„Este o onoare”. Chitaristul Bi-2, care a obținut cetățenia R. Moldova, a votat la scrutinul din 20 octombrie VIDEO

Chitaristul trupei Bi-2 Maxim Andriușcenko, care în mai 2024 a primit cetățenia Republicii Moldova, a votat la scrutinul din 20 octombrie. Andriușcenko și-a exercitat dreptul la vot la Liceul Teoretic „Nikolai Gogol” din Chișinău. „Este o onoare”, a spus chitaristul, după ce a fost întrebat ce înseamnă pentru el acest vot. „La noi era normal de spus că „noi pentru acesta nu votăm””, a menționat chitaristul. Totodată el a adăugat că scrutinele la care a participat până acum „sunt foarte greu de numit alegeri”. 

„Din câte am înțeles nu se comunică (nota red. numele candidatului votat). Dacă anterior eu… repet eu am participat la alegeri care sunt foarte greu de numit alegeri… la noi era normal de spus că „noi pentru acesta nu votăm”. Aici am să mă rețin să ofer răspuns la această întrebare”, a comunicat chitaristul jurnaliștilor de la Chișinău.

Întrebat cum este să voteze pentru prima dată în Moldova, Maxim Andriușcenko a răspuns: „Este o onoare, este un drept juridic”.

La întrebarea cum și-ar dori să arate Republica Moldova în viitor, el a comunicat: „Minunată, care să evolueze, la fel cum o văd acum – bună, minunată și deschisă oamenilor”.

În aprilie 2024, chitaristul Bi-2 Maxim Andriușcenko, producătorul formației Alexei Levcenko și membrii familiilor lor au solicitat obținerea cetățeniei Republicii Moldova. Șeful Cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, a sugerat anterior că motivul solicitării are legătură cu persecuțiile autorităților ruse împotriva membrilor Bi-2, care nu susțin invazia Rusiei asupra Ucrainei. Pe 27 mai, șefa statului a semnat un decret prin care a fost acordată cetățenia țării noastre solicitanților.

Chitaristul trupei Bi-2 Maxim Andriușcenko, născut în Federația Rusă, a povestit ulterior într-un interviu că nu intenționează deocamdată să locuiască la Chișinău, însă a declarat că aici se simte mai liber decât în Rusia. Detalii AICI. Pe 28 august, chitaristul Bi-2 a venit cu un mesaj în limba română de Ziua Independenței. Detalii AICI.

Bi-2 s-a format în 1988 la Bobruisk, Belarus. În trupa Bi-2 sunt în total 7 persoane, printre care: cetățeni ai Rusiei, Israelului și Australiei. În mai 2023, ministerul rus al Justiției l-a inclus pe Egor Bortnik, solistul trupei Bi-2, în registrul „agenților străini”. Kremlinul declara că Bortnik a fost recunoscut drept „agent străin” după ce „s-a opus unei operațiuni militare speciale în Ucraina, a vorbit negativ despre Federația Rusă, cetățenii săi și autoritățile statului”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: