Elveția s-a alăturat celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. Țara a extins lista de sancțiuni împotriva Rusiei prin adăugarea a 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice. Totodată, a introdus sancțiuni suplimentare împotriva Republicii Moldova și Belarus. Guvernul Elveției a anunțat acest lucru pe 12 august.
Elveția a impus înghețarea activelor și interdicția de a efectua operațiuni economice împotriva a șapte persoane și trei organizații din Republica Moldova. De asemenea, li s-a interzis intrarea și tranzitul prin teritoriul țării. „Aceste măsuri sunt îndreptate împotriva celor care au participat la încercările Rusiei de a influența referendumul privind aderarea Moldovei la UE și alegerile prezidențiale din 2024”, se menționează în declarația guvernului.
În Belarus, opt întreprinderi din industria apărării au fost sancționate: li s-au înghețat activele și li s-a interzis să furnizeze resurse economice.
În plus, pe lista Elveției au fost incluse companii rusești și internaționale care administrează navele „flotei fantomă”, precum și comercianți cu petrol rusesc brut și furnizori ai complexului militar-industrial rus, inclusiv cei cu sediul în țări terțe.
Pentru 105 nave din țări terțe a fost introdusă o interdicție totală privind cumpărarea, vânzarea și prestarea serviciilor. Țările occidentale consideră că Rusia folosește „flota fantomă” pentru a ocoli sancțiunile.
Elveția a redus și plafonul prețului pentru petrolul rusesc la 47,6 dolari pe baril. De asemenea, a înăsprit controlul exporturilor pentru 26 de întreprinderi, inclusiv mai multe din țări terțe, printre care și pentru evitarea restricțiilor la exportul dronelor.
***
Amintim că, pe 18 iulie 2025, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care a introdus măsuri fără precedent. Printre acestea: plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile. În reacție, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.
