foto simbol

Droguri, bătăi și bullying în armată? Peste 60 de cazuri documentate, 13 dosare penale – inițiate de procurori

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că au fost inițiate 13 dosare penale pe marginea cazurilor de altercații între militarii în termen care au avut loc în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit oficialului, unele cauze au fost clasate din lipsă de probe. Nosatîi a declarat că instituția pe care o conduce lucrează asupra prevenirii încălcărilor în armată, luând în considerare inclusiv scurtarea duratei serviciului militar, care în prezent este de un an. Precizările au fost făcute în timpul audierii în plenul Parlamentului pe 12 martie, în contextul examinării moțiunii de cenzură depusă de opoziție împotriva Ministerului Apărării.

Ministrul Apărării a menționat că, în prezent, există 64 de cazuri de încălcări documentate în armată, care vizează, între altele, bullying, ofense, absențe nemotivate, consum de droguri și consum de alcool.

„Toate încălcările sunt documentate, investigate și raportate, conform protocoalelor stabilite, și coordonate între instituțiile statului. (…) La depistarea acestora, prin ordinul comandantului, se inițiază investigarea cazului, concomitent se anunță poliția, care, în conformitate cu procedurile lor, investighează cazul. Dacă angajații din poliție constată încălcări grave sau infracțiune, acest caz este transmis în procuratură pentru analiză și intentarea procesului penal”, a menționat oficialul.

Anatolie Nosatîi a mai precizat că pe marginea cazurilor de altercații între militari raportate de Avocatul Poporului la sfârșitul anului trecut au fost inițiate 13 dosare penale. „Celelalte sunt în proces de analiză, iar unele sunt clasate, neavând probe pentru acesta”, a adăugat el.

Întrebat de deputatul „Alternativa” Ion Chicu ce măsuri a întreprins după cazurile de altercații și deces din armată, Anatolie Nosatîi a declarat că ministerul lucrează asupra îmbunătățirii condițiilor pentru militari și consolidării climatului psihologic și moral.

„Analizând raportul de statistică care este pe țară… Și nu vreau să mă ascund după el, dar cazurile și rata de incidente în armată se încadrează în acele valori naționale. Știu că nu este bine să te ascunzi după ele, dar lucrăm cu oameni care ieri erau civili, iar azi au îmbrăcat uniforma. Și trebuie un timp pentru a deveni militar. Ei sunt la o pregătire militare, de care mulți se eschivează prin diferite forme. De aceia am propus să revizuim aceste modalități de executare a serviciului inclusiv. Poate un an este prea mult pentru un militar. Fiindcă analizând la ce perioadă aceste cazuri se întâmplă, sunt de obicei după 8 luni. Poate psihologic nu este normal, trebuie să vedem această perioadă. O să lucrăm împreună cu dvs și alți specialiști”, a adăugat el.

Precizăm că Avocatul Poporului a transmis că, în perioada 1 iulie – 1 decembrie 2025, în unitățile Armatei Naționale au avut loc 28 de altercații între militarii în termen. 18 dintre aceste cazuri s-au soldat cu leziuni corporale confirmate medical, care au inclus contuzii, echimoze, fracturi costale, traumatisme faciale, leziuni dentare, tăieturi sau plăgi contuze.

De asemenea, în primele două luni ale anului 2026, doi militari și-au pierdut viața în timpul serviciului la post (detalii – aici și aici). Conform informațiilor Ministerului Apărării, decesele au survenit după ce militarii s-au rănit cu arma din dotare. Instituția a inițiat o anchetă de serviciu, iar cazurile sunt investigate și de poliție.

În contextul cazurilor de deces din armată, opoziția a criticat activitatea Ministerului Apărării și a înaintat moțiunea simplă de cenzură împotriva politicilor instituției.

Moțiunea, însă, a picat. Documentul a fost susținut doar de 33 de deputați.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo respinge acuzațiile că ar fi „omul PAS”: „Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea”

Alexandr Stoianoglo, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi apropiat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și sugerează că are divergențe politice cu actuala conducere a țării. Totuși, candidatul a declarat că, în cazul în care va câștiga scrutinul, nu va permite ca aceste divergențe să afecteze dialogul cu autoritățile centrale și că va negocia în interesul locuitorilor autonomiei. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare pe 16 noiembrie.

„După primul tur, se spune din nou că sunt „omul PAS”. Atitudinea mea față de actuala guvernare este bine cunoscută și nu am niciun motiv să mi-o schimb. Dar nu intenționez să-mi transfer divergențele politice asupra relațiilor dintre Comrat și Chișinău. De prea multe ori, pentru conflictele politice ale altora ajung să plătească oamenii de rând. Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea. La fel, guvernarea nu trebuie să mă placă pentru a-și îndeplini obligațiile față de locuitorii Găgăuziei”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că negocierile cu autoritățile de la Chișinău sunt inevitabile, însă trebuie să se desfășoare transparent și să vizeze investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea autonomiei. „Mă interesează doar acele înțelegeri de pe urma cărora va avea de câștigat fiecare locuitor al Găgăuziei”, a subliniat Stoianoglo.

Totodată, candidatul a îndemnat alegătorii să-l judece după acțiunile sale.

„Celor care mă consideră „omul PAS” le spun: nu vă grăbiți să vă schimbați părerea. Judecați-mă după faptele mele, nu după vorbe – nici ale mele, nici ale criticilor mei”, a menționat acesta.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

***

Anterior, pe rețelele de socializare s-a vehiculat Stoianoglo că ar fi „candidatul partidului de guvernare” la funcția de bașcan. Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a negat informațiile, catalogându-le drept false. La rândul său, Stoianoglo a spus că nu ar avea nicio legătură cu PAS și nici cu altă formațiune politică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: