile București și Mihail Kogălniceanu.

Pentru NewsMaker, șefa Secției comunicare și protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco, a precizat că, potrivit estimărilor poliției, la eveniment au participat circa 350 de persoane, în flux continuu.

Potrivit Genderdoc-M, marșul a reunit sute de participanți, iar „ediția din acest an mai a fost cea mai pașnică din istoria Pride-urilor organizate la Chișinău”.

screenshot

„Vreau ca copilul meu să fie acceptat”: Participanții la Marșul Pride, despre motivele pentru care au ieșit în stradă

La Marșul Pride din Chișinău, participanții au cerut să le fie respectate drepturile. Unii participanți au menționat că au venit alături de familie și prieteni. Alții au declarat că au venit pentru a solicita acceptarea copiilor lor de către societate.

„Vreau ca oamenii să respecte drepturile tuturor. (…) Să nu fie granițe la formarea familiilor”, a spus o participantă.

„Am venit pentru a susține persoanele LGBT, pentru a ne apăra drepturile și ca nimeni să nu fie împotriva noastră. (…) Să nu ni se interzică să ne iubim, să ne permită căsătoriile între persoane de același sex, ca familiile să poată adopta copii și ca rudele să ne accepte”, a precizat o altă manifestantă.

„Am venit să fiu alături de familia mea și de prietenii mei. Aș vrea ca ei, la fel ca și mine, să poată să se căsătorească legal. (…) Nu există o legislație care să intervină în anumite momente, de exemplu, dacă într-un cuplu LGBT cineva ajunge la spital, cealaltă persoană legal nu are niciun drept să fie responsabil de sănătatea jumătății sale. Este critic”, a adăugat o altă participantă la marș.

„Vreau ca copilul meu să fie acceptat ca toți ceilalți copii. Nu doar al meu, dar toți copiii, care singuri pot decide cum să fie, pe cine să iubească. (…) Aș vrea ca în lege să fie scris clar și pentru totdeauna: toți oamenii care sunt aici, noi toți suntem pur și simplu oameni”, a declarat o manifestantă.

O femeie a spus că a venit la marș cu soțul ei și cu fiica ei, menționând că „toți au nevoie să fie fericiți”.

„Foarte des comunitatea creștină aduce argumentul că e păcat să fii de orientare sexuală alternativă. Pe când să iubești e ceva firesc și normal, dar să urăști unii oameni pentru că sunt diferiți acesta e mare păcat”, a comunicat o participantă la marș.

„Venim în fiecare an pentru a arăta pur și simplu că noi suntem, că suntem aceeași oameni ca și ceilalți care nu sunt de acord. Ceea ce privește legea, dorim doar una – drepturi egale și protecție. Pentru ca eu personal, împreună cu partenerul meu, să avem posibilitatea să ne căsătorim, să împărțim averea, să ajung la el la spital în caz de ceva sau el la mine. Dorim să facem ceea ce fac oamenii simpli”, a comunicat un participant la manifestație.

„Ieri, împreună cu prietena mea, am jucat nunta, dar deocamdată noi putem să fac asta doar în cadrul Pride Park. (…) Pentru mine este principal aici să cer dreptul la familie”, a comunicat o manifestantă.

„Nu cred că în țară se va schimba multe la nivel oficial. (…) Schimbarea începe cu noi”, a adăugat o altă participantă la marș.

La aceeași manifestație, o participantă a spus că, recent, un coleg de-al ei a ajuns la spital, iar rudele lui nu se aflau în apropiere. Potrivit ei, partenerul acestuia timp de o săptâmână nu a știut care este starea lui de sănătate. Astfel, ea a vorbit despre necesitatea unor schimbări.

***

Marșul Chișinău Pride a fost organizat de organizația „Genderdoc-M”, care promovează și apără drepturile persoanelor LGBT+ din Republica Moldova. Potrivit organizatorilor, participanții la marș au ieșit în stradă pentru a afirma dreptul comunității LGBTQ+ la siguranță, recunoaștere legală și o viață demnă în Republica Moldova. Contactată de NewsMaker, șefa Secției comunicare și protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco, a precizat că, potrivit estimărilor poliției, la eveniment au participat circa 350 de persoane, în flux continuu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: