Ambasada Drepturilor Omului a devenit parte din Rețeaua Europeană a Organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului

Rețeaua de organizații care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului a fost creată în 2012 de Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (Baltic Human Rights Society, BHRS) din Riga. De la început, a fost o inițiativă baltică, deoarece Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat pentru prima dată în Letonia, apoi în Estonia și Lituania. Ghidul privind Drepturile Omului a devenit o platformă europeană odată cu lansarea sa în Bulgaria, apoi în Slovenia și Slovacia, iar în 2023, în Franța și Croația. În același timp, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat și în țările Parteneriatului Estic European – Georgia, Moldova și Ucraina – iar în 2025, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat oficial în Armenia. Așadar, acum, Ghidul privind Drepturile Omului este prezent în 12 țări și este utilizat ca platformă europeană pentru educație și cooperare în domeniul drepturilor omului și educației civice la nivel mondial.

Țările dezvoltă în continuare resursele privind drepturile omului în propriile versiuni ale Ghidului, adaptând noi tematici, drepturi și teste care sunt cele mai relevante pentru contextele lor naționale. Ghidul privind Drepturile Omului se bazează pe ideea că fiecare persoană are dreptul să își cunoască drepturile. Misiunea partenerilor este de a oferi ghiduri multilingve, ușor de utilizat, adaptate specificului țării, care să promoveze înțelegerea și responsabilitatea pentru drepturile omului, să încurajeze participarea civică și să consolideze buna guvernare și respectul pentru statul de drept.

De exemplu, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023, și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În timpul celor două faze de lucru asupra Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, echipa Ambasadei Drepturilor Omului a prezentat cele zece subiecte ale Ghidului, elaborat și adaptat pentru Moldova, care acoperă următoarele aspecte: • Ce reprezintă drepturile omului? | • Instituțiile privind drepturile omului | • Organizații care vă pot ajuta | • Instanțe de judecată și proces echitabil | • Penitenciare | • Discriminare | • Familia | • Restrângerile drepturilor omului | • Reținerea și arestul preventiv | • Participarea сivică. Ghidul conține, de asemenea, douăzeci de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”. Partenerii Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Activitatea echipei Ambasadei Drepturilor Omului privind elaborarea Ghidului va continua în cadrul noului proiect – „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare în Moldova”, pe care îl implementăm din iunie anului curent în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

Între timp, locuitorii Republicii Moldova, și altor țări, precum și reprezentanții diasporei, pot studia drepturile omului pe platforma Ghidului în limba cea mai convenabilă pentru ei, ținând cont de specificul țării care îi interesează:

Armenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: am, en

Bulgaria – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: bg, en

Croația – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: hr, en

Estonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ee, ru, en

Franța – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: fr, en

Georgia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ge, ru, en

Letonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lv, ru, en

Lituania – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lt, ru, en

Moldova – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ro, ru, en

Slovacia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: sk, en

Slovenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: si, en

Ucraina – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ua, en

În prezent Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului s-a extins pentru a include țări de pe întreg continentul. În 2025, a fost creat un site web unificat – humanrightsguide.org – pentru Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului, care în acest an a primit 11 noi țări membre: Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Ungaria, și Uzbekistan.

La moment, Rețeaua reunește următoarele organizații:

Această etapă nouă importantă în viața Rețelei de organizații care elaborează Ghidul privind Drepturile Omului va contribui și în continuare la eforturile colective de a asigura dezvoltarea Platformei europene pentru educație și cooperare în domeniul drepturilor omului și educației civice și creșterea accesibilității cunoștințelor despre drepturile omului.

Cu ajutorul acestui Ghid, Rețeaua Europeană a Organizațiilor dezvoltătoare ale Ghidului privind Drepturile Omului își propune să ajungă la trei publicuri țintă principale:

  • Publicul larg – persoane care se confruntă direct sau indirect cu drepturile omului în viața lor de zi cu zi, în calitate de titulari de drepturi;
  • Grupuri profesionale – profesioniști din sectorul public, profesioniști din domeniul afacerilor și guvernanței corporative care lucrează direct sau indirect cu drepturile omului în activitățile lor profesionale în calitate de garanți ai drepturilor, precum și avocați și juriști, asistenți sociali, jurnaliști și experți media care aplică în mod regulat drepturile omului în activitățile lor profesionale, apărători ai drepturilor omului și reprezentanți ai ONG-urilor care lucrează cu cetățenii;
  • Profesori și studenți – oricine lucrează cu drepturile omului și participarea civică în instituțiile de învățământ.

Scopul Rețelei și al partenerilor săi este de a dezvolta, promova și extinde accesibilitatea platformei Ghidului privind Drepturile Omului în Europa și nu doar, prin interacțiune și colaborare între organizațiile pentru drepturile omului și alte organizații ale societății civile, precum și instituții educaționale și guvernamentale. Partenerii Rețelei se străduiesc să facă din Ghidul privind Drepturile Omului o resursă fiabilă și cuprinzătoare care să asigure acces egal la educație în domeniul drepturilor omului.

Indiferent dacă suntem cetățeni/locuitori care dorim să ne înțelegem mai bine drepturile sau profesioniști din domeniul juridic care căutăm o platformă utilă și eficientă, cu informații și resurse veridice care vor aduce beneficii atât publicului larg, cât și grupurilor profesionale care lucrează în domeniul drepturilor omului, Ghidul privind Drepturile Omului este aici pentru a ne ajuta!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

monitorulsv.ro

Microbuz cu 11 cetățeni moldoveni, implicat într-un accident în România: ce spune Chișinăul

Un microbuz cu 11 persoane, care circula din Republica Moldova spre Germania, a fost implicat într-un accident rutier în România. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cele 11 persoane sunt cetățeni moldoveni. Două dintre acestea au fost transportate la spital, iar între timp au fost externate. Accidentul a avut loc pe 16 ianuarie, aproape de miezul nopții.

Pe 17 ianuarie, Monitorul de Suceava a scris că un microbuz cu 11 persoane, care circula din Republica Moldova spre Germania, a fost implicat într-un accident rutier în județul Suceava. Presa română menționa că un bărbat și o femeie au fost transportați la spital, cu plăgi și contuzii, iar unul dintre pacienți prezenta și un traumatism cranian minor.

Potrivit presei române, la volan se afla un cetățean moldovean, în vârstă de 35 de ani. Acesta conducea un ansamblu de vehicule, format dintr-un microbuz Mercedes Benz, înmatriculat în Polonia, care tracta o remorcă. Se menționează că, într-o curbă, pe fondul vitezei excesive, șoferul a pierdut controlul asupra microbuzului. Vehiculul a părăsit partea carosabilă, a pătruns pe acostament, după care s-a răsturnat pe partea stângă, în șanț, iar remorca a ajuns mai în față, în același șanț. Șoferul nu consumase alcool, scrie presa română.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, Consulatul General al Republicii Moldova a luat legătura cu autoritățile din județul Suceava în legătură cu accidentul rutier produs pe DN 17, în comuna Ilișești, în care a fost implicat un microbuz cu 11 cetățeni moldoveni.

„Potrivit informațiilor preliminare, două persoane au fost transportate la spital cu traumatisme ușoare spre medii, aflându-se într-o stare satisfăcătoare. La momentul actual, nicio persoană dintre cele două nu se mai află internată, acestea au fost investigate medical și au părăsit unitatea spitalicească, fiind însoțite. Ceilalți pasageri nu au necesitat îngrijiri medicale”, a declarat Ministerul de Externe pe 18 ianuarie.

monitorulsv.ro
monitorulsv.ro
monitorulsv.ro
monitorulsv.ro
РИА Новости

Ce temperaturi ne așteaptă săptămâna viitoare în Republica Moldova

În primele zile din săptămâna viitoare sunt prognozate temperaturi minime de până la -18°C în nordul țării, -14°C în centru și -12°C în sud. În ultimele zile ale săptămânii, zilele și nopțile vor fi mai puțin friguroase, prognozându-se temperaturi minime de până la -10°C în nord, -7°C în centru și -5°C în partea de sud. Datele se regăsesc pe platforma Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

În perioada 19-25 ianuarie, în partea de nord a țării, temperaturile din timpul zilei vor oscila între -5°C și -8°C, iar cele din timpul nopții între -10°C și -18°C. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în prima parte a săptămânii. Pentru ziua de joi sunt prognozate ninsori slabe.

Pentru comparație, astăzi, în nordul țării, temperaturile maxime ajung până la -10°C, iar cele minime până la -18°C.

meteo.md

În centrul țării, săptămâna viitoare, temperaturile din timpul zilei vor oscila între -2°C și -5°C, iar cele din timpul nopții între -7°C și -14°C. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în prima parte a săptămânii.

Pentru comparație, astăzi, temperaturile maxime ajung până la -8°C, iar cele minime până la -15°C.

meteo.md

În partea de sud a țării, temperaturile din timpul zilei vor oscila între 0°C și -3°C, iar cele din timpul nopții între -5°C și -12°C. Cele mai scăzute temperaturi se vor înregistra în prima parte a săptămânii.

Pentru comparație, astăzi, temperaturile maxime ajung până la -5°C, iar cele minime până la -13°C.

meteo.md
moldova1.md

„Toate șansele să vină cu un premiu” vs „Cântecul nu este cel mai reușit”: reacții la câștigul lui Satoshi

După ce Satoshi a câștigat Finala Națională Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”, pe online au apărut mai multe reacții. Unii cred că interpretul are „toate șansele să vină cu un premiu acasă” și că artistul „este un vulcan de energie, iar acest aspect contează enorm în scenă”. Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Sunt și cei care au reacționat la „comentariile care se plângeau că versurile nu sunt de Eminescu”, menționând că „Eurovisionul nu este un concurs de literatură”. NewsMaker a realizat o sinteză a comentariilor de pe online.

Unii au scris că Satoshi este „artistul momentului în Republica Moldova” și că „nici nu mai contează locul de la Viena”.

Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Un internaut a scris că, deși piesa nu i-a provocat emoții, „diferența mare de voturi față de ceilalți participanți arată clar că publicul a simțit ceva”. 

Menționăm că Satoshi a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională. În discursul său după câștig, interpretul a spus că este pentru prima dată când participă la un concurs muzical. „Consider că noi avem ce oferi lumii. (…) Vreau să vă mulțumesc pentru suport și pentru încredere tuturor, atât celor din juriu, cât și celor din public”, a menționat interpretul.

Eurovision Song Contest se organizează în acest an pentru a 70-a oară. Ediția jubiliară va avea loc la Viena, Austria, pe 12 și 14 mai – semifinale, și pe 16 mai – finala. Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026 va evolua în prima semifinală a concursului internațional.

Republica Moldova participă la competiția internațională pentru a 20-a oară. Cel mai bun rezultat l-a obținut în 2017, când trupa Sunstroke Project a ocupat locul trei cu piesa „Hey Mamma”.

Медиазона

Presa: un șofer din Moldova – condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia pentru „acordarea de ajutor inamicului”

Un șofer din Republica Moldova a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia într-un dosar privind „acordarea de ajutor inamicului”. Aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal rus la sfârșitul anului 2024, relatează Mediazona.

Pe 15 ianuarie, Mediazona a relatat că o instanță din orașul rus Smolensk l-a condamnat la 11 ani de închisoare cu regim strict pe cetățeanul Republicii Moldova și al României, în vârstă de 33 de ani, Gheorghe Maroglo.

Maroglo a fost găsit vinovat că, în calitate de străin, a „furnizat ajutor inamicului în activități evident îndreptate împotriva securității” Rusiei. De asemenea, i s-a imputat tentativa de contrabandă cu substanțe otrăvitoare sau explozive, armament sau echipamente, tehnologii și informații științifico-tehnice.

Potrivit sursei citate, bărbatul se ocupa cu transportul de marfă și de pasageri cu autobuzul său, care circula între Moldova, Ucraina și Rusia. Cu puțin timp înainte de începerea invaziei ruse, pe 8 februarie 2022, a fost reținut la un post vamal din regiunea rusă Breansk. Atunci nu a declarat la ieșirea din Rusia rame pentru fotografii, pe care trebuia să le livreze în orașul ucrainean Cernăuți.

Mediazona notează că aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal la sfârșitul anului 2024.

Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: