Această operațiune specială a fost pregătită de Centrul Antiterorist al Serviciului Informații și Securitate (SIS), detaliile acesteia fiind ascunse cu strictețe. Conform documentelor desecretizate, la 5 septembrie 2018, câtorva colaboratori ai Serviciului de Informații și Securitate li s-a cerut „să fie pregătiți”. A doua zi, la ora 5 dimineața, a avut loc o ședință operativă. Angajații SIS antrenați în operațiune au fost divizați în grupuri a câte 3-4 persoane. Le-au fost înmânate plicuri cu informații despre cetățenii Turciei care au fost declarați indezirabili în Moldova. Aceștia urmau să fie reținuți și conduși la Biroul Migrație și Azil, dar când se aflau deja pe drum, ofițerii SIS au primit un ordin nou: să ducă profesorii turci direct la aeroport.

Ulterior, participanții la operațiune vor declara că nu au știut cine a dat acest ordin. Însă la aeroport, profesorii erau așteptați deja de un avion charter, iar după ce au aterizat în Turcia, aceștia au fost întâlniți la scara aeronavei de colaboratorii serviciilor speciale ale Turciei. 10 zile mai târziu, unul dintre vicedirectorii SIS va demisiona. Iar doi ani mai târziu, Vasile Botnari, directorul de atunci al SIS, își va asuma întreaga vină și va deveni singurul acuzat în dosarul despre expulzarea ilegală din Moldova a profesorilor turci. Dar despre toate, pe rând.

Istoria expulzării din Moldova a profesorilor turci, care activau în cadrul rețelei de licee moldo-turce „Orizont”, a avut loc în perioada de guvernare a Partidului Democrat și a puterii aproape nelimitate în țară a liderului acestuia, Vladimir Plahotniuc. Moldova a fost declarată atunci „stat capturat” și „dictatură oligarhică”. Apărătorii drepturilor omului și opoziția au reacționat în cazul expulzării profesorilor prin proteste, care au avut loc la Aeroportul Chișinău și lângă sediul SIS. Au protestat colegii și elevii profesorilor deportați. Mulți au făcut o legătură între expulzarea profesorilor cu vizita la Chișinău a președintelui Turciei, Recep Erdoğan.

Circa 20 de organizații pentru apărarea drepturilor omului s-au adresat parlamentului și au cerut investigarea celor întâmplate. Deși autoritățile susțineau că au acționat conform legii, scrisoarea a fost totuși transmisă Procuraturii Generale, care a inițiat o cauză penală. Din documentele desecretizate reiese că de verificări s-a ocupat Oleg Afanasii, șeful secției controlul activității speciale de investigații și asigurare a regimului secret. Acesta a și decis că materialele verificării trebuie să fie secretizate.

În cadrul acestui proces, procuratura a primit explicațiile în scris ale colaboratorilor SIS care au participat la procesul de extrădare. Toți aceștia au afirmat atunci că profesorii „s-au împotrivit” în timpul reținerii și că profesorii au recunoscut că au fost instruiți să opună rezistență în timpul reținerii. Reținere era considerat și faptul că Feridun Tüfekçi, directorul Liceului „Orizont” din Comrat, „a tras de timp”. Dar și faptul că fiica minoră a lui Müjdat Çelebi se ținea scai de tatăl său, când acesta era reținut. Acest lucru a fost considerat ca „o tactică specială de împotrivire față de oamenii legii”.

Din documentele desecretizate constatăm că după inițierea procesului penal, SIS a expediat câteva scrisori către procuratură. Astfel, șeful Comisiei antiterorism X a expediat o scrisoare procurorului Oleg Afanasii, în care a dat asigurări că SIS a avut motive întemeiate pentru a expulza profesorii (menționăm că, potrivit legii despre SIS, informațiile privind colaboratorii SIS care îndeplinesc sau au îndeplinit misiuni speciale privind asigurarea securității statului constituie secret de stat). În scrisoare se menționa faptul că după ce în 1993 în Moldova au fost deschise șapte licee moldo-turce „Orizont”, serviciile speciale monitorizau activitatea acestora. Potrivit informațiilor SIS, temei pentru aceasta a fost faptul că rețeaua de licee „Orizont” era menționată pe site-ul oficial al predicatorului și scriitorului Fethullah Gülen. Serviciul de Informații și Securitate a considerat că liceele au legătură cu organizația FETO, care este condusă de Gülen. În anul 2016, Turcia l-a acuzat pe Fethullah Gülen de tentativă de lovitură de stat (NM nu a reușit să găsească o asemenea însemnare).

De notat că în anul 2017, premierul Turciei Binali Yıldırım a cerut ca Moldova să închidă rețeaua de licee „Orizont” din cauza legăturii cu Gülen. Pavel Filip, premierul de atunci al Moldovei, a răspuns că pentru un asemenea pas sunt necesare probe.

În scrisoarea SIS (o copie a acesteia este la dispoziția NM) se menționa că în liceele „Orizont” ar fi fost promovată „propaganda clandestină a islamului”, iar profesorii întocmeau dosare pentru fiecare elev, remarcând calitățile morale ale acestora. La fel, SIS afirma că profesorii studiau minuțios părinții elevilor, în special pe cei care ocupă funcții de conducere în instituțiile statului. Astfel, în anul 2017, tatăl unuia dintre elevi, care activa la inspectoratul din Ciadîr-Lunga, a spus că directorul liceului s-ar fi interesat de ceea ce a întreprins MAI în timpul unui protest recent. În scrisoare se mai spunea că SIS dispune de declarațiile acestui părinte. Iar „planul extremiștilor turci”, potrivit datelor SIS, „prevedea ca elevii să ocupe funcții cheie” în economie, știință și în instituțiile guvernamentale ale țărilor non-musulmane. Acest lucru îi va ajuta „să adopte și să promoveze acolo islamul”.

De asemenea, în scrisoare se menționa faptul că în anul 2017, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate a inițiat o cauză în baza unor informații obținute de la SIS, cu ajutorul spionării și al filării. În scrisoare se spunea că informațiile acumulate au contribuit la justificarea suspiciunilor precum că activitatea angajaților rețelei „Orizont” pune în pericol securitatea Moldovei. În același timp, SIS nu a explicat, ce anume a devenit motiv pentru expulzarea profesorilor turci.

În scrisoare au fost menționate și „transferurile bănești suspecte” de la cetățenii Moldovei și ai Turciei, efectuate din anul 2014 până în anul 2017. Banii erau încasați inclusiv cash. Potrivit informațiilor SIS, era vorba despre sute de milioane de lei.

În cadrul verificărilor inițiate de procuratură, a depus mărturii și Olga Poalelungi, șefa de atunci a Biroului Migrație și Azil. Aceasta afirma că Biroul i-a informat la timp pe angajații Liceului „Orizont” despre faptul că acestora le-a fost refuzată acordarea azilului în Moldova. Ulterior, acest fapt a fost negat și de rudele pedagogilor, și de CEDO. Familiile profesorilor au aflat despre decizia Biroului deja după expulzare.

În urma verificărilor, procurorul Oleg Afanasii a ajuns la concluzia că expulzarea profesorilor „s-a desfășurat cu respectarea legii”, iar acțiunile serviciilor speciale nu au provocat „prejudicii fizice și materiale” profesorilor. La 5 noiembrie 2018, Afanasii a închis procesul penal, lucru despre care l-a informat pe procurorul general de atunci, Eduard Harunjen.

În luna iunie 2019, s-au produs două evenimente importante: Partidul Democrat a pierdut guvernarea, iar CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor profesorilor turci. Noul șef de la MAI, Andrei Năstase a dispus desfășurarea unei anchete interne a expulzării profesorilor (o copie a raportului este la dispoziția NM), în urma căreia procuraturii i-a fost recomandată reluarea anchetei. În vara anului 2019, Dumitru Robu, numit în funcția de procuror general interimar, a dispus reluarea cazului despre expulzarea ilegală a profesorilor turci. Robu a anulat dispoziția procurorului Afanasii, menționând că, potrivit legii, nu pot fi supuse expulzării din Moldova persoanele căsătorite cu cetățeni ai Moldovei și cetățenii străini care au permis de ședere în țară și care au copii minori. Robu i-a încredințat ancheta procurorului Victor Plugaru. Investigațiile au continuat în regim secret. (O copie a dispoziției lui Robu este la dispoziția NM).

Acuzați principali în dosarul deschis de procuratură erau Olga Poalelungi, directorul Biroului Migrație și Azil și foștii vicedirectori ai SIS Alexandru Baltaga și Alexandru Bălan. La un an de la expulzare, la 6 septembrie 2019, lui Poalelungi, Baltaga și Bălan le-au fost înaintate acuzații de abuz de putere în legătură cu extrădarea profesorilor.

În paralel cu reluarea investigațiilor la procuratură, comisia parlamentară pentru securitate a desfășurat propria anchetă a expulzării profesorilor. Potrivit documentelor desecretizate, la audierile din comisia parlamentară (NM are la dispoziție o copie a procesului-verbal), noul șef al SIS, Alexandr Esaulenco a comunicat că instituția desfășoară o anchetă internă în acest dosar. Acesta a menționat că înainte de vizita lui Erdoğan la Chișinău, Serviciul de Informații și Securitate a primit o informație precum că cetățenii Turciei care locuiesc în Moldova intenționează să întreprindă „acțiuni ofensive”. De aceea SIS a expediat un demers către Biroul pentru Migrație și Azil prin care au cerut ca acești cetățeni să fie declarați indezirabili. Potrivit lui Esaulenco, responsabil de aceasta era Alexandru Baltaga, vicedirectorul de atunci al SIS, după scrisoarea căruia Biroul pentru Migrație și Azil a recomandat ca 18 cetățeni ai Turciei să fie declarați indezirabili în Moldova.

Unul dintre angajații Centrului Antiterorist al SIS a comunicat la audieri că unii dintre cei pe care Biroul i-a declarat „indezirabili” se aflau deja peste hotare. La fel, acesta a menționat că profesorii nu au fost expulzați din Moldova pe frontiera terestră „pentru ca aceștia să nu revină” (la audieri, toți colaboratorii Centrului Antiterorist purtau măști).

La rândul său, Baltaga a spus că a semnat un document cu privire la expulzare, pentru că directorul SIS de atunci, Vasile Botnari se afla în concediu. Cu toate acestea, susține Baltaga, deși era în concediu, Botnari l-a invitat în biroul său și i-a cerut să semneze documentul, remarcând că „își asumă întreaga responsabilitate”. Baltaga a mai spus că la 6 septembrie 2018, i-au adus acordul privind organizarea cursei charter în Turcia, care a fost semnat de Botnari.

Și Vasile Botnari a vorbit la audierile organizate de comisia parlamentară. Acesta a spus că a luat decizia de a expulza cetățenii Turciei pentru că după reținere, aceștia erau agresivi. La fel, acesta a comunicat că a coordonat întreaga operațiune din 6 septembrie 2018. „Acesta este prețul securității”, sunt citate afirmațiile lui Botnari în procesul-verbal. De asemenea, acesta a remarcat că „profesorii nu au cerut să fie trimiși în altă direcție [nu în Turcia]”.

Potrivit deciziei instanței de judecată (este la dispoziția NM), martori în dosar au fost angajații SIS – de la foștii adjuncți ai directorului SIS Alexandru Baltaga și Alexandru Bălan până la colaboratorii Centrului Antiterorist și ai detașamentului cu destinație specială „Alfa”, care au reținut profesorii și i-au însoțit în Turcia. Martorii s-au divizat în cei care cunoșteau unele detalii ale operațiunii și cei care, potrivit afirmațiilor lor, au aflat din presă despre cele întâmplate. Astfel, Alexandru Bălan a spus că nu a avut nicio atribuție față de extrădare. Potrivit afirmațiilor sale, „de cazul FETO” s-au ocupat în special colaboratorii Centrului Antiterorist care, din motive necunoscute de el, au încetat să informeze la timp despre acest caz. La fel, Bălan a comunicat că în anul 2017, Moldova a primit demersuri din Turcia privind extrădarea câtorva cetățeni, dar atunci aceștia au fost lăsați fără răspuns și au fost informați despre aceasta de către Andrian Candu, președintele parlamentului.

La rândul său, Alexandru Baltaga a spus în instanța de judecată că la 4 septembrie 2018, Botnari l-a invitat în biroul său și i-a prezentat demersul SIS către Biroul pentru Migrație și Azil cu privire la declararea a 18 cetățeni ai Turciei ca fiind indezirabili pe teritoriul Moldovei. Baltaga a spus că Botnari l-a rugat să semneze demersul, pentru că de la 28 august până la 6 septembrie, acesta se află în concediu. Potrivit afirmațiilor lui Baltaga, Botnari i-a mai spus că „își asumă întreaga responsabilitate pentru toate consecințele care ar putea fi”. Baltaga a mai spus că Botnari i-a înmânat personal demersul și că acest demers nu a fost confirmat de către Bălan (întrucât Botnari era în concediu, documentul trebuia să fie confirmat de Bălan). Baltaga a mai menționat că, potrivit demersului către Birou, cetățenii turci indicați în document trebuiau să fie „declarați indezirabili”, dar nu trebuiau să fie deportați în Turcia. Potrivit afirmațiilor lui Baltaga, profesorii urmau să fie informați despre decizia Biroului pentru Migrație și Azil de a fi declarați indezirabili, iar după aceasta, să li se permită să plece din Moldova ori să fie însoțiți într-o „zonă sterilă a aeroportului”, de unde puteau zbura încotro ar fi dorit.

În același timp, susține Baltaga, Botnari i-a spus că „turcii sunt agresivi și gălăgioși”, de aceea s-a decis ca aceștia să fie transportați cu o cursă charter. Baltaga consideră că Botnari „a folosit SIS ca pe un instrument” pentru deportarea profesorilor. La fel, Baltaga a remarcat faptul că „din informația oferită publicului larg”, s-a constatat că Botnari știa unde vor fi trimiși profesorii și „cine a solicitat expulzarea”. Baltaga a mai declarat că, profitând de autoritatea sa, Botnari i-a indus în eroare pe subalternii săi. Totodată, Baltaga a presupus că Botnari „a evitat răspunderea juridică” și de aceea a dat doar indicații orale.

Ruslan Munteanu, un alt vicedirector SIS, a comunicat că a aflat din presă despre cele întâmplate. Acesta a remarcat că, venind la serviciu la 6 septembrie, nu l-a putut contacta pe șeful batalionului „Alfa”. El l-a informat pe Botnari despre cele întâmplate, iar acesta a răspuns că batalionul execută un ordin al său. Potrivit afirmațiilor lui Munteanu, Botnari i-a spus că nu l-a informat despre operațiunea care urma să aibă loc pentru a evita „scurgerile de informații”. Munteanu a mai declarat că, după ce a aflat din presă despre faptul că profesorii expulzați au fost plasați în închisorile din Turcia, a decis să demisioneze în semn de dezacord cu acțiunile conducerii SIS.

Din documentele desecretizate reiese că martorii din dosar au declarat în instanța de judecată că au fost informați în prealabil despre faptul că trebuie să fie mereu la legătură, pentru că ar putea fi chemați prin alarmă. La 6 septembrie, la ora 5 dimineața, la SIS a avut loc o ședință operativă la care au fost prezenți colaboratorii Centrului Antiterorist al SIS și ai batalionului cu destinație specială „Alfa”. Aceștia au fost divizați în grupuri mai mici, fiecare primind câte un plic cu informații despre un angajat al Liceului „Orizont” pe care trebuiau să-l rețină. Pentru a-și coordona acțiunile, aceștia au creat un chat în aplicația Whats App. În acest chat au fost incluși și directorul SIS Vasile Botnari și adjunctul acestuia, Alexandru Baltaga. Conform planului inițial, după reținere, profesorii urmau să fie transportați la Biroul pentru Migrație și Azil.

Depozițiile martorilor au fost cât se poate de laconice. De data aceasta, (în instanță) nimeni dintre ei nu a spus că profesorii au opus rezistență. De exemplu, membrii grupului care l-au reținut pe Feridun Tüfekçi au declarat că nu departe de casa lui Tüfekçi, au fost întâmpinați de un automobil cu polițiști. Potrivit afirmațiilor lor, Feridun Tüfekçi a urcat singur în mașina lor după ce polițiștii i-au cerut acest lucru. Depozițiile soției lui Feridun Tüfekçi se deosebesc de versiunea acestora. Ea susține că atunci când polițiștii au intrat în curtea lor, ea a alergat în casă pentru a-și avertiza soțul. Două persoane au mers după ea și au cerut ca ea și soțul său să predea telefoanele mobile. Femeia susține că Feridun Tüfekçi a predat telefonul la prima cerință, iar ea a spus că nu știe unde este telefonul său. Femeia a spus că un bărbat a scos pistolul și l-a îndreptat spre ea. Soția profesorului mai spune că atunci când le-a cerut bărbaților să-i prezinte actele, aceștia i-au răspuns: „Nu suntem obligați să vă răspundem, suntem de la președintele țării”. După rugămintea repetată, unul dintre ei i-a prezentat în treacăt un document. Femeia a reușit să deslușească pe acesta ștampila „SIS”. De aseemenea, ea a numit numele și prima literă a numelui de familie al angajatului SIS care l-a reținut pe Feridun Tüfekçi, dar acesta a declarat că nu a părăsit automobilul și nu a intrat în casă.

În ciuda declarațiilor rudelor și deciziei CEDO despre faptul că Moldova a încălcat drepturile profesorilor, dosarul despre expulzarea ilegală a fost construit pe motivul că bugetul țării și al SIS a fost prejudiciat. Potrivit informațiilor NM, singura victimă în dosar a fost considerată soția lui Feridun Tüfekçi. Ulterior însă, Plugaru a exclus-o din lista victimelor și nu a informat-o despre aceasta.

Încă înainte să-i fie înaintate acuzațiile lui Botnari, procurorul Plugaru s-a adresat către guvern și a recomandat să se ceară returnarea banilor cheltuiți din buget (pentru compensații profesorilor conform deciziei CEDO și pentru închirierea charterului). Ministerul Finanțelor și SIS au fost declarate singurele victime în acest dosar.

În timp ce instanța de judecată examina dosarul penal al lui Botnari, acesta a plătit prejudiciile instituțiilor respective: 125 mii de euro Ministerului Finanțelor și 348 mii de lei SIS. Conform procesului-verbal, ultimul cuvânt al lui Botnari la judecată s-a redus la trei propoziții: „Onorată instanță, susțin poziția avocatului. Menționez că am acționat în cadrul legal. Am returnat prejudiciul”.

Procurorul Victor Plugaru a cerut pentru Botnari trei ani de închisoare.

Judecătorul Andrei Niculcea a considerat returnarea prejudiciului de către Botnari ca fiind una dintre circumstanțele atenuante și a redus pedeapsa până la o amendă de 88 mii de lei. Sentința a fost anunțată la 15 iulie 2020. Magistratul și-a motivat decizia prin faptul că pedeapsa „nu trebuie să fie „înfricoșătoare” și nu trebuie considerată ca un „preț” pe care trebuie să-l plătească o persoană pentru o infracțiune comisă”, aceasta „nu trebuie să fie o răzbunare urmată de o altă răzbunare”. La fel, judecătorul a menționat că „corectarea și reeducarea” lui Botnari pot fi obținute prin a fi lăsat la libertate și prin sancționarea cu o amendă.

Procurorul Plugaru nu a contestat sentința, iar în luna noiembrie 2021, s-a concediat din procuratură. În scurt timp, și Niculcea a demisionat din funcția de judecător.

Deși sentința lui Botnari a fost pronunțată în luna iulie 2020, s-a aflat despre ea abia peste două luni, când procurorul general Alexandr Stoianoglo a vorbit despre aceasta în cadrul unei emisiuni televizate. Pe atunci, termenul legal de recurs a expirat deja. Partea motivațională a sentinței a fost ținută în secret. Instanța a publicat doar o parte a deciziei în care era menționat doar despre amenda pentru Botnari.

Deși termenul de contestare a expirat, soția unuia dintre profesorii expulzați, Galina Tufekci a cerut ca dosarul lui Botnari să fie reexaminat în instanța de judecată. Avocatul acesteia, Vadim Vieru a menționat că termenul de contestare trebuie calculat din momentul în care Galina Tufekci a aflat despre sentință, întrucât ea nu a fost informată la timp. Curtea de Apel nu a putut examina această problemă pe fond timp de trei ani. O problemă era faptul că nici Galina Tufekci, nici avocatul Vadim Vieru nu aveau acces la secretul de stat. Din cauza că dosarul despre expulzarea ilegală a profesorilor turci a fost secretizat, Galinei Tufekci i-a fost interzis, la solicitarea procurorului Plugaru, să asiste în sala de ședințe atunci când cauza era examinată prima dată.

În vara anului 2022, dosarul a fost totuși desecretizat (o parte din aceste documente sunt la dispoziția NM). Acest lucru a fost posibil datorită cererii preliminare a avocatului Vadim Vieru. Acesta a expediat un demers la procuratură, în guvern și Comisiei interdepartamentale pentru protecția secretului de stat. Ulterior, procuratura și instanța de judecată au desecretizat materialele pe care le aveau.

În afară de aceasta, noul procuror de caz a propus ca audierile în acest dosar să fie deschise. Următoarea ședință în acest dosar a fost stabilită pentru ziua de 23 septembrie.

Text, prezentare: Anastasia Cușnir
Colajul principal: Tatiana Bulgac