După un an de război, 95% dintre ucraineni cred că vor învinge Rusia. Când consideră că ar relua relațiile amicale cu rușii

La un an de când a început campania militară a Rusiei împotriva Ucrainei, un procent de 95% dintre ucraineni cred în victoria ţării lor, susţine un sondaj prezentat de institutul ucrainean Rating Group, scrie Știrile ProTV.

Sondajul arată că determinarea ţării nu a scăzut după un an de război, relatează miercuri AFP.

Mai mult, 97% dintre ucraineni au încredere în armata lor, faţă de 65% în 2019, şi 90% în preşedintele lor Volodimir Zelenski, care în ianuarie 2022 coborâse la o cotă de încredere de 36%.

În timp ce 17% din populaţie afirmă că a pierdut o persoană apropiată ucisă în război, mai mult de jumătate consideră imposibilă restabilirea relaţiilor amicale cu ruşii şi cu belaruşii. Pentru 22% o asemenea restabilire ar fi posibilă în 20-30 de ani şi pentru 11% în 10-15 ani.

Două treimi dintre ucraineni au remarcat o deteriorare a situaţiei lor economice şi 36% au spus că şi-au pierdut locul de muncă.

Însă procentul ucrainenilor care trăiesc separaţi de apropiaţii lor din cauza războiului a scăzut de la 41% în martie 2022 la 21% un an mai târziu.

Procentul ucrainenilor care cred în Dumnezeu a scăzut după începerea războiului

Institutul ucrainean menţionat precizează că a realizat sondajul în februarie, pe un „eşantion reprezentativ” de peste 1.600 de cetăţeni ucraineni din diverse regiuni ale Ucrainei, cu excepţia teritoriilor ocupate de Rusia.

Studiul prezentat indică şi aspiraţiile pro-occidentale ale ucrainenilor, cu 87% dintre ei dorind aderarea la UE şi 86% aderarea la NATO (faţă de 62% înainte să înceapă războiul). În martie 2014, când Rusia a anexat Crimeea, procentul ucrainenilor susţinători ai aderării la NATO era mai mic decât cel al adversarilor (cu un raport de 34% la 43%).

Cât despre anumite chestiuni societale, acelaşi sondaj mai susţine că procentul ucrainenilor care spun că „nu au nicio îndoială” în existenţa lui Dumnezeu a scăzut de la 60% la 55%, faţă de anul 2021, şi că în acest timp a crescut procentul celor care au o „atitudine neutră sau pozitivă faţă de comunitatea LGBT”, de la 53% la 64%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

„O dată în câteva zile, voi adresa o întrebare”. Grosu, după ce blocul „Patriotic” a promis că nu va face coaliție cu PAS

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a anunțat că, începând cu 2 septembrie, va adresa public, o dată la câteva zile, câte o întrebare în contextul campaniei electorale. „Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă?”, – este prima întrebare a politicianului. Declarațiile lui Grosu reprezintă o reacție la angajamentul semnat de blocul „Patriotic”, prin care Voronin, Dodon, Vlah și Tarlev au promis că nu vor face coaliție cu PAS în viitorul Parlament, menționând că partidul „a distrus țara și o distruge mai departe”.

„Și în sate, și în centrele raionale, și în piețe, și în orașele mari, și în diasporă, oamenii au aceleași întrebări pentru candidații strânși de Putin ca să distrugă viitorul Moldovei. Le-am adunat și, o dată în câteva zile, voi adresa public câte o întrebare. 1. Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă? Viitorul țării? Colegul și creatorul său, Voronin, declară că Dodon a primit 860 de mii de euro. Această acuzație gravă de corupție și finanțare ilegală, rămasă fără nicio explicație, este o batjocură la adresa cetățenilor și arată că tot patriotismul lor se cântărește în kulioace”, a scris liderul PAS, Igor Grosu, pe Facebook.

Amintim că, în august curent, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. Ulterior, Voronin a spus că nu a vorbit în serios atunci când a făcut aceste declarații.

Declarațiile liderului PAS, Igor Grosu, reprezintă o reacție la angajamentul semnat de liderii blocului electoral „Patriotic”, în fața Parlamentului, prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS după parlamentare”. Comunistul Vladimir Voronin a spus că, „fără a înlătura de la guvernare acest PAS”, blocul nu va putea „realiza nimic în Moldova”. Iar liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, a menționat că PAS „a distrus țara și o distruge mai departe”.

***

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare.

Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” s-a lansat în campania electorală pe 29 august, la Mănăstirea Căpriana. Promit pensii și salarii mai mari, gaz la 6 lei pentru moldoveni și spun că vor „salva” țara de „pericole”. Liderii Blocului „Patriotic” – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev – au mai fost la guvernare, ocupând funcții-cheie în Președinție, Parlament și Guvern. Acum, ei vor să revină în Legislativ, de unde să propună și să adopte legi pentru oameni. Dar din ce trăiesc foștii președinți ai Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev? NM a analizat averile și bunurile declarate de fiecare din cei patru lideri ai blocului electoral, care s-au lansat în cursa pentru parlamentare, pentru a vedea cu ce vin în fața alegătorilor.

Partidul Acțiune și Solidaritate s-a lansat în campania electorală pe 29 august, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. PAS promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: