Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova. Fiecare are dreptul să-și cunoască drepturile

În realitatea de astăzi, drepturile omului sunt adesea încălcate sau restrânse în mod ilegal. Cei aflați la putere nu de fiecare dată sunt interesați să depună eforturi pentru a respecta drepturile și libertățile omului. Iar noi nu întotdeauna cunoaștem cum să ne protejăm în situațiile în care credem că drepturile noastre au fost încălcate. Ghidul privind Drepturile Omului este conceput pentru a ne ajuta să trăim în siguranță și cu demnitate, cu o mai bună înțelegere a drepturilor noastre și pentru a ne ajuta să luăm măsuri pentru a apăra și promova drepturile omului. Aflați despre drepturile dumneavoastră, deoarece lipsa de cunoștință este în beneficiul doar al celor care încearcă să ne oprime.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este o inițiativă care promovează cultura drepturilor fundamentale prin instrumente accesibile, resurse vizuale și exemple din contextul național. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023, și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova acoperă 10 subiecte, 20 de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului. Aflați cum funcționează drepturile omului în contextul situațiilor cotidiene:

Tematica despre “Ce reprezintă drepturile omului” – într-un limbaj accesibil, descrie ce sunt drepturile omului și cum să le înțelegem, ce este important de știut despre drepturile omului și care drepturi sunt considerate drepturi ale omului. Tema explică ce constituie o încălcare a drepturilor omului, dacă aveți obligații și întinderea responsabilităților dumneavoastră, care sunt documentele cheie privind drepturile omului și cine protejează drepturile omului.

Tematica despre “Instituțiile pentru drepturile omului” – explică ce instituții pentru drepturile omului sunt disponibile în Moldova și la nivel internațional, la care puteți apela pentru a stabili dacă drepturile dumneavoastră au fost încălcate. La nivel național, aveți la dispoziție două instituții naționale pentru drepturile omului – Avocatul Poporului (Ombudsmanul) și Consiliul pentru Egalitate. Există, de asemenea, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care examinează constituționalitatea diferitelor legi și reglementări din Moldova. În ceea ce privește instituțiile internaționale, Ghidul vă va ajuta să înțelegeți cum să apelați la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, în cazul în care mecanismele naționale de atac au fost ineficiente și o posibilă violare a drepturilor omului nu a fost suficient investigată sau remediată.

Tematica despre “Organizații care vă pot ajuta” – vă prezintă diverse organizații active în domeniul drepturilor omului în Moldova. Sunt incluse două secțiuni detaliate care descriu rolul organizațiilor neguvernamentale și al instituțiilor de stat în activitatea privind drepturile omului în general sau în sprijinirea anumitor grupuri din societate și protejarea anumitor drepturi, precum și organizațiile pe care le puteți contacta pentru asistență în situația dumneavoastră specifică. Ghidul va explica modul în care aceste organizații vă pot ajuta în situații care implică potențiale încălcări ale drepturilor omului. De asemenea, va oferi informații generale despre activitățile lor și informațiile lor de contact.

Tematica despre “Restrângerile drepturilor omului” – explică ce drepturi ale omului pot fi restrânse și care sunt cerințele juridice pentru ca astfel de restrângeri să fie legale. De asemenea, sunt prezentate modalitățile prin care drepturile omului pot fi restrânse și căile de atac care ar trebui să fie disponibile pentru a contesta astfel de restrângeri. În acest subiect, veți găsi informații despre drepturile absolute și drepturile cu nucleul protejat și veți afla ce restrângeri sunt permise și cum sunt stabilite aceste restrângeri. Tematica data conține și informații despre derogările de la drepturile omului care sunt permise în situații de urgență, cum ar fi războiul, amenințarea teroristă sau pandemia.

Tematica despre “Participarea сivică” – explică drepturile de participare civică pe care le au cetățenii Republicii Moldova și alte personae, și cum legea protejează aceste drepturi. Aceasta este singura temă din Ghid care nu se referă numai la drepturi, ci și la modul în care oamenii pot lua parte activ la viața țărilor lor și pot influența deciziile luate de autorități. Această temă arată că participarea noastră nu se încheie atunci când alegem un nou Parlament, Președinte și votăm la referendum. Putem participa în moduri foarte diferite și putem influența dezvoltarea țării și a societății noastre. Noi înșine ne putem alătura partidelor politice și putem participa la alegeri în calitate de candidați. Putem forma și participa la organizații neguvernamentale și sindicate. De asemenea, putem participa la dezbaterea și îmbunătățirea proiectelor de legi, organizarea de demonstrații și greve, voluntariat și crearea de oportunități pentru participarea tinerilor, a grupurilor vulnerabile și a minorităților, astfel încât vocea fiecăruia să fie auzită.

Tematica despre “Instanțele de judecată și procesele de judecată” – explică drepturile omului în instanță și cum să le asigurați. De asemenea, sunt demonstrate situații diverse în care este posibil să fie nevoie să vă adresați instanței, cum ar fi soluționarea unui litigiu financiar cu o altă persoană sau depunerea unei plângeri cu privire la o decizie a unei instituții de stat. Informațiile despre drepturile și responsabilitățile care vă garantează un proces echitabil vă vor ajuta să vă pregătiți pentru un proces viitor sau să evaluați procesul în care sunteți implicat în prezent. Aceste informații vă pot ajuta să înțelegeți potențialele încălcări ale drepturilor omului și cum să le protejați dacă considerați că drepturile dumneavoastră au fost violate. Selectați o procedură judiciară din listă din această secțiune (procedură penală, procedură contravențională, procedură civilă sau procedură administrativă) și aflați mai multe despre drepturile și responsabilitățile dumneavoastră într-o situație concretă.

Tematica despre “Penitenciare” – descrie drepturile fundamentale ale persoanelor private de libertate și modul în care aceste drepturi ar trebui asigurate. A fi încarcerat nu înseamnă că vă pierdeți drepturile omului. Drepturile omului trebuie respectate chiar dacă sunteți privat de libertate. Această secțiune descrie standardele privind condițiile de deținere, atitudinea personalului penitenciarului, îngrijirea medicală care trebuie acordată deținuților, posibilele mijloace de comunicare dintre deținuți și lumea exterioară, precum și tipurile de muncă, activitățile religioase și de altă natură în care deținuții pot fi implicați în timpul executării pedepsei. Această secțiune include compartimente despre: Condiții de detenție, Sănătatea, Tratamentul și siguranța, Ordinea interioară și măsurile de securitate, Corespondență și vizitele, Munca, religia și activitățile zilnice. De asemenea, veți găsi informații despre modul în care deținuții pot depune plângeri cu privire la ispășirea pedepsei.

Tematica despre “Familia” – explică conceptul de „familie” și discută situații în care pot fi afectate drepturile dumneavoastră reproductive, drepturile și responsabilitățile conjugale sau parentale sau drepturile dumneavoastră ca și copil. Subiectul explică, de asemenea, modul în care diverse acțiuni în astfel de situații pot interfera cu dreptul dumneavoastră la o viață privată și de familie. Familia este o relație personală de facto sau formalizată legal între doi parteneri, precum și relația dintre un părinte și un copil. Dreptul de a stabili și menține aceste relații este protejat de drepturile omului. Dreptul la o viață privată și de familie include diverse aspecte, despre care puteți afla mai mult în compartimentele abordate în acest subiect – Ce este familia, Dreptul de a-vă cunoaște originile, Dreptul de a întemeia o familie, Drepturile reproductive, Părinții, Copilul și Mecanisme de suport al familiei.

Tematica despre “Reținerea și arestul preventiv” – este o resursă online excelentă privind dreptul la libertate și siguranță al persoanei, explicându-l din perspectiva drepturilor omului, atât pentru educarea publicului larg, cât și pentru profesioniștii care lucrează în domeniu. Tematica data vă va ajuta să aflați despre drepturile dumneavoastră, pentru că explică situațiile în care puteți fi reținut și deținut în arest preventiv, drepturile de bază pe care le aveți pe parcursul reținerii sau pe parcursul detenției, explică procedura care ar trebui urmată, modul cum ar trebui să fiți tratat, și descrie ce încălcări ale drepturilor omului pot apărea în anumite situații în timpul procesului. În timpul proceselor de reținere și detenție, pot fi afectate drepturi ale omului precum dreptul la libertate și siguranţă, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane ori degradante sau a torturii, și dreptul la viață privată. De asemenea, vă puteți familiariza cu actele juridice relevante și jurisprudența prevăzute în această secțiune.

Tematica despre “Discriminarea” – este dedicată dreptului de a vă exercita drepturile omului în mod egal cu ceilalți. Aceasta include dreptul la protecție împotriva discriminării. Întrucât discriminarea se manifestă în multe situații de viață și este comisă atât de funcționari publici, cât și de persoane private, este important să o recunoașteți și să știți cum să vă apărați drepturile. Interzicerea discriminării constituie fundamentul tuturor drepturilor omului. Acest subiect va explica în detaliu ce este discriminarea și vă va ajuta să recunoașteți diferite tipuri de discriminare. În secțiunea „Situații discriminatorii”, puteți găsi informații despre situațiile (la locul de muncă, în instituțiile de învățământ sau la achiziționarea de bunuri și servicii) sau domeniile (ocuparea forței de muncă, educație, accesul la bunuri și servicii, asistență medicală etc.) în care discriminarea are loc cel mai des. Această secțiune include, de asemenea, un compartiment „Crime motivate de ură”, unde puteți afla despre ce infracțiuni pot fi considerate crime motivate de ură, diferitele tipuri de răspundere, statutul de victimă și cum să obțineți asistență. Compartimentul „Cum să depuneți plângere” explică cum și unde să depuneți o plângere privind discriminarea și unde să solicitați ajutor.

Pe lângă tematicile enumerate mai sus, Ghidul privind Drepturilor Omului pentru Moldova conține descrierea a douăzeci de drepturi, pe care le puteți accesa pe platforma Ghidului.

De asemenea, puteți fi interesat de jurisprudență, atunci puteți studia cauze privind Republica Moldova sau alte țări citate în Ghid, provenite din instanțele naționale, sau din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

Dacă doriți să utilizați Ghidul în scopuri educaționale sau pentru a vă evalua cunoștințele despre drepturile omului înainte sau după studierea tematicelor prezentate în Ghid, puteți îndeplini teste pe diverse teme din Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”, și face parte din Platforma digitală europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu organizația Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS) din Riga. Partenerii proiectului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Adăposturi la punctele de trecere moldo-ucrainene, după atacurile rusești. Misail-Nichitin: „Permit angajaților și civililor să ajungă în câteva secunde”

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că în apropierea punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene au fost amenajate adăposturi și că a început relocarea unor zone de control, în contextul atacurilor rusești din Ucraina produse în apropierea graniței Republicii Moldova. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 1 octombrie a podcastului „Raport”.

„Au fost amenajate niște adăposturi în imediata apropiere a punctului de trecere a frontiere, care permite ca angajații și civilii care se află acolo, în câteva secunde, să ajungă în acest adăpost. Totodată au fost demarate și o serie de relocări din punctele de control comune moldo-ucrainene, astfel încât să asigurăm o protecție mai mare, atât angajaților, cât și cetățenilor la traversarea punctelor de trecere. Am început în special cu punctele de trecere cu risc mai mare, acolo unde au fost deja astfel de incidente. Și ne propunem ca toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene să fie dotate cu astfel de spații – proces care va dura și în următoarea perioadă”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

Oficiala a menționat că măsurile au fost luate pentru a spori protecția angajaților Poliției de Frontieră și ai Serviciului Vamal, precum și a cetățenilor care se află în punctele de trecere a frontierei.

Între timp, într-un interviu pentru Europa Liberă, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, a declarat că Ucraina și Republica Moldova lucrează la crearea unor noi puncte de trecere a frontierei, după ce trei puncte existente de la granița moldo-ucraineană au fost grav avariate sau distruse în urma atacurilor rusești.

Potrivit oficialului ucrainean, noile puncte, descrise drept „pilot”, ar urma să fie operaționale în aproximativ trei luni și să fie construite pe partea moldovenească a frontierei. Kievul propune puncte de control comune și este dispus, dacă va fi necesar, să instaleze pe teritoriul Republicii Moldova „module mobile” pentru infrastructura de frontieră.

Derkaci a spus că cele două țări elaborează o foaie de parcurs pentru acest proiect și au făcut deja un schimb de scrisori în acest sens. El a menționat că Ucraina dispune deja de infrastructură similară la frontiera cu Polonia.

***

Precizăm că, în ultimele luni, armata rusă a lansat mai multe atacuri cu drone asupra unor obiective din Ucraina situate în apropierea frontierei cu Republica Moldova. În august și septembrie, autoritățile au raportat atacuri asupra unor puncte de trecere ucrainene aflate în vecinătatea graniței moldovenești, inclusiv la Tabachi, Vynohradivka și Starokozace, ceea ce a dus la suspendarea temporară a activității unor puncte de trecere și la evacuarea persoanelor aflate în zonă.

MAIA

Banii promiși fermierilor pentru 2026 merg la datorii din 2025? Producătorii de sfeclă de zahăr amenință cu proteste. Slusari: „Am rămas șocat”

Fondurile nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru finanțarea cererilor de plăți complementare depuse de fermieri în 2025, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit instituției, decizia vizează peste 3.700 de fermieri. Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, contestă procedura și susține că redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), aprobat anterior de Guvern și prezentat drept unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru agricultură. În același timp, cultivatorii de sfeclă de zahăr cer acordarea subvențiilor prevăzute pentru acest an și avertizează că, în lipsa unei soluții, se vor alătura protestelor agricultorilor.

Decizia a fost luată la cea de-a doua ședință a Comitetului național de monitorizare a implementării Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), care a avut loc astăzi, 2 octombrie. Ședința a fost deschisă de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, care conduce comitetul.

Potrivit Ministerului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat informații despre gestionarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și despre implementarea deciziilor luate la ședința precedentă. Propunerile de redistribuire au fost examinate în baza informațiilor AIPA și în temeiul rectificării Legii bugetului de stat.

„S-a decis redistribuirea mijloacelor financiare identificate ca nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare alocate din FNDAMR, către forma de subvenționare plați complementare, pentru subvenționarea cererilor depuse de către fermieri în anul 2025, având un impact major asupra unui număr de peste 3 720 fermieri”, a comunicat instituția.

Comunicatul Ministerului nu precizează suma totală redistribuită și nici dacă măsurile de sprijin prevăzute în PSPA pentru 2026 vor fi finanțate din alte surse.

Slusari: datoriile trebuie achitate, dar angajamentele pentru 2026 trebuie respectate

Într-o discuție cu NewsMaker, Alexandr Slusari a declarat că nu pune la îndoială necesitatea achitării datoriilor față de agricultori. Obiecția sa ține de respectarea angajamentelor asumate de Guvern pentru anul 2026 și de procedura de redistribuire a banilor.

Potrivit lui Slusari, PSPA prevede pentru acest an plăți directe inclusiv pentru producătorii de sfeclă, legume și lapte, sprijin pentru agricultura ecologică, precum și subvenționarea primelor de asigurare. El susține că aceste măsuri rămân prevăzute în hotărârea Guvernului, dar nu vor mai fi finanțate în urma deciziei comitetului.

