foto simbol

Droguri, bătăi și bullying în armată? Peste 60 de cazuri documentate, 13 dosare penale – inițiate de procurori

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că au fost inițiate 13 dosare penale pe marginea cazurilor de altercații între militarii în termen care au avut loc în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit oficialului, unele cauze au fost clasate din lipsă de probe. Nosatîi a declarat că instituția pe care o conduce lucrează asupra prevenirii încălcărilor în armată, luând în considerare inclusiv scurtarea duratei serviciului militar, care în prezent este de un an. Precizările au fost făcute în timpul audierii în plenul Parlamentului pe 12 martie, în contextul examinării moțiunii de cenzură depusă de opoziție împotriva Ministerului Apărării.

Ministrul Apărării a menționat că, în prezent, există 64 de cazuri de încălcări documentate în armată, care vizează, între altele, bullying, ofense, absențe nemotivate, consum de droguri și consum de alcool.

Toate încălcările sunt documentate, investigate și raportate, conform protocoalelor stabilite, și coordonate între instituțiile statului. (…) La depistarea acestora, prin ordinul comandantului, se inițiază investigarea cazului, concomitent se anunță poliția, care, în conformitate cu procedurile lor, investighează cazul. Dacă angajații din poliție constată încălcări grave sau infracțiune, acest caz este transmis în procuratură pentru analiză și intentarea procesului penal”, a menționat oficialul.

Anatolie Nosatîi a mai precizat că pe marginea cazurilor de altercații între militari raportate de Avocatul Poporului la sfârșitul anului trecut au fost inițiate 13 dosare penale. „Celelalte sunt în proces de analiză, iar unele sunt clasate, neavând probe pentru acesta”, a adăugat el.

Întrebat de deputatul „Alternativa” Ion Chicu ce măsuri a întreprins după cazurile de altercații și deces din armată, Anatolie Nosatîi a declarat că ministerul lucrează asupra îmbunătățirii condițiilor pentru militari și consolidării climatului psihologic și moral.

Analizând raportul de statistică care este pe țară… Și nu vreau să mă ascund după el, dar cazurile și rata de incidente în armată se încadrează în acele valori naționale. Știu că nu este bine să te ascunzi după ele, dar lucrăm cu oameni care ieri erau civili, iar azi au îmbrăcat uniforma. Și trebuie un timp pentru a deveni militar. Ei sunt la o pregătire militare, de care mulți se eschivează prin diferite forme. De aceia am propus să revizuim aceste modalități de executare a serviciului inclusiv. Poate un an este prea mult pentru un militar. Fiindcă analizând la ce perioadă aceste cazuri se întâmplă, sunt de obicei după 8 luni. Poate psihologic nu este normal, trebuie să vedem această perioadă. O să lucrăm împreună cu dvs și alți specialiști”, a adăugat el.

Precizăm că Avocatul Poporului a transmis că, în perioada 1 iulie – 1 decembrie 2025, în unitățile Armatei Naționale au avut loc 28 de altercații între militarii în termen. 18 dintre aceste cazuri s-au soldat cu leziuni corporale confirmate medical, care au inclus contuzii, echimoze, fracturi costale, traumatisme faciale, leziuni dentare, tăieturi sau plăgi contuze.

De asemenea, în primele două luni ale anului 2026, doi militari și-au pierdut viața în timpul serviciului la post (detalii – aici și aici). Conform informațiilor Ministerului Apărării, decesele au survenit după ce militarii s-au rănit cu arma din dotare. Instituția a inițiat o anchetă de serviciu, iar cazurile sunt investigate și de poliție.

În contextul cazurilor de deces din armată, opoziția a criticat activitatea Ministerului Apărării și a înaintat moțiunea simplă de cenzură împotriva politicilor instituției.

Moțiunea, însă, a picat. Documentul a fost susținut doar de 33 de deputați.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Usatîi i-a cerut explicații lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu”. Reacție: Asta-i regula în Parlament VIDEO

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a anunțat că a fost penalizat pentru absența de la trei ședințe ale Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi a spus că i-a fost redus cu 75% salariul și că luna aceasta va primi aproximativ 3990 de lei. Deputatul a menționat că o dispoziție în acest sens a fost semnată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. În replică, Grosu a declarat că aceasta este o prevedere a regulamentului Parlamentului, iar pentru a nu fi penalizat, un deputat trebuie să prezinte o cerere motivată în care să explice de ce lipsește.

Înainte de ședința Parlamentului, Usatîi le-a spus jurnaliștilor că a fost informat, printr-o scrisoare semnată de Grosu, că este penalizat pentru că nu a participat la trei ședințe ale Comisiei parlamentare. „M-au penalizat. Am primit acum o scrisoare de la domnul Grosu. (…) Eu n-am lipsit de la nicio ședință în plen. (…) Asta e doar pentru absențele la ședințele comisiei, dar eu, în plen, am spus că, dacă nu dați opoziției comisia de anchetă privind escrocheriile bancare, eu boicotez. (…) Eu oricum toți banii îi donez. (…) Întrebarea e alta: cum poți să pedepsești un deputat doar pentru absență la ședința comisiilor?”, a comunicat Usatîi.

Între timp, la ședința Parlamentului, Usatîi s-a adresat lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu și mi-ați lăsat pe luna asta 3989 de lei 99 de bani. (…) Penalizarea nu-i prea dură, domnule președinte?”.

În replică, Grosu a spus că „așa scrie în regulament”. „Colegii dumneavoastră, juriști sau asistenții din fracțiune, trebuiau să vă atenționeze. Trebuie să prezinți o cerere motivată de ce lipsești. Nu sunteți dumneavoastră primul și, din păcate, n-o să fiți nici ultimul. Asta-i regula în Parlament. Până la dumneavoastră au fost și din cei care de 100% au fost lipsiți. Iată, acum ne invită în instanță. (…) Regula nu-i de ieri, de azi. Regula-i de ani de zile”, a adăugat Grosu.

Ulterior, Usatîi a cerut modificarea regulamentului Parlamentului, iar Grosu i-a propus să vină cu un amendament. „Dreptul muncii în general spune că, dacă lipsești mai mult de 4 ore la locul de muncă, trebuie de dat afară, dar noi suntem aici în alte condiții”, a reacționat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

„Înțeleg, sunt suprapuneri în agendă, aveți deplasări, aveți diferite situații, depuneți cererea. Este o procedură pe care unii deputați o respectă, alții, admit din necunoaștere, din lipsă de experiență, dar nu putem face excepții”, a conchis președintele Parlamentului.

Amintim că, pe 4 iunie, Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Ulterior a spus că decizia este „în semn de boicot”. Pe 11 iunie, Igor Grosu declara că un deputat trebuie să se regăsească într-o comisie. Pe 2 iulie, Usatîi a fost întrebat de jurnaliști dacă nu a părăsit comisia pentru securitate națională. „Domnul Grosu a spus că orice deputat obligatoriu trebuie să fie măcar într-o comisie. Eu, dacă ei vor ridica întrebarea în plen și mă vor exclude de acolo, nu e o problemă. Mie mi-i totuna, că o să fiu în comisia agricultură, că rămân în securitatea națională”, a declarat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: