Susține NM

Ambasada Drepturilor Omului a devenit parte din Rețeaua Europeană a Organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului

  • P.

Rețeaua de organizații care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului a fost creată în 2012 de Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (Baltic Human Rights Society, BHRS) din Riga. De la început, a fost o inițiativă baltică, deoarece Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat pentru prima dată în Letonia, apoi în Estonia și Lituania. Ghidul privind Drepturile Omului a devenit o platformă europeană odată cu lansarea sa în Bulgaria, apoi în Slovenia și Slovacia, iar în 2023, în Franța și Croația. În același timp, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat și în țările Parteneriatului Estic European – Georgia, Moldova și Ucraina – iar în 2025, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat oficial în Armenia. Așadar, acum, Ghidul privind Drepturile Omului este prezent în 12 țări și este utilizat ca platformă europeană pentru educație și cooperare în domeniul drepturilor omului și educației civice la nivel mondial.

Țările dezvoltă în continuare resursele privind drepturile omului în propriile versiuni ale Ghidului, adaptând noi tematici, drepturi și teste care sunt cele mai relevante pentru contextele lor naționale. Ghidul privind Drepturile Omului se bazează pe ideea că fiecare persoană are dreptul să își cunoască drepturile. Misiunea partenerilor este de a oferi ghiduri multilingve, ușor de utilizat, adaptate specificului țării, care să promoveze înțelegerea și responsabilitatea pentru drepturile omului, să încurajeze participarea civică și să consolideze buna guvernare și respectul pentru statul de drept.

De exemplu, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023, și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În timpul celor două faze de lucru asupra Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, echipa Ambasadei Drepturilor Omului a prezentat cele zece subiecte ale Ghidului, elaborat și adaptat pentru Moldova, care acoperă următoarele aspecte: • Ce reprezintă drepturile omului? | • Instituțiile privind drepturile omului | • Organizații care vă pot ajuta | • Instanțe de judecată și proces echitabil | • Penitenciare | • Discriminare | • Familia | • Restrângerile drepturilor omului | • Reținerea și arestul preventiv | • Participarea сivică. Ghidul conține, de asemenea, douăzeci de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”. Partenerii Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Activitatea echipei Ambasadei Drepturilor Omului privind elaborarea Ghidului va continua în cadrul noului proiect – „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare în Moldova”, pe care îl implementăm din iunie anului curent în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

Între timp, locuitorii Republicii Moldova, și altor țări, precum și reprezentanții diasporei, pot studia drepturile omului pe platforma Ghidului în limba cea mai convenabilă pentru ei, ținând cont de specificul țării care îi interesează:

Armenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: am, en

Bulgaria – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: bg, en

Croația – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: hr, en

Estonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ee, ru, en

Franța – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: fr, en

Georgia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ge, ru, en

Letonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lv, ru, en

Lituania – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lt, ru, en

Moldova – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ro, ru, en

Slovacia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: sk, en

Slovenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: si, en

Ucraina – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ua, en

În prezent Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului s-a extins pentru a include țări de pe întreg continentul. În 2025, a fost creat un site web unificat – humanrightsguide.org – pentru Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului, care în acest an a primit 11 noi țări membre: Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Ungaria, și Uzbekistan.

La moment, Rețeaua reunește următoarele organizații:

Această etapă nouă importantă în viața Rețelei de organizații care elaborează Ghidul privind Drepturile Omului va contribui și în continuare la eforturile colective de a asigura dezvoltarea Platformei europene pentru educație și cooperare în domeniul drepturilor omului și educației civice și creșterea accesibilității cunoștințelor despre drepturile omului.

Cu ajutorul acestui Ghid, Rețeaua Europeană a Organizațiilor dezvoltătoare ale Ghidului privind Drepturile Omului își propune să ajungă la trei publicuri țintă principale:

  • Publicul larg – persoane care se confruntă direct sau indirect cu drepturile omului în viața lor de zi cu zi, în calitate de titulari de drepturi;
  • Grupuri profesionale – profesioniști din sectorul public, profesioniști din domeniul afacerilor și guvernanței corporative care lucrează direct sau indirect cu drepturile omului în activitățile lor profesionale în calitate de garanți ai drepturilor, precum și avocați și juriști, asistenți sociali, jurnaliști și experți media care aplică în mod regulat drepturile omului în activitățile lor profesionale, apărători ai drepturilor omului și reprezentanți ai ONG-urilor care lucrează cu cetățenii;
  • Profesori și studenți – oricine lucrează cu drepturile omului și participarea civică în instituțiile de învățământ.

Scopul Rețelei și al partenerilor săi este de a dezvolta, promova și extinde accesibilitatea platformei Ghidului privind Drepturile Omului în Europa și nu doar, prin interacțiune și colaborare între organizațiile pentru drepturile omului și alte organizații ale societății civile, precum și instituții educaționale și guvernamentale. Partenerii Rețelei se străduiesc să facă din Ghidul privind Drepturile Omului o resursă fiabilă și cuprinzătoare care să asigure acces egal la educație în domeniul drepturilor omului.

Indiferent dacă suntem cetățeni/locuitori care dorim să ne înțelegem mai bine drepturile sau profesioniști din domeniul juridic care căutăm o platformă utilă și eficientă, cu informații și resurse veridice care vor aduce beneficii atât publicului larg, cât și grupurilor profesionale care lucrează în domeniul drepturilor omului, Ghidul privind Drepturile Omului este aici pentru a ne ajuta!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Noi instrumente împotriva escrocheriilor: Guvernul ratifică un protocol internațional și pregătește obligativitatea actului de identitate pentru cumpărarea cartelelor sim

(VIDEO) Grosu îndeamnă Rusia să se „salveze”/ Dodon îi va demasca pe toți?/ Premierul român va face unirea?

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

slujba la catedrala

Chiveri, despre condițiile impuse de Tiraspol pentru reparația podurilor peste Nistru: „Declarații aberante, care nu au nimic comun cu realitatea”

Chișinăul va continua demersurile pentru a efectua evaluarea tehnică a podurilor peste Nistru, indiferent de condițiile impuse de Tiraspol, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, pentru NewsMaker după ședința Guvernului din 11 iunie. Acesta a calificat drept „declarații aberante, care nu au nimic comun cu realitatea” informațiile potrivit cărora autoritățile separatiste ar condiționa politic reparația celor șapte poduri, cerând control total asupra experților moldoveni, a lucrărilor și a documentației.

„Nu comentăm nicicum niște declarații aberante, care nu au nimic comun cu realitatea. Condițiile în care este asigurat traficul peste Nistru trebuie verificat. Este vorba de securitatea cetățenilor noștri, indiferent de locul unde locuiesc, și vom continua să promovăm demersurile pentru a avea acces la podurile peste Nistru și a efectua evaluarea tehnică”, a declarat Chiveri.

Amintim că autoritățile de la Chișinău intenționează să efectueze în lunile iunie-iulie inspecția tehnică a podurilor de pe râul Nistru pentru a evalua starea acestora și a planifica eventualele lucrări de reparație. Subiectul a fost abordat în cadrul ședinței Comisiei Unificate de Control din 4 iunie, desfășurată la Bender, unde reprezentanții Republicii Moldova au solicitat ca specialiștii implicați în verificări să nu întâmpine obstacole din partea structurilor transnistrene.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

screenshot

Chiveri, despre sancțiunile Tiraspolului pentru utilizarea termenului „Transnistria”: „o acțiune propagandistică”

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a calificat drept o „acțiune propagandistică” inițiativa autorităților nerecunoscute de la Tiraspol de a interzice utilizarea termenului „Transnistria” în orice limbă și de a aplica sancțiuni. Chiveri a subliniat că termenul este consacrat lingvistic, geografic și istoric, și a acuzat că inițiativa face parte dintr-un proces mai larg de rusificare și limitare a dreptului la liberă exprimare în regiune. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker după ședința Guvernului din 11 iunie.

„Până la inițierea acestei inițiative, nu aveam cunoștință că inițiatorii sunt specialiști în toate domeniile, nu numai în blocarea și funcționarea procesului de reglementare. Iar dacă să vorbim mai concret, vedem acest lucru prin prisma unor acțiuni propagandistice. Este limitarea dreptului la libera expresie, este un proces de rusificare continuă a spațiului public din regiune„, a declarat Chiveri.

Amintim că Tiraspolul a anunțat că pregătește sancțiuni pentru utilizarea sintagmei „Transnistria” în orice limbă, după ce un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în organul legislativ local, la inițiativa liderului de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski. Documentul prevede amenzi cuprinse între 210 și 420 de ruble transnistrene (aproximativ 13—26 de dolari) sau arest administrativ de până la 15 zile pentru persoanele fizice, amenzi între 210 și 840 de ruble pentru funcționari și între 2.100 și 10.500 de ruble pentru persoanele juridice.

Autorii inițiativei susțin că actuala versiune a legii permite sancționarea doar a utilizării cuvântului „Transnistria” scris în limba rusă și că aceasta creează dificultăți în aplicarea legislației — motiv pentru care propun extinderea interdicției la toate limbile.

Utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiune încă din septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Interdicția are la bază faptul că în istoriografia sovietică și rusă termenul desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941—1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, considerată unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul. În limba română, termenul are însă un sens geografic și istoric neutru, similar cu termenul rusesc „Приднестровье”, și nu este perceput cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol.

Biroul politici de reintegrare a declarat anterior că inițiativa „demonstrează, repetat, că factorii regimului autoproclamat continuă aprofundarea cenzurii locale, rusificarea și autoizolarea regiunii, precum și dezvoltarea tehnologiilor secesioniste”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Ministerul Energiei

Noua Lege privind mass-media, votată în prima lectură. Opoziția acuză guvernarea că va influența politicile editoriale. PAS: nu va fi cenzură

Republica Moldova va avea o nouă Lege privind mass-media, care va înlocui reglementarea din 1994, adoptată într-o perioadă în care spațiul mediatic era dominat de publicații tipărite. Documentul a fost susținut în prima lectură cu votul majorității deputaților în ședința Parlamentului din 11 iunie, după ce a fost supus expertizei Comisiei de la Veneția. Mărul discordiei l-a constituit rolul Ministerului Culturii în gestionarea unui registru al instituțiilor media și acordarea de subvenții, opoziția acuzând că prin astfel de pârghii presa va deveni controlată politic. Autorii inițiativei au explicat că înscrierea în registru este benevolă, că ministerul nu poate interveni în deciziile editoriale și că subvențiile nu sunt condiționate de apartenența politică. Mai mulți deputați din opoziție au anunțat că vor veni cu amendamente la lectura a doua.

Deputata PSRM Adela Răileanu a recunoscut că Moldova are nevoie de o nouă lege a mass-media, însă a avertizat că modul în care sunt formulate unele prevederi creează premise pentru extinderea controlului administrativ asupra presei.

„Practic, un minister condus de un membru desemnat politic va decide cine este cuminte și merită subvenții și cine nu. Legile se adoptă pentru decenii înainte, iar orice mecanism care permite influență politică asupra mass-media trebuie privit cu maximă precauție”, a declarat Răileanu.

Deputata a mai avertizat că televiziunile și radiourile vor fi supuse unui control în două etape — atât din partea Consiliului Audiovizualului, cât și din partea Ministerului Culturii, creând un sistem cu două centre de influență, ambele subordonate majorității politice.

„Problema nu este că în aceste instituții nu ar exista profesioniști. Problema este că ambele instituții sunt subordonate unei majorități politice. Într-o democrație, presa trebuie protejată de acumularea excesivă a pârghiilor administrative în mâinile statului, indiferent cine se află la guvernare”, a declarat Răileanu.

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Nicolae Margarint, a acuzat majoritatatea parlamentară că creează prin această lege pârghii permanente de control al presei, acoperindu-se cu standardele europene.

„În nici o țară europeană, guvernul nu ține și nu gestionează registre ale portalurilor de știri sau ale presei scrise și nu decide cine este suficient de conform sau nu pentru a fi recunoscut drept instituție media”, a declarat Margarint.

Deputatul a mai reamintit că în ultimii ani au fost închise peste 20 de posturi de televiziune și radio fără o hotărâre judecătorească definitivă, sub argumentul luptei împotriva manipulării, și a acuzat că aceeași guvernare dorește acum instrumente permanente de control al presei prin noua lege.

Deputatul blocului Alternativa, Gaik Vartanean, a anunțat că fracțiunea sa va depune amendamente pe cinci direcții și dacă acestea vor fi acceptate, va vota legea la lectura a doua. Principala sa obiecție vizează rolul Ministerului Culturii în gestionarea registrului furnizorilor de servicii media și legătura directă dintre înscrierea în registru și accesul la subvenții publice — deși înscrierea este declarată benevolă, articolul 7 prevede că fără aceasta nu există acces la Fondul de subvenționare, ceea ce, în condițiile unei piețe media mici, riscă să devină o licențiere indirectă prin bani.

„Întreaga arhitectură europeană se bazează pe regulatori independenți și avem deja unul — Consiliul Audiovizualului. De ce presa scrisă și cea online primesc pentru prima dată din 1994 un curator administrativ în persoana executivului? Suntem pentru o lege europeană a mass-mediei, dar European Media Freedom Act a fost creat pentru a proteja presa de guverne, nu pentru a o transforma sub controlul unui minister”, a declarat Vartanean.

Obiecțiile CNA

Centrul Național Anticorupție a formulat mai multe obiecții serioase la adresa proiectului, avertizând că acesta conține numeroase vulnerabilități care pot genera interpretări abuzive și riscuri de corupție.

Prima categorie de obiecții vizează noțiunile insuficient definite din proiect. CNA a semnalat că termeni-cheie precum „pluralism mediatic”, „influență determinantă”, „neutralitate editorială” și „conținut media relevant” nu au o definiție clară în text, ceea ce poate permite autorităților publice să îi interpreteze în mod tendențios.

O altă obiecție majoră vizează mecanismul de gestionare a registrului furnizorilor de servicii media. CNA a identificat o contradicție internă în proiect: pe de o parte, articolul 7 alineatul 6 prevede că, în cazul informațiilor incomplete, Ministerul Culturii solicită completarea acestora în termen de 5 zile, iar pe de altă parte, alineatul 10 prevede că informațiile incomplete pot constitui temei autonom de refuz al înscrierii în registru, fără a preciza raportul dintre cele două mecanisme. Această ambiguitate, avertizează CNA, creează premise pentru aplicarea abuzivă a normei „convenabile” într-o situație concretă, permițând agentului public să aleagă subiectiv între restituirea cererii pentru completare și refuzul înregistrării.

Obiecții serioase au fost formulate și cu privire la finanțarea publică a instituțiilor media. CNA a semnalat că proiectul prevede că statul poate finanța instituțiile media cu condiția respectării „neutralității editoriale”, fără însă a defini conținutul juridic al acestui concept. Potrivit CNA, această omisiune facilitează „evaluarea substanței editoriale prin criterii generale precum relevanța conținutului” și poate condiționa indirect accesul la finanțare publică de anumite criterii privind orientarea editorială a instituțiilor media, cu riscuri de trafic de influență și abuz de serviciu.

PAS: Nu vom permite influență politică asupra conținutului editorial

Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns îngrijorărilor opoziției privind cenzura și controlul politic al presei, subliniind că proiectul nu creează niciun mecanism de control al conținutului editorial și nu atribuie instituțiilor publice competențe care să permită influențarea politicilor editoriale.

„În niciun caz, acest proiect nu creează context de cenzură, nu vorbește despre cenzură, nu creează mecanisme de control al conținutului editorial și nu atribuie instituțiilor publice niciun fel de competențe care să permită influențarea politicilor editoriale. Din punctul meu de vedere, nu există niciun element de îngrădire aici”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.

Cât privește registrul gestionat de Ministerul Culturii, Liliana Nicolaescu-Onofrei, autoarea proiectului, a recunoscut în cadrul dezbaterilor că în practica europeană registrele de acest tip sunt gestionate de regulă de autorități de reglementare independente, nu de ministere subordonate guvernului, și a deschis posibilitatea transferării acestei atribuții.

„Atunci când discutam, noi am zis că, totuși, pentru moment, ar fi preferabilă varianta de menținere la Ministerul Culturii, ca entitate care este responsabilă de politici în domeniu. Dar dacă credeți că putem trece asta la instituțiile de autoreglementare, eu personal susțin asemenea idei”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai abordat și rolul Consiliului de Presă în noul cadru legislativ, răspunzând îngrijorărilor deputaților privind independența acestuia față de puterea politică. Autoarea proiectului a subliniat că Consiliul de Presă este o organizație neguvernamentală fondată de entități ale societății civile, cu o tradiție solidă de activitate independentă, și că nu există motive de îngrijorare privind independența sa.

„Eu personal și cred că și noi toți nu trebuie să avem niciun dubiu că acest Consiliu își va face foarte bine treaba. Sigur că ar fi frumos să avem ca în Suedia sau ca în alte țări toată breasla cu mii de ziariști acționând împreună, având un for național mai mare decât cel pe care îl avem noi. Dar dacă aveți propuneri cum putem securiza activitatea Consiliului de Presă, eu cred că sunt binevenite”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.

Autoarea a precizat că proiectul a primit avizele Guvernului, Direcției Generale Juridice, Centrului Național Anticorupție și Centrului pentru Jurnalism Independent, iar recomandările acestora vor fi incorporate până la lectura a doua. Până în prezent, în text au fost integrate doar recomandările Comisiei de la Veneția, formulate în 2025.

Printre altele, noua lege stabilește un cadru juridic unitar aplicabil tuturor furnizorilor de servicii mass-media, indiferent de forma de distribuție,  tipărită, online, radio sau televiziune, și urmărește alinierea legislației moldovenești la standardele europene, în special la Regulamentul (UE) 2024/1083 privind libertatea mass-mediei, cunoscut drept European Media Freedom Act.

Proiectul instituie un Registru al furnizorilor de servicii mass-media, gestionat de Ministerul Culturii, cu caracter benevol, însă relevant pentru accesarea fondurilor publice de subvenționare. Furnizorii înscriși vor trebui să publice informații despre structura proprietății și sursele de finanțare.

Proiectul consolidează totodată garanțiile privind independența editorială, recunoaște legal Consiliul de Presă ca mecanism de autoreglementare cu decizii consultative și etice, introduce norme privind evaluarea concentrărilor pe piața media și consolidează protecția surselor jurnalistice

Proiectul urmează să fie votat în lectura a doua.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

slujba la catedrala
parlament.md

„Să nu încerce răbdarea”: Grosu, despre intenția Tiraspolului de a extinde interdicția pentru folosirea termenului „Transnistria”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a catalogat intenția Tiraspolului de a extinde interdicția privind utilizarea sintagmei „Transnistria” pentru nominalizarea regiunii transnistrene drept „o acțiune de coerciție”. Afirmația fost făcută în cadrul unor de declarații de presă din 11 iunie.

„Oamenii când nu pot soluționa probleme concrete și vitale, zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acțiuni de coerciție. (…) Eu zică să nu încerce răbdarea și să lase cetățenii în pace”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Se menționa că fac excepție situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

Iar recent, în organul legislativ al regiunii a fost înregistrat un așa-zis „proiect de lege” care vizează extinderea interdicției. Potrivit documentului, utilizarea sintagmei în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care este folosită. Autorii inițiativei susțin în nota explicativă că actuala lege permite sancționarea doar a formei în limba rusă a cuvântului „Transnistria”.

Pe 10 iunie, Biroul politici de reintegrare a declarat că inițiativa ar fi o dovadă că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol continuă aprofundarea cenzurii în stânga Nistrului, rusificarea și autoizolarea regiunii.

***

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье”. Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Ultima șansă: Târgul de Covoare Carpet Outlet este la Moldexpo doar până pe 15 iunie
Iute își dezvoltă ecosistemul digital, oferind clienților acces la expertiză medicală internațională
2026: Cancerul de piele poate fi prevenit! Fii în siguranță la soare! Testează-te gratuit
Medpark, premiat la categoriile “Integritate” și “Loc de muncă prietenos familiei”, în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului”
Modernizarea pentru eficiență energetică aduce confort și sustenabilitate unei grădinițe din sudul Moldovei
Eveniment de scară mondială, la Chișinău: Opera Națională Chineză – în producția monumentală „Turandot”
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send