„Eu nu pun la îndoială că datoriile trebuie să fie achitate. Dar, totodată, statul și-a asumat niște angajamente față de alți agricultori în 2026”, a declarat Slusari pentru NM.

Slusari consideră că autoritățile ar fi trebuit să modifice mai întâi hotărârea Guvernului și să anunțe public ce măsuri nu vor mai fi finanțate, înainte de a redistribui fondurile.

„Cert este că PSPA-ul în acest an prevede finanțarea mai multor măsuri și pe fiecare măsură a fost rezervată suma. De exemplu, pe sfeclă – 40 de milioane, pe agricultură ecologică – 28 de milioane, pe legume – 40 de milioane, pe asigurări – 100 de milioane. Toate aceste lucruri au fost aprobate prin hotărâre de Guvern și nimeni, până în ziua de azi, nu a anulat”, a mai declarat directorul executiv al „Forța Fermierilor”.

În opinia sa, statul trebuia fie să găsească banii necesari, fie să modifice programul și să le explice agricultorilor că nu poate finanța măsurile promise. Potrivit lui Slusari, la ședința precedentă a comitetului, din septembrie, AIPA anunțase că pregătește lansarea apelurilor de finanțare pentru măsurile prevăzute în 2026, iar graficul acestora urma să fie aprobat la următoarea ședință.

„Nu a trecut nicio lună și ei vin și zic gata, prin decizia asta, tot ce e prin PSPA nu e valabil și noi redistribuim banii pentru achitarea datoriilor, nefăcând modificare în hotărârea Guvernului. Din punctul meu de vedere, cei care au votat astăzi la comitet această redistribuire, fără modificarea hotărârii Guvernului, au încălcat legea. (…) Sincer, eu un pic am rămas șocat de modalitatea, de procedura care a fost folosită și atitudinea lejeră față de legislația în vigoare. Vrea ministerul – respectă PSPA-ul, nu vrea – nu respectă, fără ca măcar să modifice”, a mai declarat Slusari.

Producatorii de sfeclă de zahăr cer subvențiile promise și amenință cu proteste

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) solicită, la rândul său, alocarea urgentă a plăților cuplate pentru sfecla de zahăr, prevăzute pentru 2026. Asociația a adresat o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și AIPA, după ce, potrivit acesteia, fermierii au înțeles din recenta întrevedere cu ministrul că subvențiile nu vor fi acordate.

APSZM precizează că acest sprijin le-a fost promis cultivatorilor timp de trei ani. Potrivit asociației, PSPA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 288/2026, prevede, începând cu acest an, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr, cu un buget de 40 de milioane de lei.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat Alexei Chiriac, președintele Asociației.

***

Amintim, Programul Strategic al Politicii Agricole 2026 – 2030 a intrat în vigoare în iunie 2026. Guvernul promitea, atunci, că PSPA va aduce noi oportunități de finanțare pentru fermieri. Pentru 2026, Ministerul Agriculturii promitea atunci că vor fi lansate intervenții dedicate sectorului vegetal și zootehnic, precum și măsuri de sprijin pentru irigații, agricultura ecologică, tinerii fermieri și fermele de familie.

Andrei Mardari || NewsMaker

Cunoașterea limbii române, obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan: CC a respins sesizarea PSRM

Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei trebuie în continuare să cunoască limba română, potrivit deciziei Curții Constituționale, pronunțată pe 2 octombrie. Curtea a respins sesizarea celor 11 deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității cerinței și declararea acesteia drept neconstituțională. Curtea a recunoscut, la rândul său, constituționalitatea prevederii.

Autorii sesizării au fost: Igor Dodon, Grigorii Uzun, Ala Ursu Antoci, Alla Pilipețcaia, Alla Darovannaia, Marcel Cenușa, Pavel Voicu, Bogdat Țîrdea, Grigore novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco. Aceștia au solicitat, pe 28 august, Curții Constituționale să verifice constituționalitatea expresiei „și română” din cuprinsul articolului 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022.

Menționăm că alineatul (4) al acestui articol prevede că „au dreptul de a fi aleși Bașcan al Găgăuziei, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor vârsta de 35 de ani, a locuit sau locuiește permanent în unitatea administrativ-teritorială autonomă Găgăuzia nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul cod”.

Autorii sesizării au solicitat Curții să declare neconstituțională prevederea de la articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, în partea ce ține de textul „și română”.

Curtea Constituțională a hotărât să respingă sesizarea privind controlul constituționalității textului „și română”. „Se recunoaște constituțional textul „și română” din articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022″, a precizat Curtea. Hotărârea este definitivă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

În timpul unui briefing de presă, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că „stabilirea condiției cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de guvernator nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă, inclusiv de capacitatea guvernatorului de a comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială depinde funcționarea coerentă a statului și eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome”.

„Limba de stat constituie o valoare constituțională, un simbol al unității poporului și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Această dimensiune constituțională nu încetează să opereze în Găgăuzia. (…) Această condiție se înscrie în regimul juridic general al funcțiilor de demnitate publică și corespunde, în același timp, unei necesități concrete de exercitate efectivă a mandatului și de comunicare interinstituțională”, a adăugat Manole.

***

Menționăm că, pe 15 noiembrie 2026, vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

presedinte.md

Maia Sandu, la Helsinki: „O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă”

Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova intenționează să-și consolideze cooperarea cu Finlanda în domeniul securității și al rezilienței și mizează pe sprijinul Helsinkiului pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său finlandez, Alexander Stubb, care a avut loc pe 2 octombrie, la Helsinki.

„Avem multe de învățat de la Finlanda: de la modelul vostru de securitate integrată, de la pregătirea civililor și de la calmul pe care îl oferă faptul că ești pregătit. De aceea, am propus instituirea unui dialog structurat între Republica Moldova și Finlanda cu privire la reziliență”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a subliniat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare la UE, menționând că, în acest an, țara a deschis oficial primele capitole de negociere.

„Facem reforme și îndeplinim, pe merit, fiecare condiție. Contăm pe sprijinul Finlandei pentru a face următorii pași în această toamnă”, a spus șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, alegerea europeană a Republicii Moldova are și o dimensiune de securitate, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

„Cei 1 200 de kilometri de frontieră ai Republicii Moldova cu Ucraina fac parte din aceeași frontieră estică a Europei. Aderarea noastră consolidează securitatea atât a Ucrainei, cât și a Uniunii Europene. O Moldovă europeană securizează flancul sud-vestic al Ucrainei și consolidează stabilitatea la frontiera estică a UE. O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a vorbit și despre presiunile de securitate cu care se confruntă Republica Moldova. Potrivit acesteia, în acest an, drone rusești au pătruns de peste 45 de ori în spațiul aerian al țării, iar opt astfel de incidente au avut loc în ultima săptămână.

Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova își consolidează capacitățile de apărare și securitate, inclusiv prin investiții în apărarea antiaeriană, modernizarea armatei și combaterea atacurilor cibernetice și a manipulării informaționale.

„Răspunsul nostru este să devenim mai puternici. Investim în apărarea antiaeriană, ne modernizăm armata și majorăm cheltuielile pentru apărare. Ne consolidăm capacitățile de a combate manipularea informațională și atacurile cibernetice și de a ne proteja alegerile”, a spus președinta.

În același timp, Maia Sandu a evidențiat progresele în domeniul energetic, afirmând că Republica Moldova a trecut de la o dependență de 100% de gazul rusesc la zero.

