Tudor Mardei | NewsMaker

„Este regretabil”. Ministrul Educației, reacție la informațiile despre „următorul rector” al USM

Canale de Telegram și liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, au scris că un secretar de stat al Ministerului Educației ar putea fi următorul rector al Universității de Stat din Moldova (USM), după expirarea mandatului actualului conducător. Totodată, potrivit lui Galbur, „următorul rector va avea misiunea de a pregăti USM pentru fuzionarea cu UTM”. În reacție, ministrul Educației Dan Perciun a declarat că procesul de alegere a rectorului va fi „gestionat exclusiv de universitate”. „Este regretabil că universitatea ajunge să fie atrasă în asemenea polemici”, a mai spus Perciun.

Pe 28 decembrie, ministrul Dan Perciun a publicat mai multe capturi de ecran cu mesaje ale unor canale de Telegram și ale politicianului Dragoș Gablur, în care se afirmă că Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației, este vizată pentru funcția de rector al USM.

Galbur a scris că „în curând expiră mandatul rectorului Igor Șarov și ministrul Perciun a decis deja cine va fi următorul, înainte de a fi organizat concursul”. Astfel, el a spus că este vorba de Adriana Cazacu. „Următorul rector va avea misiunea de a pregăti USM pentru fuzionarea cu UTM, sub dirijarea și controlul rectorului UTM, Viorel Bostan, ex-deputat PAS. Astfel, UTM, cu universitățile Agrară, cea din Cahul și USM înghițite, ar urma să devină Universitatea din Chișinău, în care Viorel Bostan să fie boss-ul. (…) Toate comasările universitare din ultimii ani, cât și cele care urmează, sunt despre bani, interese de grup și influență politică, nicidecum despre progresul academic și atractivitatea pentru studenți”, a mai scris Galbur.

În reacție, ministrul Educației Dan Perciun a declarat că „este regretabil că universitatea ajunge să fie atrasă în asemenea polemici”.

„Înțeleg că și ultima campanie pentru rectoria USM a fost una deosebit de murdară, marcată de articole comandate, denigrări și jocuri făcute pe sub masă. Se pare că și de această dată scenariul se repetă. Sunt convins că cei peste 1000 de doctori, doctori habilitați, cercetători și studenți care vor vota vor alege, la fel ca în cazul celorlalte universități, persoana care îi reprezintă cel mai bine, în cadrul unui proces gestionat exclusiv de universitate. Este regretabil că universitatea ajunge să fie atrasă în asemenea polemici, care nu contribuie în niciun fel nici la dezvoltarea, nici la imaginea comunității academice”, a scris Perciun pe rețelele de socializare. „Colegii din minister care au activat ani de zile în cadrul USM au fost de zece ori mai sceptici față de fuziunea celor mai mari două universități din țară decât unii conducători actuali, care au promovat ideea”, a adăugat ministrul Educației, în post-scriptum.

Actualul rector al USM, Igor Șarov, a fost desemnat să conducă instituția pe 16 decembrie 2020, fiind ales de comunitatea academică a universității. Șarov a fost confirmat în funcția de rector în martie 2021. Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. 

Amintim că, în mai 2024, USM și UTM și-au anunțat intenția de a fuziona. Inițiativa a venit de la rectorii celor două instituții, Igor Șarov și Viorel Bostan. Șarov adăuga că va iniția discuții despre o eventuală fuziune și cu rectorii altor universități, nu doar cu UTM. Ministrul Dan Perciun califica inițiativa drept „un test de maturitate”. Totodată, Perciun a explicat cum ar putea avea loc la modul practic fuziunea. „Am putea vorbi despre crearea unei noi universități. Sunt multe care au denumirea orașului, bunăoară Universitatea din Chișinău. Ar putea fi o structură care să înglobeze aceste universități sau și altele care ar vrea să se alăture”, comunica Perciun. Ulterior, USM a anunțat „despre amânarea temporară a negocierilor privind fuziunea cu UTM, până în momentul în care poziția Guvernului, privind finanțarea adecvată a viitoarei instituții, va fi clară și vom avea garanții ferme în acest sens”.

Între timp, în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM. Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.

Precizăm că modificările la Codul educației și absorbția universității din Cahul de către UTM au fost supuse consultărilor publice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: