postsen.com

Elon Musk a primit aprobare ca să-și testeze cipurile pe creierul oamenilor

Neuralink, unul dintre start-up-urile lui Elon Musk, a anunţat pe 26 mai, pe Twitter, că a primit aprobarea din partea autorităţilor sanitare americane (FDA) pentru a-şi testa pe oameni implanturile cerebrale, relatează News.ro.

„Este un prim pas important care va permite într-o zi ca tehnologia noastră să ajute mulţi oameni”, a declarat compania californiană pe contul de Twitter.

Anunţul că Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a dat undă verde primului său studiu clinic la om, o etapă esenţială, vine după ce anterior Neuralink a avut dificultăţi în obţinerea aprobării.

Neuralink nu a detaliat obiectivele studiului, spunând doar că nu recrutează încă voluntari şi că mai multe detalii vor fi disponibile în curând.

Elon Musk crede că implanturile cerebrale ar putea vindeca o serie de afecţiuni, inclusiv obezitatea, autismul, depresia şi schizofrenia, dar ar permite totodată navigarea pe internet şi telepatia. El a ţinut prima pagină a ziarelor la sfârşitul anului trecut când a declarat că este atât de încrezător în siguranţa dispozitivelor, încât ar fi dispus să le implanteze copiilor săi.

Începând din 2019, în cel puţin patru ocazii Musk a prezis că Neuralink va începe testele pe oameni. Compania a cerut aprobarea FDA abia la începutul anului 2022, iar agenţia a respins cererea, au declarat pentru Reuters, în martie, şapte actuali şi foşti angajaţi. Potrivit acestora, FDA a semnalat Neuralink mai multe îngrijorări care trebuiau rezolvate înainte de a aproba testele pe oameni. Problemele majore implicau bateria cu litiu a dispozitivului, posibilitatea ca firele implantului să migreze în interiorul creierului şi provocarea de a extrage în siguranţă dispozitivul fără a deteriora ţesutul cerebral.

Neuralink, fondată în 2016, a fost subiectul mai multor anchete federale.

În luna mai, legislatorii americani au îndemnat autorităţile de reglementare să investigheze dacă alcătuirea unui grup care supraveghea testele pe animale la Neuralink a contribuit la experimentele ratate şi grăbite.

Departamentul Transporturilor investighează separat dacă Neuralink a transportat ilegal agenţi patogeni periculoşi pe cipuri prelevate din creiere de maimuţă fără măsuri de izolare adecvate.

De asemenea, Neuralink este investigată de Biroul Inspectorului General al Departamentului de Agricultură al SUA pentru posibile încălcări ale normelor de bunăstare a animalelor.

SIMBIOZĂ CU INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ

Neuralink proiectează dispozitive conectate care să fie implantate în creier pentru a comunica cu computerele direct prin gândire. Scopul iniţial este de a ajuta persoanele paralizate sau care suferă de boli neurologice. Apoi, start-up-ul doreşte să facă aceste implanturi suficient de sigure şi de fiabile pentru a fi folosite ca operaţii elective (de confort). Oamenii ar putea plăti câteva mii de dolari pentru a-şi dota creierul cu puterea unui computer.

Pentru Elon Musk, aceste cipuri ar trebui să permită umanităţii să realizeze o „simbioză cu AI”, conform cuvintelor sale, pronunţate în 2020 a conferinţa anuală a companiei. „Suntem acum încrezători că dispozitivul Neuralink este pregătit pentru oameni, aşa că termenul depinde de procesul de aprobare al FDA”, a declarat el pe Twitter la sfârşitul lunii noiembrie, la o lună după ce a cumpărat reţeaua socială.

Miliardarul este cunoscut pentru predicţiile sale în stil SF, de pildă în ceea ce priveşte autonomia maşinilor electrice Tesla. În iulie 2019, el a estimat că Neuralink ar putea efectua primele sale teste pe persoane fizice în 2020. Deocamdată, prototipurile, de mărimea unei monede, au fost implantate în craniul unor animale. Mai multe maimuţe sunt acum capabile să „joace” jocuri video sau să „tasteze” cuvinte pe un ecran, pur şi simplu urmărind cu privirea mişcarea cursorului de pe ecran.

IMPLANTURI ÎN MĂDUVA SPINĂRII SAU ÎN OCHI

La sfârşitul lunii noiembrie, start-up-ul a prezentat, de asemenea, ultimele sale progrese în ceea ce priveşte proiectarea unui chirurg robotizat şi dezvoltarea altor implanturi, care urmează să fie instalate în măduva spinării sau în ochi, pentru a restabili mobilitatea sau vederea.

În 2022, Elon Musk i-a îndemnat pe angajaţii Neuralink să-şi accelereze eforturile. „Vom fi cu toţii morţi înainte de a se întâmpla ceva util”, le-a spus el la o întâlnire de anul trecut, potrivit agenţiei de presă Bloomberg.

Şi alte companii lucrează la controlul computerelor prin gândire, cum ar fi Synchron, care a anunţat în iulie 2022 că a implantat prima interfaţă creier-maşină din SUA. „Construim o tehnologie capabilă să transmită în mod direct gândurile persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de a se mişca sau de a vorbi din cauza unei boli sau a unei leziuni”, explică Thomas Oxley, fondatorul şi directorul general al acestui start-up, într-o înregistrare video pe site-ul său. Mai mulţi pacienţi testează implantul, care a fost introdus în vasele de sânge, pentru a putea redacta e-mailuri sau pentru a naviga pe internet cu ajutorul ochilor şi al creierului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: