foto simbol

Droguri, bătăi și bullying în armată? Peste 60 de cazuri documentate, 13 dosare penale – inițiate de procurori

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că au fost inițiate 13 dosare penale pe marginea cazurilor de altercații între militarii în termen care au avut loc în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit oficialului, unele cauze au fost clasate din lipsă de probe. Nosatîi a declarat că instituția pe care o conduce lucrează asupra prevenirii încălcărilor în armată, luând în considerare inclusiv scurtarea duratei serviciului militar, care în prezent este de un an. Precizările au fost făcute în timpul audierii în plenul Parlamentului pe 12 martie, în contextul examinării moțiunii de cenzură depusă de opoziție împotriva Ministerului Apărării.

Ministrul Apărării a menționat că, în prezent, există 64 de cazuri de încălcări documentate în armată, care vizează, între altele, bullying, ofense, absențe nemotivate, consum de droguri și consum de alcool.

Toate încălcările sunt documentate, investigate și raportate, conform protocoalelor stabilite, și coordonate între instituțiile statului. (…) La depistarea acestora, prin ordinul comandantului, se inițiază investigarea cazului, concomitent se anunță poliția, care, în conformitate cu procedurile lor, investighează cazul. Dacă angajații din poliție constată încălcări grave sau infracțiune, acest caz este transmis în procuratură pentru analiză și intentarea procesului penal”, a menționat oficialul.

Anatolie Nosatîi a mai precizat că pe marginea cazurilor de altercații între militari raportate de Avocatul Poporului la sfârșitul anului trecut au fost inițiate 13 dosare penale. „Celelalte sunt în proces de analiză, iar unele sunt clasate, neavând probe pentru acesta”, a adăugat el.

Întrebat de deputatul „Alternativa” Ion Chicu ce măsuri a întreprins după cazurile de altercații și deces din armată, Anatolie Nosatîi a declarat că ministerul lucrează asupra îmbunătățirii condițiilor pentru militari și consolidării climatului psihologic și moral.

Analizând raportul de statistică care este pe țară… Și nu vreau să mă ascund după el, dar cazurile și rata de incidente în armată se încadrează în acele valori naționale. Știu că nu este bine să te ascunzi după ele, dar lucrăm cu oameni care ieri erau civili, iar azi au îmbrăcat uniforma. Și trebuie un timp pentru a deveni militar. Ei sunt la o pregătire militare, de care mulți se eschivează prin diferite forme. De aceia am propus să revizuim aceste modalități de executare a serviciului inclusiv. Poate un an este prea mult pentru un militar. Fiindcă analizând la ce perioadă aceste cazuri se întâmplă, sunt de obicei după 8 luni. Poate psihologic nu este normal, trebuie să vedem această perioadă. O să lucrăm împreună cu dvs și alți specialiști”, a adăugat el.

Precizăm că Avocatul Poporului a transmis că, în perioada 1 iulie – 1 decembrie 2025, în unitățile Armatei Naționale au avut loc 28 de altercații între militarii în termen. 18 dintre aceste cazuri s-au soldat cu leziuni corporale confirmate medical, care au inclus contuzii, echimoze, fracturi costale, traumatisme faciale, leziuni dentare, tăieturi sau plăgi contuze.

De asemenea, în primele două luni ale anului 2026, doi militari și-au pierdut viața în timpul serviciului la post (detalii – aici și aici). Conform informațiilor Ministerului Apărării, decesele au survenit după ce militarii s-au rănit cu arma din dotare. Instituția a inițiat o anchetă de serviciu, iar cazurile sunt investigate și de poliție.

În contextul cazurilor de deces din armată, opoziția a criticat activitatea Ministerului Apărării și a înaintat moțiunea simplă de cenzură împotriva politicilor instituției.

Moțiunea, însă, a picat. Documentul a fost susținut doar de 33 de deputați.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: