Igor Cecan / NewsMaker

„Reporteri fără Frontiere”: 67 de jurnaliști au fost uciși, iar peste 500 – trimiși în închisori, în 2025. Rusia, în top

Organizația internațională „Reporteri fără Frontiere” (RSF), care apără libertatea presei și drepturile jurnaliștilor, a prezentat bilanțul anului 2025: 67 de jurnaliști uciși în mai multe țări, 135 dați dispăruți, 503 aflați în detenție și 20 – ținuți în captivitate. NewsMaker a analizat raportul RSF și explică cine este, potrivit organizației, principalul inamic al jurnaliștilor la nivel mondial, care țară poate fi considerată cea mai mare „închisoare” pentru presă și de ce în raport sunt menționate protestele din Statele Unite.

Jurnaliști uciși

Potrivit raportului prezentat de „Reporteri fără Frontiere”, în anul 2025, în lume au fost uciși 67 de jurnaliști. „Iată la ce duce ura. [Acești jurnaliști] nu au fost victime întâmplătoare. Ei au fost uciși. Ei au devenit ținte din cauza muncii lor. Critica la adresa presei – este legală. Critica trebuie să servească drept catalizator al schimbărilor care asigură supraviețuirea presei libere și binele public. Dar critica nu trebuie să se transforme în ură față de jurnaliști. În mare parte, această ură este alimentată intenționat de forțele armate și de organizațiile criminale. Iată unde ne conduce impunitatea pentru aceste crime și incapacitatea organizațiilor internaționale de a asigura dreptul jurnaliștilor la protecție în conflictele armate”, a menționat directorul general al RSF, Thibaut Bruttin.

Potrivit datelor „Reporterilor fără Frontiere”, cei mai mulți jurnaliști au murit în Gaza, sub loviturile forțelor armate israeliene. „Sub guvernarea [prim-ministrului Israelului] Benjamin Netanyahu, armata israeliană a comis o reprimare fără precedent în istoria recentă împotriva presei palestiniene. Pentru a-și justifica crimele, militarii israelieni au desfășurat o campanie globală de propagandă, răspândind acuzații nefondate, care îi prezintă pe jurnaliștii palestinieni drept teroriști”, se menționează în raport. Din cei 67 de jurnaliști uciși în 2025, cel puțin 53 au devenit victime ale războiului și ale organizațiilor criminale. 43% dintre crime au fost comise în Gaza. „Armata israeliană este cel mai rău dușman al jurnaliștilor”, se spune în raport.

A doua cea mai periculoasă țară pentru jurnaliști a devenit Mexicul. Acolo au murit nouă jurnaliști. „Ei reflectau evenimentele locale, vorbeau despre activitatea crimei organizate și legătura acesteia cu politicienii. Acești jurnaliști primeau amenințări directe cu moartea. Unul dintre ei — Calletano de Jesus Guerrero — se afla sub protecție de stat în momentul uciderii”, se menționează în raport.

În războiul din Ucraina au murit trei jurnaliști. Printre ei se numără fotoreporterul francez Antoni Lallican. Un alt jurnalist străin ucis este salvadorianul Javier Hercules, omorât în Honduras. Ceilalți jurnaliști au murit în timpul relatării evenimentelor din propria lor țară.

Deținuți

Potrivit raportului „Reporteri fără Frontiere”, pe 1 decembrie 2025, în 47 de țări se aflau în detenție 503 jurnaliști. Cea mai mare „închisoare” pentru jurnaliști rămâne China, unde după gratii se află 121 de reporteri. Pe locul al doilea se află Rusia, unde în închisori sunt deținuți 48 de jurnaliști, dintre care 26 sunt ucraineni.

Cel mai mare număr de jurnaliști străini se află în detenție în Rusia, urmată de Israel. „În 2025, Rusia a cunoscut cea mai dură reprimare a presei de la destrămarea URSS, ajungând la cea mai joasă poziție în Indexul libertății presei RSF (171). De când Vladimir Putin a venit la putere în anul 2000, jurnaliștii sunt amenințați, închiși, agresați și uciși”, se spune în raport.

Prizonieri

În plus, potrivit organizației „Reporteri fără Frontiere”, 20 de jurnaliști se află în prezent în captivitate, toți fiind bărbați. Șapte dintre ei au fost răpiți de rebelii houthi în 2025, ceea ce face din Yemen țara cu cel mai mare număr de răpiri de jurnaliști în ultimele 12 luni. În Siria, numeroși jurnaliști capturați de grupări armate încă înainte de căderea regimului lui Bashar al-Assad, în decembrie 2024, sunt în continuare considerați dispăruți.

Dispăruți fără urmă

În total, în lume, pe data de 1 decembrie 2025, 135 de jurnaliști erau considerați dispăruți fără urmă. Dintre ei, 126 sunt bărbați și nouă sunt femei. Cei mai mulți jurnaliști dispăruți sunt în Siria — 37. Pe locul al doilea se află Mexicul (28), pe al treilea — Irakul (12).

Jurnaliștii care reflectă protestele

În raport au fost evidențiați în mod special jurnaliștii care reflectă protestele. Organizația a numit anul 2025 „anul violenței împotriva jurnaliștilor în Serbia”. „De la începutul protestelor anticorupție, declanșate de prăbușirea mortală a unui acoperiș al gării în noiembrie 2024, angajații mass-media din Serbia, care au reflectat manifestațiile, au fost supuși la cel puțin 98 de atacuri fizice, dintre care 91 au avut loc după 1 ianuarie 2025. Aproximativ jumătate dintre aceste atacuri au fost comise de poliție, în condiții de totală impunitate, într-un climat format de atacurile verbale la adresa presei ale președintelui Aleksandar Vučić. El se află pe lista RSF a «prădătorilor libertății presei»”, se arată în raport.

Raportul subliniază în mod special 27 de atacuri asupra angajaților din mass-media din Los Angeles (SUA), în timpul protestelor împotriva raidurilor federale îndreptate împotriva imigranților ilegali. „Aceste atacuri au fost comise atât de poliție, cât și de manifestanți. Incidente similare au fost înregistrate în orașele Cincinnati și Chicago”, se menționează în raport.

Jurnaliști în exil

O problemă deosebită rămâne și „exilul jurnaliștilor”. Mulți dintre ei sunt nevoiți să-și părăsească țările din cauza politicii represive a autorităților și a epurării țării de mass-media independente. Cu această problemă se confruntă tot mai des jurnaliștii din Rusia, Afganistan, Belarus și El Salvador. Afganistanul a fost părăsit de 134 de jurnaliști. Totodată, jurnaliștii nevoiți să părăsească țara se confruntă tot mai frecvent cu refuzul de eliberare a vizelor de către statele în care caută adăpost. În Pakistan, autoritățile nu doar că au încetat să prelungească vizele de ședere, dar au introdus și o politică de expulzare. „Peste 20 de jurnaliști afgani din Pakistan, susținuți de RSF, riscă să fie trimiși în Afganistan, unde îi amenință urmărirea penală, închisoarea și chiar tortura”, se menționează în raport.

Din Rusia au fugit 48 de jurnaliști. Unii dintre ei se confruntă cu persecuții transnaționale. „Din anul 2022, aproximativ 70 de jurnaliști au devenit ținta arestărilor sau a condamnărilor în lipsă, iar 30 dintre aceste cazuri au avut loc în primele nouă luni ale anului 2025”, se arată în raport. În pofida dificultăților enorme cu care se confruntă acești jurnaliști, 55% dintre ei și-au continuat activitatea de reporteri în exil.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chișinăul consolidează cooperarea regională în domeniul turismului durabil prin proiectul SUSTAIN-2

Municipiul Chișinău a găzduit, în perioada 9-10 iulie 2026, cea de-a doua reuniune oficială a partenerilor din cadrul proiectului european SUSTAIN-2 – A Sustainability Model for Tourism (F&B), finanțat prin Programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre. 

Evenimentul a reunit reprezentanți ai organizațiilor partenere din Republica Moldova, Grecia, Bulgaria, Turcia și Ucraina, oferind cadrul necesar pentru evaluarea progresului proiectului și stabilirea etapelor următoare de implementare.

Proiectul, lansat la 15 decembrie 2025 pentru o durată de 24 de luni, vizează crearea unui model de sustenabilitate pentru IMM-urile din HoReCa, utilizând inteligența artificială. Obiectivul său cheie este consolidarea unei regiuni a Mării Negre mai competitive și mai „inteligente” prin sprijinirea „economiei albastre” și a turismului inovator. 

Valoarea totală a proiectului este de 1.090.064,6 euro, dintre care 90% reprezintă finanțare europeană. Primăria Municipiului Chișinău beneficiază de un buget de 154.872,22 euro, contribuția proprie fiind de 10%.

Partenerii internaționali au apreciat rolul activ al municipiului Chișinău în cadrul consorțiului și contribuția acestuia la implementarea proiectului. Potrivit Partenerului Lider, Democritus University of Thrace (DUTH), municipiul Chișinău are un rol important în dezvoltarea și testarea unor soluții practice bazate pe inteligență artificială, destinate sprijinirii întreprinderilor din sectorul HoReCa și promovării practicilor sustenabile. 

Reprezentanții Primăriei Municipiului Chișinău au subliniat că administrația locală gestionează în prezent cel mai amplu portofoliu de proiecte externe din istoria capitalei, în valoare de peste 4,5 miliarde de lei, dintre care peste 33 de proiecte sunt în implementare, inclusiv trei dedicate dezvoltării turismului. Prin intermediul SUSTAIN-2, restaurantele, cafenelele și alte afaceri din domeniul ospitalității vor avea acces la instrumente moderne care le vor spori competitivitatea și vor contribui la reducerea impactului asupra mediului.

În cadrul reuniunii, partenerii din Turcia și Ucraina au evidențiat importanța cooperării regionale, menționând că schimbul de bune practici și dezvoltarea unor soluții comune vor sprijini atât tranziția către un turism sustenabil, cât și consolidarea relațiilor dintre statele din regiunea Mării Negre.

În cadrul conferinței, partenerii au evidențiat obiectivele proiectului:

  • Roman Vitiuc (reprezentantul Primăriei Municipiului Chișinău): „Chișinăul își consolidează activ poziția ca destinație turistică de perspectivă și durabilă. În prezent, capitala gestionează cel mai mare portofoliu de proiecte externe, în valoare de peste 4,5 miliarde de lei. Este vorba despre peste 33 de proiecte, inclusiv trei în domeniul turismului. Proiectul SUSTAIN-2 ne va permite să ajutăm restaurantele și cafenelele locale să-și sporească competitivitatea și să reducă impactul asupra mediului”.
  • Symeon Symeonidis (reprezentantul Democritus University of Thrace (DUTH), Grecia): „Primăria Chișinău joacă un rol cheie în SUSTAIN-2, aducând perspectiva unei destinații turistice urbane majore. Împreună dezvoltăm soluții practice bazate pe Inteligența Artificială, care vor ajuta afacerile, vor consolida comunitățile locale și vor introduce practici durabile ce pot fi replicate în întreaga regiune a Mării Negre”.
  • Büşra İrem Karhanlı (reprezentanta Uskudar Urban Services Trade and Industry Joint Stock Organization, Turcia): „Suntem încântați să facem parte din acest consorțiu internațional. Proiectul ne va permite să implicăm în mod direct restaurantele locale, cafenelele și alte instituții în procesele de dezvoltare durabilă, împărtășind această experiență valoroasă cu toți partenerii noștri”.
  • Artem Vashchylenko (reprezentantul Ukrainian Association of Business Support Centers, Ucraina): „Pentru partenerii ucraineni, cooperarea are o importanță strategică. Reconstrucția post-conflict a comunităților noastre va include în mod obligatoriu strategii de turism durabil. Activitatea desfășurată umăr la umăr cu Moldova ne apropie totodată de statutul de membru deplin al UE. Ideologia programului Interreg este de a construi poduri peste Marea Neagră, iar acest pod este deja în curs de edificare”.

Pe parcursul celor două zile de lucru, membrii consorțiului au analizat rezultatele primei etape de implementare și au aprobat planul de activități pentru perioada următoare. În etapa următoare, proiectul va pune la dispoziția IMM-urilor din sectorul HoReCa instrumente digitale pentru optimizarea consumului de resurse, reducerea risipei alimentare și creșterea eficienței operaționale, contribuind astfel la dezvoltarea unui turism modern, competitiv și sustenabil în municipiul Chișinău și în întreaga regiune a Mării Negre.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: