Politică

Ex-premierul Vasile Tarlev va candida la funcția de președinte al țării

Mihaela Conovali
| 24 iulie, 2024
11:06

Fostul premier al Republicii Moldova Vasile Tarlev și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte al țării. Deși este liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, el a precizat că va candida „independent”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei adresări care a avut loc pe 24 iulie. Tarlev a vorbit în română, apoi în rusă și în ambele limbi a ținut să spună câteva cuvinte de mulțumire adresate lui Vladimir Voronin.

„În prezent situația în Moldova, în opinia majorității a cetățenilor, este gravă. (…) Cunosc îndeaproape impactul evenimentelor din țara noastră, care au efecte deloc benefice pentru cetățenii țării noastre. (…) Astăzi, după sute de întâlniri și discuții cu oamenii din țară, simt reponsabilitatea de a mă implica mai activ în rezolvarea problemelor de zi cu zi. Mă simt responsabil și obligat să accept provocarea de a învinge nedreptățile. Am făcut-o în calitate de prim-ministru, vom reușit și astăzi. (…) Vreau să vă aduc la cunoștință intenția mea de a participa în calitate de candidat independent la viitoarele alegeri a președintelui Republicii Moldova”, a comunicat Tarlev.

El s-a adresat „tuturor cetățenilor Republicii Moldova și formațiunilor politice, personalităților țării noastre și în special domnului Vladimir Voronin”. În acest sens, el a vorbit despre „consolidarea întru salvarea și dezvoltarea patriei noastre Moldova”.

Tarlev a menționat că va candida „independent”, deși este lider de partid, pentru că lasă „la o parte interesele partinice” având ca scop „salvarea patriei noastre”.

***

Potrivit moldova.org, Tarlev s-a nascut în satul Bascalia din raionul Basarabeasca. Originea sa etnică este bulgară (bulgar basarabean). În 1995, el a fost ales președinte al Consiliului de Administrație și director general al S.A. „Bucuria”. În aceasta funcție a activat până în anul 2001, când a devenit prim-ministru al Republicii Moldova.

Vasile Tarlev a deținut funcția de premier în perioada comunistă, 2001-2008.

Tarlev a fost decorat, în august 2016, de către președintele rus Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare și de afaceri cu Federația Rusă”. De asemenea, ex-premierul și-a anunțat intenția de a candida independent la șefia statului în alegerile din octombrie 2016, dar cererea de înregistrare i-a fost respinsă de către Comisia Electorală Centrală, pe motiv că „nu au fost întrunite cerințele minime stabilite de lege”, potrivit Europa Liberă.

În februarie 2024, el a anunțat că revine în politică și că va conduce Partidul Politic „Viitorul Moldovei”, redenumit din Partidul „Bugeacul Nostru”. Amintim că Partidul „Bugeacul Nostru” a fost înregistrat oficial pe 25 noiembrie 2022, cu sediul la Comrat. Detalii AICI. Prim-vicepreședintele formațiunii politice „Viitorul Moldovei” a fost numit Valerii Ianioglo – fost președinte al Partidului „Bugeacul Nostru”, iar vicepreședinte – Vasile Mereuța.

În iunie 2024, potrivit TV8, vicepreședintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Mereuță, l-a acuzat pe colegul său fostul premier Vasile Tarlev, că i-a pus pe tavă lui Șor, formațiunea fondată acum câteva luni. Mereuță a arătat sursei citate mai multe fotografii în care Tarlev a fost într-o vizită în Federația Rusă, alături de oamenii lui Șor. De cealaltă parte, fostul premier negat toate acuzațiile și a spus că a fost în Rusia, dar cu alt scop.

***

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie. Scrutinul se va desfășura concomitent cu referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

Printre cei care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial se numără:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);

– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);

– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);

– Vlad Filat (lider PLDM);

– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);

– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);

– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);

– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);

– Natalia Morari (jurnalistă);

– Vasile Tarlev (ex-premier).

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cnadidat, prezidențiale, top, Vasile Tarlev

Știri similare

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Viață

VIDEO Marșul Pride în susținerea comunității LGBTQ+ se desfășoară la Chișinău UPDATE

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.