„Am trecut de la o dependență de 100% de gazul rusesc la zero, iar până la sfârșitul acestui an, sursele regenerabile vor reprezenta 30% din capacitatea instalată de producere a energiei electrice. Astfel, am eliminat cea mai puternică pârghie pe care Rusia o avea asupra noastră”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a mulțumit Finlandei pentru sprijinul acordat Ucrainei și a subliniat că rezistența acestei țări este importantă și pentru securitatea Republicii Moldova. „În cele din urmă, rezistența Ucrainei este cea care protejează pacea Republicii Moldova”, a spus ea.

Președinta a mai afirmat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru Republica Moldova nu doar un obiectiv politic și economic, ci și un element important pentru securitatea țării.

„Ceea ce ne dă putere să mergem înainte, în pofida șocurilor energetice, a unui război la hotar și a presiunilor asupra economiei, este hotărârea noastră de a adera la Uniunea Europeană – o uniune în care țările se sprijină și se protejează reciproc”, a declarat Maia Sandu.

***

Amintim că Maia Sandu efectuează astăzi, 2 octombrie, o vizită de lucru în Finlanda.

„Du-te la culcare” și „educată-te”: deputata Olga Ursu, în Parlament, către PAS: „să vă fie rușine!”

Deputata MAN din fracțiunea „Alternativa”, Olga Ursu, a părăsit ședința plenară a Parlamentului din 2 octombrie în semn de protest, după ce majoritatea PAS a respins solicitarea de audiere a ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, privind situația hidrologică de pe Nistru și Prut. În timpul dezbaterilor, Ursu l-a acuzat pe Vasile Grădinaru că a trimis-o „la culcare”, iar pe Marcela Adam – că i-a cerut lui Ion Chicu să-și „educe” colega. Parlamentara a anunțat că va sesiza misiunile diplomatice și partenerii internaționali în legătură cu incidentul.

„Stimați colegi din PAS, spuneți ce anume ascundeți sau ce anume nu vreți să aflăm despre situația hidrologică de pe Nistru și Prut. Toată opoziția astăzi vă solicită audierea ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, anume pentru faptul să nu existe manipulări și speculații”, a declarat Olga Ursu în plenul Parlamentului.

Propunerea nu a fost inclusă pe ordinea de zi, după ce majoritatea PAS nu a susținut-o.

În timpul ședinței, susține Olga Ursu, deputatul PAS Vasile Grădinaru i-ar fi spus să meargă „la culcare”, iar Marcela Adam i-ar fi cerut lui Ion Chicu să-și educe colega.

Ursu i-a reproșat Marcelei Adam că nu îi ia apărarea, în calitate de președintă a Platformei parlamentare a femeilor deputate.

„Să vă fie rușine! Dumneavoastră trebuie să luați apărarea doamnelor deputate”, a spus Ursu, înainte de a părăsi sala, în aplauzele colegilor din opoziție.

Ion Chicu a intervenit în apărarea colegei sale și le-a cerut parlamentarilor să manifeste mai mult respect atunci când sunt formulate inițiative sau solicitări.

„Domnule Grădinaru, doamna Ursu s-a adresat frumos Parlamentului cu o inițiativă. Să-i spui „la culcare”, nu e frumos. Haideți să fim toleranți și să nu avem așa reacții. „La culcare” puteți între voi să spuneți, dar la colegii doamnei e de dorit să vă abțineți. Nu e frumos”, a declarat deputatul „Alternativa”, fostul premier Ion Chicu.

Ulterior, într-o postare video pe rețelele sociale, Olga Ursu a susținut că nu i-a fost oferit dreptul la replică și a acuzat PAS de „aroganță, discriminare, misoginism, atacuri și blocarea oricărei încercări de a cere explicații”.

„De cinci ori opoziția a cerut audieri. De cinci ori PAS a refuzat. Așa arată „respectul” PAS pentru opoziție”, a declarat parlamentara.

Ursu a anunțat că va sesiza misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova și partenerii internaționali în legătură cu incidentul.

Deocamdată, Vasile Grădinaru și Marcela Adam nu au comentat acuzațiile Olgăi Ursu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: