„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: