noi.md

Dumitru Diacov înființează un bloc. În Moldova începe lupta pentru centrul politic

Forțele politice extraparlamentare au început pregătirile de un nou sezon politic: primarul de Chișinău Ion Ceban a anunțat despre înființarea unui partid pro-european, iar președintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov încearcă să înființeze un bloc politic de centru.

Peisajul politic moldovenesc, care se transformă rapid sub influența războiului din Ucraina și a problemelor social-economice, îi obligă pe politicienii din Moldova să se regrupeze înainte de un nou sezon politic: peste un an, vor avea loc alegerile locale, iar peste doi – cele prezidențiale. Scăderea ratingului partidului de la guvernare PAS pe fondul creșterii prețurilor și a crizei energetice plus criza de pe flancul politic de stânga creează mai mult spațiu politic liber și pe stânga, și pe dreapta. Dezamăgiți de partidul de la guvernare și încetând să mai aibă încredere în opoziția parlamentară, alegătorii creează o cerere politică pentru care încă nu s-a format oferta. Toate acestea îi impun pe politicienii din Moldova să caute modalități de a-și îmbunătăți pozițiile de start înainte de viitoarele competiții politice.

Cum Dumitru Diacov reînvie centrul politic

Se pare că președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov și-a stabilit scopul de a reanima centrul politic moldovenesc și de a aduna rezerva regională de personal a PDM sub drapele politice noi. Fundația pentru Democrație și Progres pe care o conduce a organizat deja primele consultări cu reprezentanții partidelor extraparlamentare la o bază de odihnă de la Vadul lui Vodă.

Evenimentul cu genericul „De la confruntare la dialog, de la dialog la cooperare, de la cooperare la progres” a întrunit peste 120 de invitați: reprezentanți ai partidelor politice extraparlamentare, reprezentanți ai societății civile și aleși locali. Printre participanți au fost și reprezentanți ai conducerii Partidului Popular din Moldova, Partidului Schimbării, Partidului Dezvoltării și Consolidării din Moldova, ai Partidelor PACE, „Democrația Acasă”, „Pro Moldova” și Partidului Democrat. La eveniment au mai participat zeci de primari, viceprimari, consilieri raionali, municipali, comunali, sătești, 13 președinți de raioane, deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei. Dumitru Diacov a comunicat pentru NM că cei mai mulți aleși locali sunt foști și actuali membri ai echipei PDM.

Potrivit afirmațiilor lui Diacov, ideea de a reuni la aceeași masă de discuții reprezentanții diferitelor partide a apărut în felul următor: „La sfârșitul lunii iunie, în Moldova au venit socialiști și democrați europeni [reprezentanții Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European – întrunește 33 de partide socialiste, social-democrate și muncitorești din statele UE]. Dintre politicieni, doar eu m-am întâlnit cu ei, îi cunosc pe mulți dintre aceștia. Au întrebat, cine este partenerul lor politic în Moldova? Nimeni. A fost Partidul Democrat, care a fost membru asociat al Alianței Progresiste, am avut o cooperare activă. Și acum, s-a constatat că al doilea cel mai mare partid european nu are parteneri în Moldova. Am promis că mă voi preocupa de aceasta. Și pentru ca să nu încep cu stângul, am decis să fac acest lucru din numele fundației, pentru că astfel, e mai simplu să fie invitați toți la masa de negocieri”.

Diacov a mai menționat faptul că cei din Partidul Democrat au rămas chiar supărați că el nu a coordonat aceste acțiuni cu conducerea formațiunii. „Este nevoie de un centru politic, de stabilitate, trebuie să fie echilibrată puțin situația politică din societate. Nu putem fi ostaticii unei situații în care există două grupări care nu se pot tolera reciproc și care niciodată nu vor putea fi la aceeași masă. Experiența Partidului Democrat demonstrează că noi am reușit mereu să ne ținem emoțiile sub control și să tindem spre compromisuri”, a menționat Diacov.

Politicianul a mai remarcat că nu pretinde la funcții sau la un loc într-o posibilă listă viitoare a centriștilor consolidați. Și a spus că a reușit deja să discute cu mai mulți politicieni despre o posibilă unificare a forțelor, subliniind faptul că nimeni dintre ei nu a respins această idee din start. „Am vorbit cu [Renato] Usatîi, cu un reprezentant al PLDM, cu Dinu Plângău de la Platforma DA, cu Ion Chicu, cu Ștefan Gligor ș.a.”, a precizat Dumitru Diacov.

Acesta a mai menționat că niciun politician dintre cei care au participat la discuții nu are o rețetă, cum să se facă această unificare a forțelor. „Nu pot spune, care doleanțe vor prevala. Înțelegem că toate partidele pe care le-am menționat se află într-o situație dificilă, chiar deplorabilă aș spune. Nimeni nu are șanse de a trece în parlament de sine stătător. E nevoie de lideri și de idei noi. Vor reuși oare unii șefi de partide să renunțe la ambiții? Nu știu”, a recunoscut Diacov.

Și a adăugat că, potrivit planului său, un asemenea bloc politic ar trebui să fie înființat deja până la alegerile locale și, cu siguranță, până la alegerile prezidențiale.

Dar partidele de centru sunt pregătite să se unească?

Vicepreședintele Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat nu neagă necesitatea identificării unor tangențe și a unor obiective comune pentru unificarea forțelor. „Ar trebui să ne unim în jurul unei agende de dezvoltare a țării. Conform unor sondaje, circa 50 la sută din oameni, nu sunt dispuși să voteze pentru niciun partid. Partidele tinere se confruntă cu problema atragerii de finanțare și în general, unificarea forțelor ar putea contribui la accederea în parlament și la obținerea mai multor mandate”, consideră Tofilat.

Politicianul a menționat că ar trebui de avut grijă să nu fie prejudiciată propria reputație: „În diferite partide există persoane adecvate și dintr-acelea cu care nu vrei să ai de-a face. Trebuie să fie examinată fiecare candidatură în mod separat”.

Și Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării din Moldova, a salutat discuțiile inițiate de către Dumitru Diacov. „Pentru că noi nu avem culoarea gri: ori e alb, ori e negru. Nu avem gândire de centru. Orice inițiativă de acest gen și crearea condițiilor pentru discuții pot doar să fie salutate”, a menționat Chicu.

În același timp, potrivit afirmațiilor sale, Diacov nu a discutat cu el problema privind consolidarea forțelor și la această etapă, cei din partidul lui Chicu nu sunt pregătiți să participe la astfel de uniuni și blocuri. „Da, reprezentantul nostru a fost invitat. Nu mi-a spus că acolo au fost îndemnuri la consolidare. Bineînțeles, este posibil să abordăm împreună aceleași probleme. Acceptăm să discutăm ceva la astfel de „mese rotunde” și să sprijinim guvernarea actuală, dacă și ei vor participa. Dar nu este vorba despre niciun fel de blocuri. La această etapă, nu ne gândim la așa ceva”, a spus Chicu.

Cum a apărut în același timp un nou proiect de centru

În timp ce Dumitru Diacov încearcă să reformateze flancul politic de centru-dreapta din Moldova, aici a apărut un proiect nou. Primarul capitalei Ion Ceban a anunțat despre înființarea partidului pro-european „Mișcarea Alternativă Națională (MAN). Și a menționat că partidul va pleda pentru integrarea europeană. Luând în calcul această declarație și denumirea partidului, caracteristică, mai degrabă, pentru cele de dreapta, descendentul Partidului Socialist pro-Kremlin Ceban încearcă să se apropie de centru. Fie pentru a nu împărți unii și aceiași alegători cu socialiștii, fie pentru a se distanța de Igor Dodon, liderul socialiștilor care se află în arest la domiciliu.

S-a înscris în rândurile centriștilor lui Ion Ceban și unul dintre liderii Partidului Congresul Civic, Mark Tkaciuk. Acesta l-a numit pe primarul capitalei „un bărbat practic și cu experiență, care a transformat deja Chișinăul dintr-o suburbie a Coloniței într-un fel de oraș”. „Și în general, cu cât partidele și mișcările pro-europene din Moldova vor fi mai multe și mai diferite, cu atât mai bine. Alegătorul acestora este exigent, preferă semitonuri și nuanțe, îi este frică de contraste, de orice radicalism de stânga și de orice e categoric. Deci, aici totul este în armonie”, a scris Tkaciuk pe Facebook despre noul proiect al lui Ceban.

Tkaciuk a mai constatat faptul că după ce „comuniștii s-au autodeterminat definitiv și au preluat șefia asupra rețelei de marketing a partidului „Șor”, flancul de stânga a devenit vacant sau, în orice caz, liber de partidele parlamentare”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: