Politică

„Este regretabil”. Ministrul Educației, reacție la informațiile despre „următorul rector” al USM

Mihaela Conovali
| 28 decembrie, 2025
16:30

Canale de Telegram și liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, au scris că un secretar de stat al Ministerului Educației ar putea fi următorul rector al Universității de Stat din Moldova (USM), după expirarea mandatului actualului conducător. Totodată, potrivit lui Galbur, „următorul rector va avea misiunea de a pregăti USM pentru fuzionarea cu UTM”. În reacție, ministrul Educației Dan Perciun a declarat că procesul de alegere a rectorului va fi „gestionat exclusiv de universitate”. „Este regretabil că universitatea ajunge să fie atrasă în asemenea polemici”, a mai spus Perciun.

Pe 28 decembrie, ministrul Dan Perciun a publicat mai multe capturi de ecran cu mesaje ale unor canale de Telegram și ale politicianului Dragoș Gablur, în care se afirmă că Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației, este vizată pentru funcția de rector al USM.

Galbur a scris că „în curând expiră mandatul rectorului Igor Șarov și ministrul Perciun a decis deja cine va fi următorul, înainte de a fi organizat concursul”. Astfel, el a spus că este vorba de Adriana Cazacu. „Următorul rector va avea misiunea de a pregăti USM pentru fuzionarea cu UTM, sub dirijarea și controlul rectorului UTM, Viorel Bostan, ex-deputat PAS. Astfel, UTM, cu universitățile Agrară, cea din Cahul și USM înghițite, ar urma să devină Universitatea din Chișinău, în care Viorel Bostan să fie boss-ul. (…) Toate comasările universitare din ultimii ani, cât și cele care urmează, sunt despre bani, interese de grup și influență politică, nicidecum despre progresul academic și atractivitatea pentru studenți”, a mai scris Galbur.

În reacție, ministrul Educației Dan Perciun a declarat că „este regretabil că universitatea ajunge să fie atrasă în asemenea polemici”.

„Înțeleg că și ultima campanie pentru rectoria USM a fost una deosebit de murdară, marcată de articole comandate, denigrări și jocuri făcute pe sub masă. Se pare că și de această dată scenariul se repetă. Sunt convins că cei peste 1000 de doctori, doctori habilitați, cercetători și studenți care vor vota vor alege, la fel ca în cazul celorlalte universități, persoana care îi reprezintă cel mai bine, în cadrul unui proces gestionat exclusiv de universitate. Este regretabil că universitatea ajunge să fie atrasă în asemenea polemici, care nu contribuie în niciun fel nici la dezvoltarea, nici la imaginea comunității academice”, a scris Perciun pe rețelele de socializare. „Colegii din minister care au activat ani de zile în cadrul USM au fost de zece ori mai sceptici față de fuziunea celor mai mari două universități din țară decât unii conducători actuali, care au promovat ideea”, a adăugat ministrul Educației, în post-scriptum.

Actualul rector al USM, Igor Șarov, a fost desemnat să conducă instituția pe 16 decembrie 2020, fiind ales de comunitatea academică a universității. Șarov a fost confirmat în funcția de rector în martie 2021. Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv.

Amintim că, în mai 2024, USM și UTM și-au anunțat intenția de a fuziona. Inițiativa a venit de la rectorii celor două instituții, Igor Șarov și Viorel Bostan. Șarov adăuga că va iniția discuții despre o eventuală fuziune și cu rectorii altor universități, nu doar cu UTM. Ministrul Dan Perciun califica inițiativa drept „un test de maturitate”. Totodată, Perciun a explicat cum ar putea avea loc la modul practic fuziunea. „Am putea vorbi despre crearea unei noi universități. Sunt multe care au denumirea orașului, bunăoară Universitatea din Chișinău. Ar putea fi o structură care să înglobeze aceste universități sau și altele care ar vrea să se alăture”, comunica Perciun. Ulterior, USM a anunțat „despre amânarea temporară a negocierilor privind fuziunea cu UTM, până în momentul în care poziția Guvernului, privind finanțarea adecvată a viitoarei instituții, va fi clară și vom avea garanții ferme în acest sens”.

Între timp, în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM. Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.

Precizăm că modificările la Codul educației și absorbția universității din Cahul de către UTM au fost supuse consultărilor publice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

dan perciun, secretar de stat, top

Știri similare

Viață

Aeroportul Chișinău: programul zborurilor poate suferi modificări. Ce trebuie să facă pasagerii

Viață

Importul de antidepresive în Moldova a crescut cu 17% într-un an

Justiție

Plahotniuc, în continuare bolnav? O nouă ședință în dosarul „Frauda bancară”, amânată

Mihaela Conovali
| 16 februarie, 2026
11:59

Ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, planificată pentru 16 februarie, a fost amânată. Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat în instanță, potrivit avocatului său, din motive de sănătate. Astfel, instanța de judecată a considerat imposibilă desfășurarea ședinței în lipsa inculpatului. La ședință, nu au ajuns nici martorii apărării care urmau să fie audiați.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că Plahotniuc nu s-a prezentat în ședință din motive de sănătate. În ceea ce privește un certificat medical care să confirme aceste informații, acesta a menționat că, în dimineața zilei de 16 februarie, a fost solicitată eliberarea documentului de la administrația penitenciarului unde este deținut Plahotniuc. Potrivit avocatului, administrația penitenciarului a precizat că procedura va dura. Rogac a menționat că documentul medical va viza ședința de judecată din 12 februarie, care, la fel, a fost amânată din motive de sănătate, și pe cea din 16 februarie.

Rogac a mai spus că „apărarea nu a putut asigura prezența martorilor pentru ședința de astăzi”. „Am încercat în aceste trei zile prin intermediul apărătorilor, prin Google, prin Facebook… Noi nu avem acces la baza de date a martorilor”, a adăugat el, solicitând intervenția instanței. Totodată, avocatul a comunicat numele persoanelor vizate: Natalia Mihalaș de la Banca de Economii, Elena Goncear de la Victoriabank și Tatiana Șeremet de la Banca Socială. „Ele nu sunt persoane notorii ca noi să-i găsim”, a reacționat judecătorul.

Într-un final, instanța de judecată a decis că este imposibilă desfășurarea ședinței în lipsa inculpatului, având în vedere procesul-verbal care arată refuzul deținutului de a se deplasa, confirmat de administrația penitenciarului că acesta nu poate participa.

Amintim că, pe 12 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus în fața instanței. În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat, invocând o viroză. Procurorul a declarat că demersul „poate fi considerat o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei”. Într-un final, ședința a fost amânată. Totodată, în ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.