Integrarea copiilor refugiați din Ucraina în sistemul educațional din Republica Moldova scoate la iveală o nouă problemă. În timp ce părinții acestora se plâng că multora dintre ei li se oferă posibilitatea să studieze în calitate de „ascultători liberi”, și nu de „elevi”, autoritățile dau neputincioase din umeri și spun că acționează conform ordinului emis de autorități. Află cum s-a ajuns la această situație și dacă problema poate fi rezolvată.
Cum au fost împărțiți copiii refugiați în „elevi” și „ascultători”
Subiectul acestui articol a fost declanșat de o poveste spusă pe Facebook de Iaroslava Zolotko, venită în Moldova din Ucraina la începutul războiului. Ea a scris că, în iulie, fiicei sale i s-a promis că va fi acceptată într-o școală din Republica Moldova ca elevă cu drepturi depline, dacă sunt disponibile toate documentele necesare înscrierii. Unele dintre aceste documente au rămas în școala ucraineană. Prin urmare, familia a trebuit să meargă în Ucraina, să ridice aceste acte și să elibereze copilul de la școala ucraineană. Însă, la întoarcerea la Chișinău, s-a dovedit că un set complet de acte nu este suficient pentru înscrierea la o școală în calitate de elev, fiind nevoie și de statutul de refugiat. Dacă nu există un astfel de statut, copilul poate fi doar „ascultător”.
„Ascultătorul” nu este evaluat și nu i se eliberează un document de pregătire. Adică, de fapt, timpul de pregătire în acest statut nu este luat în considerare. Asta deși „ascultătorul”, conform instrucțiunilor Ministerului Educației, are toate drepturile unui elev (participă la cursuri, activități extracurriculare etc.).
După cum a explicat Iaroslava Zolotko, în acest stadiu familia ei nu intenționează să primească statutul de refugiat. Mai mult, după ce fiica ei a fost externată de la o școală ucraineană, nu poate studia acolo online. Astfel, familia are o singură opțiune pentru educație – ca fiica lor să studieze într-o școală din Moldova, în calitate de elev. În caz contrara, fata riscă să piardă efectiv anul școlar.
Contactați de NM, reprezentanții Liceului „Dacia” din capitală, acolo unde Iaroslava Zolotko dorea să-și înscrie fiica, au declarat că acționează conform ordinului Direcției de Învățământ Chișinău. Liceul a mai menționat că deja „au vorbit în mod repetat despre imposibilitatea înscrierii copiilor ucraineni fără statut de refugiat în liceu și au cerut autorităților să găsească o soluție la această problemă”.
Ce spun autoritățile și legea?
Departamentul metropolitan de educație a declarat pentru NM că copiii din Ucraina sunt înscriși în școli pe baza instrucțiunilor Ministerului Educației (pe care le-am menționat mai sus), și că departamentul nu ia decizii independente în această problemă.
Totodată, Codul Educației prevede că „cetățenii altor state, precum și apatrizii, au acces la educație prin sistemul național de învățământ”. Nu se spune nimic, însă, despre statutul de refugiat obligatoriu pentru asta.
Instrucțiunea potrivit căreia copiii din Ucraina fără statut de refugiat pot fi admiși în școlile din Republica Moldova doar ca „ascultători” a fost emisă de minister pe 15 martie.
NM a contactat reprezentanții Ministerului Educației. Departamentul, însă, nu a dat curs solicitării noastre de a comenta subiectul, până la data publicării subiectului.
Cum poate fi rezolvată problema?
Directorul „Centrului juridic al avocaților”, Oleg Palii, consideră că problema poate fi rezolvată prin introducerea „protecției temporare” pentru refugiații sosiți din Ucraina. Potrivit lui, prevederea acestui proiect de lege este deja în curs de examinare de către guvern.
Protecția temporară este un statut juridic internațional care prevede o procedură simplificată de trecere a frontierei și garantează anumite drepturi, inclusiv un permis de ședere. În același timp, formalitățile administrative, spre deosebire de obținerea statutului de refugiat, sunt minimizate.
„Până acum, în Moldova existau doar câteva elemente de protecție pentru refugiații din Ucraina (de exemplu, un permis de muncă fără permis de ședere și fără statut de refugiat). A fost o măsură de urgență luată de Comisia pentru Situații de Urgență”, a spus Palii.
Protecția temporară, potrivit acestuia, va elimina, printre altele, orice obstacole legale în calea educației depline a copiilor din Ucraina în școlile din Republica Moldova.
Dar nuanțele încă rămân, a notat avocatul: „De exemplu, disponibilitatea de locuri în școli sau vaccinare. Unii sunt vaccinați, alții nu. Programul de vaccinare în Ucraina este și el diferit de cel moldovenesc. Școlile au obligația să țină cont de acest lucru, deoarece un copil nevaccinat pune în pericol întreaga comunitate în care se află”.
