RIA Novosti

Elevii ucraineni se confruntă cu probleme la înscrierea în școlile din Moldova. Ce spun autoritățile?

Integrarea copiilor refugiați din Ucraina în sistemul educațional din Republica Moldova scoate la iveală o nouă problemă. În timp ce părinții acestora se plâng că multora dintre ei li se oferă posibilitatea să studieze în calitate de „ascultători liberi”, și nu de „elevi”, autoritățile dau neputincioase din umeri și spun că acționează conform ordinului emis de autorități. Află cum s-a ajuns la această situație și dacă problema poate fi rezolvată.

Cum au fost împărțiți copiii refugiați în „elevi” și „ascultători”

Subiectul acestui articol a fost declanșat de o poveste spusă pe Facebook de Iaroslava Zolotko, venită în Moldova din Ucraina la începutul războiului. Ea a scris că, în iulie, fiicei sale i s-a promis că va fi acceptată într-o școală din Republica Moldova ca elevă cu drepturi depline, dacă sunt disponibile toate documentele necesare înscrierii. Unele dintre aceste documente au rămas în școala ucraineană. Prin urmare, familia a trebuit să meargă în Ucraina, să ridice aceste acte și să elibereze copilul de la școala ucraineană. Însă, la întoarcerea la Chișinău, s-a dovedit că un set complet de acte nu este suficient pentru înscrierea la o școală în calitate de elev, fiind nevoie și de statutul de refugiat. Dacă nu există un astfel de statut, copilul poate fi doar „ascultător”.

„Ascultătorul” nu este evaluat și nu i se eliberează un document de pregătire. Adică, de fapt, timpul de pregătire în acest statut nu este luat în considerare. Asta deși „ascultătorul”, conform instrucțiunilor Ministerului Educației, are toate drepturile unui elev (participă la cursuri, activități extracurriculare etc.).

După cum a explicat Iaroslava Zolotko, în acest stadiu familia ei nu intenționează să primească statutul de refugiat. Mai mult, după ce fiica ei a fost externată de la o școală ucraineană, nu poate studia acolo online. Astfel, familia are o singură opțiune pentru educație – ca fiica lor să studieze într-o școală din Moldova, în calitate de elev. În caz contrara, fata riscă să piardă efectiv anul școlar.

Contactați de NM, reprezentanții Liceului „Dacia” din capitală, acolo unde Iaroslava Zolotko dorea să-și înscrie fiica, au declarat că acționează conform ordinului Direcției de Învățământ Chișinău. Liceul a mai menționat că deja „au vorbit în mod repetat despre imposibilitatea înscrierii copiilor ucraineni fără statut de refugiat în liceu și au cerut autorităților să găsească o soluție la această problemă”.

Ce spun autoritățile și legea?

Departamentul metropolitan de educație a declarat pentru NM că copiii din Ucraina sunt înscriși în școli pe baza instrucțiunilor Ministerului Educației (pe care le-am menționat mai sus), și că departamentul nu ia decizii independente în această problemă.

Totodată, Codul Educației prevede că „cetățenii altor state, precum și apatrizii, au acces la educație prin sistemul național de învățământ”. Nu se spune nimic, însă, despre statutul de refugiat obligatoriu pentru asta.

Instrucțiunea potrivit căreia copiii din Ucraina fără statut de refugiat pot fi admiși în școlile din Republica Moldova doar ca „ascultători” a fost emisă de minister pe 15 martie.

NM a contactat reprezentanții Ministerului Educației. Departamentul, însă, nu a dat curs solicitării noastre de a comenta subiectul, până la data publicării subiectului.

Cum poate fi rezolvată problema?

Directorul „Centrului juridic al avocaților”, Oleg Palii, consideră că problema poate fi rezolvată prin introducerea „protecției temporare” pentru refugiații sosiți din Ucraina. Potrivit lui, prevederea acestui proiect de lege este deja în curs de examinare de către guvern.

Protecția temporară este un statut juridic internațional care prevede o procedură simplificată de trecere a frontierei și garantează anumite drepturi, inclusiv un permis de ședere. În același timp, formalitățile administrative, spre deosebire de obținerea statutului de refugiat, sunt minimizate.

„Până acum, în Moldova existau doar câteva elemente de protecție pentru refugiații din Ucraina (de exemplu, un permis de muncă fără permis de ședere și fără statut de refugiat). A fost o măsură de urgență luată de Comisia pentru Situații de Urgență”, a spus Palii.

Protecția temporară, potrivit acestuia, va elimina, printre altele, orice obstacole legale în calea educației depline a copiilor din Ucraina în școlile din Republica Moldova.

Dar nuanțele încă rămân, a notat avocatul: „De exemplu, disponibilitatea de locuri în școli sau vaccinare. Unii sunt vaccinați, alții nu. Programul de vaccinare în Ucraina este și el diferit de cel moldovenesc. Școlile au obligația să țină cont de acest lucru, deoarece un copil nevaccinat pune în pericol întreaga comunitate în care se află”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: