screenshot/Vasile Tarlev

Ex-premierul Vasile Tarlev va candida la funcția de președinte al țării

Fostul premier al Republicii Moldova Vasile Tarlev și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte al țării. Deși este liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, el a precizat că va candida „independent”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei adresări care a avut loc pe 24 iulie. Tarlev a vorbit în română, apoi în rusă și în ambele limbi a ținut să spună câteva cuvinte de mulțumire adresate lui Vladimir Voronin.

„În prezent situația în Moldova, în opinia majorității a cetățenilor, este gravă. (…) Cunosc îndeaproape impactul evenimentelor din țara noastră, care au efecte deloc benefice pentru cetățenii țării noastre. (…) Astăzi, după sute de întâlniri și discuții cu oamenii din țară, simt reponsabilitatea de a mă implica mai activ în rezolvarea problemelor de zi cu zi. Mă simt responsabil și obligat să accept provocarea de a învinge nedreptățile. Am făcut-o în calitate de prim-ministru, vom reușit și astăzi. (…) Vreau să vă aduc la cunoștință intenția mea de a participa în calitate de candidat independent la viitoarele alegeri a președintelui Republicii Moldova”, a comunicat Tarlev.

El s-a adresat „tuturor cetățenilor Republicii Moldova și formațiunilor politice, personalităților țării noastre și în special domnului Vladimir Voronin”. În acest sens, el a vorbit despre „consolidarea întru salvarea și dezvoltarea patriei noastre Moldova”.

Tarlev a menționat că va candida „independent”, deși este lider de partid, pentru că lasă „la o parte interesele partinice” având ca scop „salvarea patriei noastre”.

***

Potrivit moldova.org, Tarlev s-a nascut în satul Bascalia din raionul Basarabeasca. Originea sa etnică este bulgară (bulgar basarabean). În 1995, el a fost ales președinte al Consiliului de Administrație și director general al S.A. „Bucuria”. În aceasta funcție a activat până în anul 2001, când a devenit prim-ministru al Republicii Moldova.

Vasile Tarlev a deținut funcția de premier în perioada comunistă, 2001-2008.

Tarlev a fost decorat, în august 2016, de către președintele rus Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare și de afaceri cu Federația Rusă”. De asemenea, ex-premierul și-a anunțat intenția de a candida independent la șefia statului în alegerile din octombrie 2016, dar cererea de înregistrare i-a fost respinsă de către Comisia Electorală Centrală, pe motiv că „nu au fost întrunite cerințele minime stabilite de lege”, potrivit Europa Liberă.

În februarie 2024, el a anunțat că revine în politică și că va conduce Partidul Politic „Viitorul Moldovei”, redenumit din Partidul „Bugeacul Nostru”. Amintim că Partidul „Bugeacul Nostru” a fost înregistrat oficial pe 25 noiembrie 2022, cu sediul la Comrat. Detalii AICI. Prim-vicepreședintele formațiunii politice „Viitorul Moldovei” a fost numit Valerii Ianioglo – fost președinte al Partidului „Bugeacul Nostru”, iar vicepreședinte – Vasile Mereuța.

În iunie 2024, potrivit TV8, vicepreședintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Mereuță, l-a acuzat pe colegul său fostul premier Vasile Tarlev, că i-a pus pe tavă lui Șor, formațiunea fondată acum câteva luni. Mereuță a arătat sursei citate mai multe fotografii în care Tarlev a fost într-o vizită în Federația Rusă, alături de oamenii lui Șor. De cealaltă parte, fostul premier negat toate acuzațiile și a spus că a fost în Rusia, dar cu alt scop.

***

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie. Scrutinul se va desfășura concomitent cu referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

Printre cei care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial se numără:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);

– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);

– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);

– Vlad Filat (lider PLDM);

– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);

– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);

– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);

– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);

– Natalia Morari (jurnalistă);

– Vasile Tarlev (ex-premier).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: