noi.md

Dumitru Diacov înființează un bloc. În Moldova începe lupta pentru centrul politic

Forțele politice extraparlamentare au început pregătirile de un nou sezon politic: primarul de Chișinău Ion Ceban a anunțat despre înființarea unui partid pro-european, iar președintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov încearcă să înființeze un bloc politic de centru.

Peisajul politic moldovenesc, care se transformă rapid sub influența războiului din Ucraina și a problemelor social-economice, îi obligă pe politicienii din Moldova să se regrupeze înainte de un nou sezon politic: peste un an, vor avea loc alegerile locale, iar peste doi – cele prezidențiale. Scăderea ratingului partidului de la guvernare PAS pe fondul creșterii prețurilor și a crizei energetice plus criza de pe flancul politic de stânga creează mai mult spațiu politic liber și pe stânga, și pe dreapta. Dezamăgiți de partidul de la guvernare și încetând să mai aibă încredere în opoziția parlamentară, alegătorii creează o cerere politică pentru care încă nu s-a format oferta. Toate acestea îi impun pe politicienii din Moldova să caute modalități de a-și îmbunătăți pozițiile de start înainte de viitoarele competiții politice.

Cum Dumitru Diacov reînvie centrul politic

Se pare că președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov și-a stabilit scopul de a reanima centrul politic moldovenesc și de a aduna rezerva regională de personal a PDM sub drapele politice noi. Fundația pentru Democrație și Progres pe care o conduce a organizat deja primele consultări cu reprezentanții partidelor extraparlamentare la o bază de odihnă de la Vadul lui Vodă.

Evenimentul cu genericul „De la confruntare la dialog, de la dialog la cooperare, de la cooperare la progres” a întrunit peste 120 de invitați: reprezentanți ai partidelor politice extraparlamentare, reprezentanți ai societății civile și aleși locali. Printre participanți au fost și reprezentanți ai conducerii Partidului Popular din Moldova, Partidului Schimbării, Partidului Dezvoltării și Consolidării din Moldova, ai Partidelor PACE, „Democrația Acasă”, „Pro Moldova” și Partidului Democrat. La eveniment au mai participat zeci de primari, viceprimari, consilieri raionali, municipali, comunali, sătești, 13 președinți de raioane, deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei. Dumitru Diacov a comunicat pentru NM că cei mai mulți aleși locali sunt foști și actuali membri ai echipei PDM.

Potrivit afirmațiilor lui Diacov, ideea de a reuni la aceeași masă de discuții reprezentanții diferitelor partide a apărut în felul următor: „La sfârșitul lunii iunie, în Moldova au venit socialiști și democrați europeni [reprezentanții Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European – întrunește 33 de partide socialiste, social-democrate și muncitorești din statele UE]. Dintre politicieni, doar eu m-am întâlnit cu ei, îi cunosc pe mulți dintre aceștia. Au întrebat, cine este partenerul lor politic în Moldova? Nimeni. A fost Partidul Democrat, care a fost membru asociat al Alianței Progresiste, am avut o cooperare activă. Și acum, s-a constatat că al doilea cel mai mare partid european nu are parteneri în Moldova. Am promis că mă voi preocupa de aceasta. Și pentru ca să nu încep cu stângul, am decis să fac acest lucru din numele fundației, pentru că astfel, e mai simplu să fie invitați toți la masa de negocieri”.

Diacov a mai menționat faptul că cei din Partidul Democrat au rămas chiar supărați că el nu a coordonat aceste acțiuni cu conducerea formațiunii. „Este nevoie de un centru politic, de stabilitate, trebuie să fie echilibrată puțin situația politică din societate. Nu putem fi ostaticii unei situații în care există două grupări care nu se pot tolera reciproc și care niciodată nu vor putea fi la aceeași masă. Experiența Partidului Democrat demonstrează că noi am reușit mereu să ne ținem emoțiile sub control și să tindem spre compromisuri”, a menționat Diacov.

Politicianul a mai remarcat că nu pretinde la funcții sau la un loc într-o posibilă listă viitoare a centriștilor consolidați. Și a spus că a reușit deja să discute cu mai mulți politicieni despre o posibilă unificare a forțelor, subliniind faptul că nimeni dintre ei nu a respins această idee din start. „Am vorbit cu [Renato] Usatîi, cu un reprezentant al PLDM, cu Dinu Plângău de la Platforma DA, cu Ion Chicu, cu Ștefan Gligor ș.a.”, a precizat Dumitru Diacov.

Acesta a mai menționat că niciun politician dintre cei care au participat la discuții nu are o rețetă, cum să se facă această unificare a forțelor. „Nu pot spune, care doleanțe vor prevala. Înțelegem că toate partidele pe care le-am menționat se află într-o situație dificilă, chiar deplorabilă aș spune. Nimeni nu are șanse de a trece în parlament de sine stătător. E nevoie de lideri și de idei noi. Vor reuși oare unii șefi de partide să renunțe la ambiții? Nu știu”, a recunoscut Diacov.

Și a adăugat că, potrivit planului său, un asemenea bloc politic ar trebui să fie înființat deja până la alegerile locale și, cu siguranță, până la alegerile prezidențiale.

Dar partidele de centru sunt pregătite să se unească?

Vicepreședintele Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat nu neagă necesitatea identificării unor tangențe și a unor obiective comune pentru unificarea forțelor. „Ar trebui să ne unim în jurul unei agende de dezvoltare a țării. Conform unor sondaje, circa 50 la sută din oameni, nu sunt dispuși să voteze pentru niciun partid. Partidele tinere se confruntă cu problema atragerii de finanțare și în general, unificarea forțelor ar putea contribui la accederea în parlament și la obținerea mai multor mandate”, consideră Tofilat.

Politicianul a menționat că ar trebui de avut grijă să nu fie prejudiciată propria reputație: „În diferite partide există persoane adecvate și dintr-acelea cu care nu vrei să ai de-a face. Trebuie să fie examinată fiecare candidatură în mod separat”.

Și Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării din Moldova, a salutat discuțiile inițiate de către Dumitru Diacov. „Pentru că noi nu avem culoarea gri: ori e alb, ori e negru. Nu avem gândire de centru. Orice inițiativă de acest gen și crearea condițiilor pentru discuții pot doar să fie salutate”, a menționat Chicu.

În același timp, potrivit afirmațiilor sale, Diacov nu a discutat cu el problema privind consolidarea forțelor și la această etapă, cei din partidul lui Chicu nu sunt pregătiți să participe la astfel de uniuni și blocuri. „Da, reprezentantul nostru a fost invitat. Nu mi-a spus că acolo au fost îndemnuri la consolidare. Bineînțeles, este posibil să abordăm împreună aceleași probleme. Acceptăm să discutăm ceva la astfel de „mese rotunde” și să sprijinim guvernarea actuală, dacă și ei vor participa. Dar nu este vorba despre niciun fel de blocuri. La această etapă, nu ne gândim la așa ceva”, a spus Chicu.

Cum a apărut în același timp un nou proiect de centru

În timp ce Dumitru Diacov încearcă să reformateze flancul politic de centru-dreapta din Moldova, aici a apărut un proiect nou. Primarul capitalei Ion Ceban a anunțat despre înființarea partidului pro-european „Mișcarea Alternativă Națională (MAN). Și a menționat că partidul va pleda pentru integrarea europeană. Luând în calcul această declarație și denumirea partidului, caracteristică, mai degrabă, pentru cele de dreapta, descendentul Partidului Socialist pro-Kremlin Ceban încearcă să se apropie de centru. Fie pentru a nu împărți unii și aceiași alegători cu socialiștii, fie pentru a se distanța de Igor Dodon, liderul socialiștilor care se află în arest la domiciliu.

S-a înscris în rândurile centriștilor lui Ion Ceban și unul dintre liderii Partidului Congresul Civic, Mark Tkaciuk. Acesta l-a numit pe primarul capitalei „un bărbat practic și cu experiență, care a transformat deja Chișinăul dintr-o suburbie a Coloniței într-un fel de oraș”. „Și în general, cu cât partidele și mișcările pro-europene din Moldova vor fi mai multe și mai diferite, cu atât mai bine. Alegătorul acestora este exigent, preferă semitonuri și nuanțe, îi este frică de contraste, de orice radicalism de stânga și de orice e categoric. Deci, aici totul este în armonie”, a scris Tkaciuk pe Facebook despre noul proiect al lui Ceban.

Tkaciuk a mai constatat faptul că după ce „comuniștii s-au autodeterminat definitiv și au preluat șefia asupra rețelei de marketing a partidului „Șor”, flancul de stânga a devenit vacant sau, în orice caz, liber de partidele parlamentare”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: