Pacienții care ajung la Centrul COVID-19 Chișinău, la Moldexpo, cu suspecții de infecție cu noul coronavirus, nu întotdeauna ajung să fie spitalizați. Chiar dacă li se confirmă diagnosticul, dar au o formă ușoară a bolii și nu fac parte din categoriile cu risc sporit, le este prescris tratament la domiciliu. Porivit unui răspuns al reprezentanților Centrului la solicitarea agenției IPN, pacienții sunt duși acasă cu ambulanța.
Vicedirectorul Centrului, Denis Cernelea, a declarat că, odată adus pacientul, i se face testul la COVID-19, examen imagistic și investigațiile de laborator necesare. În funcție de rezultate, pacientul este trimis acasă sau este transportat la o instituție medicală pentru tratament. Rezultatele la teste vin în medie în șapte ore, timp în care pacienții le așteaptă în boxe special amenajate.
Dacă se decide că pacientul confirmat se poate tratata la domiciliu, acesta este dus acasă tot cu ambulanța. Dacă persoana are COVID-19, în niciun caz nu poate folosi transportul public, întrucât pune în pericol sănătatea altor oameni. Sunt lăsați să plece de sine stătător de la Centru doar pacienții care au testul negativ la COVID-19, precizează vicedirectorul.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, până în prezent în țară au fost confirmate peste 78,5 mii cazuri de infectări. Bilanțul deceselor asociate noului coronavirus a ajuns la peste 1 850.
Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (STRATCOM Moldova), aflat în subordinea președintelui țării, a publicat un ghid pentru profesori. Produsul, despre integrarea valorilor naționale în școală, conține un set de exerciții practice și, potrivit STRATCOM, „răspunde unei necesități semnalate de profesori”.
„Ghidul pentru profesori privind integrarea valorilor naționale în școală” are 9 capitole. Potrivit Centrului, ghidul a fost elaborat în parteneriat cu reprezentanți ai mediului academic și conține un set de exerciții practice care pot fi folosite la disciplinele de bază, pentru toate nivelurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal.
„Inițiativa răspunde unei necesități semnalate de profesori, de a integra valorile naționale în procesul educațional într-un mod firesc și relevant pentru disciplinele predate, fără de a încărca suplimentar programul”, a declarat Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării.
La începutul ghidului, profesorii sunt informați despre ce sunt valorile naționale, menționându-se că „ele exprimă continuitatea unei comunități care își cunoaște rădăcinile și își asumă viitorul”, dar și cum se văd valorile naționale în viața școlii: „când un copil alege să vorbească și să scrie corect în limba română, nu doar pentru notă, ci din respect pentru limba țării” sau „când în clasă se vorbește despre trecut și despre momente dificile cu adevăr și demnitate, fără ură și fără manipulare, astfel încât memoria să devină reziliență, nu dezbinare”. Totodată, se menționează ce nu sunt valorile naționale în școală: „lecții morale ținute de sus, cu ton de mustrare” sau „un proiect bifat pentru un raport”.
În primul capitol, „Limba și literatura română”, se menționează că „limba română este o valoare națională în sine, pentru că ea concentrează experiența istorică, spirituală și culturală”. „Ora de limba și literatura română nu este neutră și nu poate fi abordată ca o disciplină obișnuită. (…) Prin modul în care sunt alese textele, prin întrebările puse, prin felul în care sunt explicate cuvintele-cheie, profesorul contribuie la formarea unei suveranități interioare stabile, care nu este vulnerabilă la presiuni sau la schimbări de context”, se mai declară în primul capitol.
Totodată, sunt oferite diferite activități. Una dintre acestea, dedicată ciclului liceal, propune spre lectură un discurs al Maiei Sandu din 2025, din PMAN, de Ziua Independenței. Pe baza acestui discurs sunt propuse 8 sarcini.
În capitolul II, „Matematică”, se menționează că atunci „când poate calcula consumul de energie al clasei sau al școlii, când vede cât înseamnă risipa pe lună și pe an, matematica se transformă în respect pentru binele comun”. Celelalte capitole sunt la „Biologie”, „Chimie”, „Fizică”, „Geografie”, „Istoria românilor și universală”, „Științe”, „Limba străină”.
Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, ghidul a fost realizat cu asistența financiară a Uniunii Europene.
***
Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a fost creat în 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu. Inițial, instituția urma să poarte denumirea de Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei „Patriot”, însă, în urma consultărilor publice, proiectul a fost modificat. Astfel, Parlamentul a adoptat legea privind înființarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării pe 31 iulie 2023. Ulterior, denumirea instituției a fost schimbată în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM). În iunie 2025, centrul a trecut în subordinea directă a președintelui țării.
Amintim că, pe 4 august 2026, Ana Revenco a anunțat că își încheie mandatul de directoare a STRATCOM, instituție pe care a condus-o timp de aproape trei ani. Detalii AICI. A doua zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret privind numirea Lilianei Vițu în funcția de directoare. Detalii AICI.
