NewsMaker

Ești pregătit pentru aderarea la UE? Testul NM despre cunoașterea miturilor privind integrarea europeană

Pe 20 octombrie, în Moldova va avea loc un referendum privind integrarea europeană a țării. Însă, pentru aderarea la UE, țara trebuie să facă încă multe reforme și să depună efort. Procesul de integrare europeană va influența numeroase domenii ale vieții, ceea ce a generat apariția multor mituri și manipulări. Fă testul și află dacă poți distinge miturile de fapte și dacă ești pregătit pentru aderarea la UE.

 

0%

Poate Uniunea Europeană să oblige o țară să schimbe denumirea tradițională a unui produs sau a unei mărfi?

Correct! Wrong!

Unii producători ar putea fi nevoiți să își schimbe denumirea produselor dacă acestea contravin normelor Uniunii Europene. De exemplu, așa s-a întâmplat cu untul pentru sandvișuri din Cehia, care nu putea fi denumit „unt” deoarece conținea doar 31% grăsime, sub valoarea standard. Regulile ajută consumatorii să înțeleagă clar ce cumpără. De exemplu, dacă un produs este denumit „unt”, consumatorii se așteaptă să aibă un conținut ridicat de grăsime. Dacă produsul nu îndeplinește acest standard, ar putea induce în eroare. Există, de asemenea, denumiri protejate geografic, cum ar fi coniacul sau șampania. Totuși, marea majoritate a acestor norme a fost deja implementată de Moldova.

Este aderarea la NATO o condiție obligatorie pentru aderarea la Uniunea Europeană?

Correct! Wrong!

Deși atât Parlamentul European, cât și sediul NATO se află la Bruxelles, acestea sunt două organizații independente una de cealaltă. Austria, Cipru, Irlanda și Malta sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu au aderat la Alianța Nord-Atlantică. Până la invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie 2022, Suedia și Finlanda se aflau și ele în această categorie. Multe țări, odată cu aderarea la UE, aleg să adere și la NATO, dar aceasta este o decizie a fiecărei țări în parte, iar procesul de aderare la UE și la NATO sunt două proceduri complet separate.

Este necesar să fie legalizate căsătoriile între persoane de același sex pentru a adera la Uniunea Europeană?

Correct! Wrong!

Structurile internaționale cer ca Moldova să respecte drepturile fundamentale ale tuturor minorităților, însă niciuna dintre cerințele UE nu impune legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. Condițiile pentru aderare includ combaterea corupției, creșterea eficienței guvernării, protejarea drepturilor omului și alte reforme, dar nu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. În multe țări din UE, aceste căsătorii sunt permise, dar există și state în care situația este diferită — Letonia, Lituania, România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Croația și Cehia.

După aderarea la UE, va trebui să introducă Moldova vize pentru țările din CSI?

Correct! Wrong!

Când o țară devine membră a Uniunii Europene, ea trebuie să respecte politica de vize a UE. Aceasta înseamnă că va trebui să introducă vize pentru cetățenii țărilor cu care UE are un regim de vize, dacă astfel de vize sunt necesare. Politica de vize a UE este parte a cursului său general de politică externă, iar noii membri trebuie să urmeze regulile și cerințele stabilite.

După aderare, țara va trebui automat să înlocuiască moneda națională cu euro?

Correct! Wrong!

După aderarea la Uniunea Europeană, o țară nu trece imediat la utilizarea monedei euro. Mai mult, nicio țară nu este acceptată automat în zona euro. Țările din UE care nu folosesc euro au un proces special și condiții stricte pentru a trece la moneda unică. Multe țări, ca de exemplu, România, aspiră să intre în zona euro, dar pentru aceasta trebuie să îndeplinească criterii economice stricte, cunoscute ca criteriile acordului de la Maastricht. În cazul Moldovei, acest obiectiv este încă destul de departe.

A fost aderarea la UE avantajoasă doar pentru țările mari care au aderat de mult timp, iar noii membri suferă doar pierderi?

Correct! Wrong!

Țările din Europa Centrală și de Est, care au aderat la UE după extinderea din 2004 și în anii următori, au beneficiat de sume considerabile din fondurile structurale și de investiții ale UE. Aceste fonduri au contribuit la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea agriculturii și creșterea nivelului de trai. În plus, unele țări, în special cele mai bogate, contribuie mai mult decât primesc, în timp ce țările mai puțin dezvoltate primesc mai multe fonduri pentru a sprijini dezvoltarea lor economică.

Este adevărat că agricultura rămâne unul dintre cele mai subvenționate sectoare economice din UE?

Correct! Wrong!

În perioada 2023–2027, Politica Agricolă Comună (PAC) prevede alocarea a 264 miliarde de euro pentru sprijinirea fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale. De exemplu, în 2022, sectorul agricol a contribuit cu 215,5 miliarde de euro la produsul intern brut al blocului comunitar. Aceste subvenții sunt esențiale pentru a asigura venituri stabile pentru fermieri și competitivitatea agriculturii pe plan internațional. Fermierii din Moldova vor avea acces la aceste fonduri în cazul aderării la UE.

Țările Uniunii Europene sunt obligate să plătească cetățenilor lor un venit de bază necondiționat?

Correct! Wrong!

Țările Uniunii Europene nu sunt obligate să le plătească cetățenilor lor un venit de bază necondiționat (VBN). Deși ideea unui venit de bază necondiționat este discutată în mai multe țări ale UE și la nivel european, în prezent nu există nicio legislație sau obligație pentru statele membre de a implementa un astfel de sistem. Unele țări, precum Finlanda, au desfășurat proiecte pilot legate de VBN, dar acestea au fost temporare și experimentale. Cu toate acestea, în viitor, această idee ar putea fi dezvoltată.

Ești pregătit pentru aderarea la UE?
Ești un expert în miturile despre UE

În acest moment, ești la fel de departe de a înțelege UE pe cât este Comisia Europeană de ideea de a interzice bananele curbate. Sau poate, pentru tine, Bruxelles nu este capitala Europei, ci o galaxie îndepărtată unde trăiesc birocrați răutăcioși care plănuiesc o conspirație mondială. Dar nu-ți face griji, există o soluție: începe cu lucrurile simple – oprește televizorul, fă o excursie în Europa sau citește ceva adecvat. De exemplu, NewsMaker.
Ești un expert în miturile despre UE

În acest moment, ești la fel de departe de a înțelege UE pe cât este Comisia Europeană de ideea de a interzice bananele curbate. Sau poate, pentru tine, Bruxelles nu este capitala Europei, ci o galaxie îndepărtată unde trăiesc birocrați răutăcioși care plănuiesc o conspirație mondială. Dar nu-ți face griji, există o soluție: începe cu lucrurile simple – oprește televizorul, fă o excursie în Europa sau citește ceva adecvat. De exemplu, NewsMaker.
Ești un expert în miturile despre UE

În acest moment, ești la fel de departe de a înțelege UE pe cât este Comisia Europeană de ideea de a interzice bananele curbate. Sau poate, pentru tine, Bruxelles nu este capitala Europei, ci o galaxie îndepărtată unde trăiesc birocrați răutăcioși care plănuiesc o conspirație mondială. Dar nu-ți face griji, există o soluție: începe cu lucrurile simple – oprește televizorul, fă o excursie în Europa sau citește ceva adecvat. De exemplu, NewsMaker.
Felicitări! Ești deja cu un pas în UE

Cunoștințele tale despre UE sunt destul de bune, dar uneori pot fi puse la încercare. Poate că ești prea ocupat să-ți planifici vacanța în Europa pentru a te adânci în detalii. Oricum ar fi, ești pe calea cea bună: călătorește în Europa, învață lucruri noi, citește NewsMaker.
Felicitări! Ești deja cu un pas în UE

Cunoștințele tale despre UE sunt destul de bune, dar uneori pot fi puse la încercare. Poate că ești prea ocupat să-ți planifici vacanța în Europa pentru a te adânci în detalii. Oricum ar fi, ești pe calea cea bună: călătorește în Europa, învață lucruri noi, citește NewsMaker.
Felicitări! Ești deja cu un pas în UE

Cunoștințele tale despre UE sunt destul de bune, dar uneori pot fi puse la încercare. Poate că ești prea ocupat să-ți planifici vacanța în Europa pentru a te adânci în detalii. Oricum ar fi, ești pe calea cea bună: călătorește în Europa, învață lucruri noi, citește NewsMaker.
Felicitări! Ești pregătit pentru aderarea la UE

Cunoștințele tale despre Uniunea Europeană sunt la fel de incontestabile precum dreptul britanicilor de a se plânge de Bruxelles, chiar și aflându-se în afara acestuia. Bine ai venit în clubul celor care știu că nu totul în UE este decis de un Birocrat al Birocraților!
Felicitări! Ești pregătit pentru aderarea la UE

Cunoștințele tale despre Uniunea Europeană sunt la fel de incontestabile precum dreptul britanicilor de a se plânge de Bruxelles, chiar și aflându-se în afara acestuia. Bine ai venit în clubul celor care știu că nu totul în UE este decis de un Birocrat al Birocraților!
Felicitări! Ești pregătit pentru aderarea la UE

Cunoștințele tale despre Uniunea Europeană sunt la fel de incontestabile precum dreptul britanicilor de a se plânge de Bruxelles, chiar și aflându-se în afara acestuia. Bine ai venit în clubul celor care știu că nu totul în UE este decis de un Birocrat al Birocraților!

Share your Results:

 


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce este violența în familie, cum o recunoaștem și ce drepturi ale omului pot fi încălcate ca urmare a violenței în familie? Partea întâi

Scopul noii teme a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Violența în familie” – este de a ajuta și să încurajeze victimele violenței domestice să își cunoască și să își exercite drepturile. Acest subiect explică cum de identificat violența în familie și va oferi o prezentare generală a particularităților acestui fenomen, care trebuie înțelese pentru a putea determina în mod corespunzător măsurile necesare pentru prevenirea și oprirea violenței în familie. De asemenea, acesta oferă informații despre posibilitățile de a obține ajutor și asistență, măsurile de protecție garantate de Stat, protecția copilului victimă a violenței în familie, precum și răspunderea penală și civilă a făptuitorilor.

Violența domestică este larg răspândită și are un impact negativ semnificativ asupra adulților, copiilor, familiilor, relațiilor interpersonale și comunităților locale. Violența în familie (violența domestică) e un comportament ilegal și abuziv care are loc între persoane ce locuiesc în aceeași gospodărie (comună), fac parte din aceeași familie sau se află într-o relație intimă. Indiferent de forma pe care o îmbracă violența în familie, fie că este vorba de abuz verbal, agresiune sexuală sau omor, aceasta constituie un abuz de putere și o manifestare a relației de control exercitate de făptuitor asupra victimei. Libertatea de violență – sexuală, emoțională, financiară sau fizică – este legată strâns de drepturile omului. Violența în familie reprezintă o încălcare a drepturilor omului, iar deoarece afectează proporțional mai multe femei decât bărbați, este considerată o formă de discriminare împotriva femeilor. Orice faptă de violență domestică poate rezulta într-o violare a dreptului la viață, la interzicerea tratamentului inuman sau degradant sau a pedepselor, ori a torturii, a dreptului la viață privată și alte drepturi. Una dintre caracteristicile violenței în familie este caracterul său latent, întrucât multe victime ale violenței în familie sunt descurajate să solicite ajutor și să raporteze actele de violență instituțiilor competente de aplicare a legii.

Sunt multe forme și tipuri ale violenței în familie. Este important să învățați să le recunoașteți pentru a vă putea proteja

Cum să recunoașteți violența în familie? Violența în familie (violența domestică) reprezintă orice act de violență fizică, sexuală, verbală, emoțională sau economică fie săvârșit între soți sau foști soți, între persoane aflate ori aflate anterior într-o relație neînregistrată, între rude de gradul întâi (copii și părinți) sau rude de gradul al doilea (nepoți, bunici, surori și frați), indiferent dacă făptuitorul locuiește sau a locuit împreună cu victima într-o gospodărie comună. Natura distinctivă a violenței în familie constă în faptul că violența domestică reprezintă, de obicei, un ciclu de abuzuri fizice, sexuale, verbale, emoționale sau economice care se repetă tot mai frecvent și este exercitat, de regulă, asupra unei femei de către partenerul său (soțul sau prietenul) ori de către o altă rudă (copil adult etc.), cu scopul de a dobândi și menține puterea, controlul și autoritatea asupra victimei. Exercitarea puterii și controlului asupra victimei constituie o caracteristică distinctivă a violenței în familie, care o diferențiază de alte forme de violență.

S-au distins trei forme ale violenței în familie – violența coercitivă și de control, violența de rezistență și violența în familie fără caracter coercitiv și de control. Totodată, sunt patru tipuri de violență în familie: fizică, emoțională, sexuală și economică. Multe persoane nu recunosc unele sau chiar toate formele și tipurile de violență în familie. Înțelegerea lor a fenomenului depinde de nivelul de educație, de experiențele de viață și de comunitatea în care trăiesc. Adesea, victimele violenței în familie identifică drept violență doar o anumită componentă a relației abuzive. De exemplu, ele recunosc violența fizică, însă nu consideră abuzul verbal sau psihologic ca fiind o formă de violență. Totuși, o înțelegere comună a fenomenului violenței domestice este esențială pentru eficientizarea răspunsului instituțiilor de aplicare a legii la cazurile de violență în familie și pentru creșterea nivelului de conștientizare în rândul publicului larg că orice formă sau tip de violență în familie este inacceptabilă și ilegală.

În majoritatea societăților, violența în familie afectează mai frecvent femeile decât bărbații

Violența domestică este considerată o formă de discriminare împotriva femeilor, deoarece afectează proporțional mai multe femei decât bărbați. Violența împotriva femeilor e orice act de violență bazată pe gen care cauzează sau este probabil să cauzeze femeilor suferințe ori prejudicii de natură fizică, sexuală sau psihologică, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în cea privată. S-a recunoscut faptul că violența împotriva femeilor împiedică în mod semnificativ exercitarea de către femei, în condiții de egalitate cu bărbații, a drepturilor și libertăților lor. Prejudecățile și practicile larg răspândite în societate recurg la violența bazată pe gen ca mijloc de control sau de subordonare a femeilor.

Mai mult, violența în familie trebuie analizată într-un context mai larg decât cel al relațiilor interpersonale, întrucât relațiile abuzive, în care predominant femeile sunt victime ale violenței exercitate de bărbați, nu reprezintă cauza principală a problemei. Se consideră că violența în familie este favorizată de alte forme de discriminare cu care femeile se confruntă pe piața muncii, în spațiul public, în mass-media și în alte domenii ale vieții sociale. Astfel, pentru a ajuta victimele violenței domestice să părăsească în siguranță relația abuzivă, este necesară nu doar înțelegerea fenomenului violenței în familie, ci și elaborarea unor strategii de ieșire în siguranță din relația abuzivă, precum și asigurarea măsurilor de protecție și a asistenței garantate de Stat pentru victime.

Violența în familie și copiii

În multe cazuri de violență domestică, copiii sunt afectați de agresiunea abuzatorului fie în mod direct, fie indirect, prin faptul că sunt martori ai violenței dintre adulți. În aceste cazuri se aplică reglementări juridice distincte, întrucât protecția drepturilor copilului necesită o abordare diferită și mai specifică. Sesizarea unui caz, inclusiv a unei suspiciuni rezonabile de violență împotriva unui copil, este obligatorie în Moldova, și nu necesită consimțământul victimei. Cadrele didactice au obligația de a informa imediat autoritatea tutelară și poliția despre cazurile de violență în familie împotriva copiilor. De exemplu, dacă un elev vine la școală prezentând urme de lovituri și spune că tatăl său, aflat în stare de ebrietate, îl bate atât pe el, cât și pe mama sa, școala este obligată să informeze poliția și autoritatea tutelară, chiar dacă mama copilului se opune.

În cazurile în care un copil devine victimă a violenței în familie, pot avea loc încălcări ale drepturilor omului similare celor care pot surveni în cazul victimelor adulte. În cazul în care autoritățile statului nu au adoptat măsuri de protecție adecvate și adaptate în mod specific nevoilor copilului, poate avea loc o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie. De exemplu, asemenea situații pot apărea în legătură cu separarea copilului de familie sau schimbarea locului de trai al acestuia. De asemenea, poate avea loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil atunci când copilul este implicat în proceduri judiciare referitoare la violența în familie, iar autoritățile nu au asigurat garanțiile unui proces echitabil adaptate în mod specific protecției copiilor victime.

Protecția și sprijinul statului pentru victimele violenței în familie

Fiecare victimă a violenței domestice are dreptul de se bucura de protecție și sprijin oferit din partea Statului. Legislația Republicii Moldova prevede că victimele violenței în familie trebuie să fie protejate, iar făptuitorii trebuie să fie trași la răspundere pentru faptele lor. Persoanele aflate în pericol trebuie să aibă acces la ajutor imediat, iar victimelor trebuie să li se asigure servicii de asistență structurală și consiliere juridică, pentru a le permite să își schimbe situația. Victimele violenței în familie au, de asemenea, dreptul la un ordin de restricție de urgență polițienesc și la o ordonanță de protecție emisă de instanța de judecată.

Statul trebuie să sprijine victima în procesul de ieșire în siguranță dintr-o relație violentă, pentru a proteja drepturile omului ale victimei violenței domestice. Este foarte important să fie luate toate măsurile de precauție necesare atunci când o victimă părăsește o relație violentă, deoarece agresivitatea și comportamentul violent al abuzatorilor tind să se intensifice atunci când aceștia pierd controlul asupra victimei. În cazurile de violență în familie este recunoscut un fenomen cunoscut sub denumirea de violență asociată separării, și anume faptul că femeile care se află în proces de separare sau care s-au separat recent de partenerul lor prezintă un risc mult mai mare de a fi supuse unor acte de violență în viitor. Prin urmare, aspectele legate de siguranță sunt deosebit de importante în procesul de părăsire a unei relații abuzive.

Copilul victimă a violenței în familie are, asemenea unei victime adulte, dreptul de a beneficia de protecția statului, de a obține tragerea la răspundere a agresorului pentru faptele sale și de a primi despăgubiri. Cu toate acestea, copilul trebuie să fie reprezentat de reprezentantul său legal, (de exemplu, pentru semnarea documentelor și depunerea cererilor). Dacă reprezentantul legal al copilului ezită sau refuză să depună cererile necesare în numele acestuia, asemenea cereri pot fi depuse de autoritatea tutelară teritorială, de procuror sau de o altă persoană interesată.

În situația în care copilul este pus în pericol de reprezentanții săi legali, părinți sau tutore, astfel încât nu există o persoană care să îi reprezinte drepturile și interesele în raport cu agresorul, copilul poate fi separat de familie dacă riscul pentru acesta nu poate fi înlăturat atât timp cât rămâne în familie. Atunci când se decide separarea copilului de familie, acesta trebuie plasat într-un mediu sigur, precum un centru de criză, o instituție medicală, o familie de plasament sau un alt loc sigur. La cererea autorității tutelare, instanța poate decide luarea copilului de la părinți fără decăderea acestora din drepturile părintești, dacă aflarea copilului împreună cu părinții prezintă un pericol pentru viața sau sănătatea sa, dispunând totodată asigurarea protecției copilului de către autoritatea tutelară teritorială. În cazurile grave și sistematice, părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă se comportă cu cruzime față de copil, recurgând la violență fizică sau psihologică, săvârșesc acte cu caracter sexual împotriva copilului ori infracțiuni intenționate împotriva vieții și sănătății copilului sau a soțului ori soției, precum și în alte cazuri în care interesele copilului impun o asemenea măsură.

Unul dintre elementele unui răspuns eficient al Statului la violența domestică este tragerea la răspundere a agresorului pentru faptele săvârșite. Răspunderea juridică ocupă un loc important în asigurarea respectării drepturilor omului. De asemenea, aceasta joacă un rol important în procesul de reabilitare a victimei și transmite societății un mesaj ferm că orice act de violență în familie va fi sancționat. Pe lângă răspunderea civilă pentru faptele sale, făptuitorul poate fi tras la răspundere penală sau contravențională. Aceasta presupune aplicarea unor sancțiuni agresorului. Sancționarea urmărește mai multe scopuri: protejarea siguranței publice, restabilirea echității, sancționarea agresorului pentru infracțiunea sau contravenția săvârșită, precum și prevenirea săvârșirii în viitor a unor infracțiuni sau contravenții atât de către agresor, cât și de către alte persoane. Tragerea la răspundere a făptuitorului constituie, de asemenea, o parte deosebit de importantă a procesului de reabilitare a victimei, întrucât contribuie la restabilirea echității, poate reduce tendința victimei de a se învinovăți pentru cele întâmplate și o poate încuraja să își exercite drepturile într-un mod mai eficient.

Tema „Violența în familie” și platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova

Tema noua pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Violența în familie” – este elaborată în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Citiți mai multe despre „Violența în familie” pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru a înțelege mai bine, cum o recunoaștem violența în familie, ce drepturi ale omului pot fi încălcate ca urmare a violenței în familie, ce ajutor imediat / tipurile urgențelor, precum și serviciile de susținere structurală sunt disponibile victimelor violenței în familie, care sunt aspectele juridice ale siguranței și protecției victimelor, formele de răspundere penală și contravențională care pot fi aplicate făptuitorului pentru actele de violență în familie, precum și modul în care victima poate solicita despăgubiri în legătură cu răspunderea în procedurile penale sau contravenționale.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului continuă dezvoltarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova prin intermediul a două proiecte: proiectul „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, finanțat de Fondul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar, și proiectul „Educația pentru Drepturile Omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Letonia. Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: