Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a audiat pe 27 octombrie primii martori în dosarul în care fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Depozițiile au fost depuse de ex-președintele Parlamentului Igor Corman și de fostul secretar general al Aparatului Președintelui Ion Păduraru. NewsMaker relatează ce au declarat și de ce Plahotniuc nu s-a prezentat la ședința de judecată.
SIS a avertizat despre riscurile din sistemul bancar
Corman, care a ocupat funcția de președinte al Parlamentului din mai 2013 până în decembrie 2014, a relatat că, înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a trimis o scrisoare conducerii țării — șefului legislativului, prim-ministrului și președintelui. SIS informa, în termeni generali, că în sistemul bancar al R. Moldovei s-a creat o situație care ar putea genera anumite riscuri.
Corman a precizat că din scrisoarea SIS nu era clar despre ce anume merge vorba, motiv pentru care a luat legătura, pe rând, cu președintele de atunci al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, și cu prim-ministrul Iurie Leancă. Amândoi l-au asigurat că situația este sub control și că o comisie specială se întrunește săptămânal pentru a monitoriza subiectul. Potrivit martorului, i s-a spus de asemenea că, pentru stabilizarea situației, este necesar să fie introduse anumite modificări legislative.
El a relatat că, la începutul lunii noiembrie 2014, a fost invitat la o ședință la Reședința de Stat. La acea întâlnire au participat președintele Nicolae Timofti, prim-ministrul Iurie Leancă, președintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vladimir Filat, și vicepreședintele Partidului Democrat (PDM), Vladimir Plahotniuc. Potrivit lui Corman, în cadrul acelei ședințe, Filat și-a exprimat îngrijorarea că un adversar politic ar putea face declarații zgomotoase despre situația din sistemul bancar înainte de alegeri, ceea ce ar putea provoca o criză.
„Plahotniuc era pregătit mai bine decât ceilalți”
Mult mai multe detalii despre acea întâlnire au fost oferite de Ion Păduraru, fost secretar general al Aparatului Președintelui, care a ocupat această funcție între 2012 și 2016. În instanță, el a declarat că Vladimir Filat l-a sunat și i-a spus că Iurie Leancă îl va contacta pentru a conveni asupra unei întâlniri între conducerea țării și partidele din coaliția de guvernare. Leancă i-ar fi comunicat lui Păduraru că din trei bănci (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) „a dispărut” o sumă mare de bani.
Păduraru a mai spus în instanță că, din informațiile care ajungeau la Aparatul Președintelui, inclusiv de la SIS, știa deja că băncile erau controlate de grupul lui Ilan Șor. Potrivit lui, era vorba de o sumă estimată la 7–8 miliarde de lei.
Vorbind despre ședința de la Reședința de Stat, el a subliniat că primul care a descris situația a fost Filat. Totuși, Păduraru a avut impresia că acesta nu cunoștea prea bine problema. După Filat, a luat cuvântul Plahotniuc, care a prezentat mai detaliat starea lucrurilor și măsurile care trebuiau luate. Conform fostului șef al Aparatului Președintelui, Plahotniuc a propus ca Guvernul să ofere garanții Băncii Naționale pentru a acoperi gaura financiară creată. Filat s-a opus, susținând că Guvernul nu are asemenea competențe, însă i s-a spus că Executivul deja a introdus modificările necesare în legislație și că Cabinetul de miniștri poate adopta o astfel de decizie. În cele din urmă, s-a hotărât ca problema să fie gestionată de Guvern.
Răspunzând întrebărilor procurorului, Păduraru a relatat că, începând cu anul 2012, la ședințele Consiliului Suprem de Securitate situația alarmantă din sistemul bancar a fost discutată de cel puțin trei ori. S-a menționat, în special, că „băncile se află în mâinile unor persoane netransparente”. De asemenea, s-a discutat informația conform căreia sume mari de bani provenite din băncile moldovenești erau păstrate în bănci rusești. Păduraru a precizat că a discutat cu Drăguțanu și cu SIS despre faptul că 3 miliarde de lei din Banca de Economii se aflau în Rusia.
Poziția apărării: Deciziile au fost luate de reprezentanții PLDM și PL
Avocații inculpatului, Lucian Rogac și Ion Vîzdoagă, i-au audiat și ei pe martori. În principal, întrebările lor s-au concentrat pe apartenența politică a participanților la întâlnirea de la Reședința de Stat și a altor conducători ai statului. Din întrebările avocaților reiese că, la acea vreme, premierul, ministrul finanțelor și președintele comisiei parlamentare pentru economie și finanțe erau reprezentanți sau numiți de Partidul Liberal Democrat, iar guvernatorul Băncii Naționale era din Partidul Liberal.
De asemenea, răspunzând la întrebările avocaților, martorii au spus că Plahotniuc nu a dat nimănui niciun fel de indicații. Ei au explicat acest lucru prin faptul că întâlnirea de la Reședința de Stat a fost una neformală și nu presupunea adoptarea unor decizii concrete.
„Martorii nu au putut furniza nimic important sau relevant pentru dosar. Dimpotrivă, au declarat că nu au primit niciun fel de instrucțiuni de la Vladimir Plahotniuc și că acesta nu a exercitat nicio influență asupra lor”, a spus avocatul Lucian Rogac.
Plahotniuc însuși nu a fost prezent la ședința de judecată, întrucât, potrivit apărătorilor săi, acesta continuă să studieze materialele voluminoase ale dosarului.
Amintim că ex-liderul PDM Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie, după ce a fost reținut în Grecia în iulie. El a fost adus la Chișinău sub escortă, cu o cursă avia din Atena, și plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13.
Plahotniuc este învinuit în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut cel care vizează frauda bancară. Potrivit procurorilor, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași din băncile moldovenești. Această cauză penală fost transmisă în instanță în iulie 2023.
Despre furtul miliardului de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste instituții, iar autoritățile au decis lichidarea lor (procesul continuă și în prezent). Tot atunci, BNM a acordat acestor bănci, sub garanțiile Guvernului, credite în valoare egală cu suma sustrasă — aproximativ 14 miliarde de lei. Autoritățile au explicat că această măsură a fost necesară pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul datoriei, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, angajându-se să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți la datoria publică. Împreună cu dobânzile, în 25 de ani, suma totală se va ridica la 24,5 miliarde de lei.
