Igor Cecan / NewsMaker

„Reporteri fără Frontiere”: 67 de jurnaliști au fost uciși, iar peste 500 – trimiși în închisori, în 2025. Rusia, în top

Organizația internațională „Reporteri fără Frontiere” (RSF), care apără libertatea presei și drepturile jurnaliștilor, a prezentat bilanțul anului 2025: 67 de jurnaliști uciși în mai multe țări, 135 dați dispăruți, 503 aflați în detenție și 20 – ținuți în captivitate. NewsMaker a analizat raportul RSF și explică cine este, potrivit organizației, principalul inamic al jurnaliștilor la nivel mondial, care țară poate fi considerată cea mai mare „închisoare” pentru presă și de ce în raport sunt menționate protestele din Statele Unite.

Jurnaliști uciși

Potrivit raportului prezentat de „Reporteri fără Frontiere”, în anul 2025, în lume au fost uciși 67 de jurnaliști. „Iată la ce duce ura. [Acești jurnaliști] nu au fost victime întâmplătoare. Ei au fost uciși. Ei au devenit ținte din cauza muncii lor. Critica la adresa presei – este legală. Critica trebuie să servească drept catalizator al schimbărilor care asigură supraviețuirea presei libere și binele public. Dar critica nu trebuie să se transforme în ură față de jurnaliști. În mare parte, această ură este alimentată intenționat de forțele armate și de organizațiile criminale. Iată unde ne conduce impunitatea pentru aceste crime și incapacitatea organizațiilor internaționale de a asigura dreptul jurnaliștilor la protecție în conflictele armate”, a menționat directorul general al RSF, Thibaut Bruttin.

Potrivit datelor „Reporterilor fără Frontiere”, cei mai mulți jurnaliști au murit în Gaza, sub loviturile forțelor armate israeliene. „Sub guvernarea [prim-ministrului Israelului] Benjamin Netanyahu, armata israeliană a comis o reprimare fără precedent în istoria recentă împotriva presei palestiniene. Pentru a-și justifica crimele, militarii israelieni au desfășurat o campanie globală de propagandă, răspândind acuzații nefondate, care îi prezintă pe jurnaliștii palestinieni drept teroriști”, se menționează în raport. Din cei 67 de jurnaliști uciși în 2025, cel puțin 53 au devenit victime ale războiului și ale organizațiilor criminale. 43% dintre crime au fost comise în Gaza. „Armata israeliană este cel mai rău dușman al jurnaliștilor”, se spune în raport.

A doua cea mai periculoasă țară pentru jurnaliști a devenit Mexicul. Acolo au murit nouă jurnaliști. „Ei reflectau evenimentele locale, vorbeau despre activitatea crimei organizate și legătura acesteia cu politicienii. Acești jurnaliști primeau amenințări directe cu moartea. Unul dintre ei — Calletano de Jesus Guerrero — se afla sub protecție de stat în momentul uciderii”, se menționează în raport.

În războiul din Ucraina au murit trei jurnaliști. Printre ei se numără fotoreporterul francez Antoni Lallican. Un alt jurnalist străin ucis este salvadorianul Javier Hercules, omorât în Honduras. Ceilalți jurnaliști au murit în timpul relatării evenimentelor din propria lor țară.

Deținuți

Potrivit raportului „Reporteri fără Frontiere”, pe 1 decembrie 2025, în 47 de țări se aflau în detenție 503 jurnaliști. Cea mai mare „închisoare” pentru jurnaliști rămâne China, unde după gratii se află 121 de reporteri. Pe locul al doilea se află Rusia, unde în închisori sunt deținuți 48 de jurnaliști, dintre care 26 sunt ucraineni.

Cel mai mare număr de jurnaliști străini se află în detenție în Rusia, urmată de Israel. „În 2025, Rusia a cunoscut cea mai dură reprimare a presei de la destrămarea URSS, ajungând la cea mai joasă poziție în Indexul libertății presei RSF (171). De când Vladimir Putin a venit la putere în anul 2000, jurnaliștii sunt amenințați, închiși, agresați și uciși”, se spune în raport.

Prizonieri

În plus, potrivit organizației „Reporteri fără Frontiere”, 20 de jurnaliști se află în prezent în captivitate, toți fiind bărbați. Șapte dintre ei au fost răpiți de rebelii houthi în 2025, ceea ce face din Yemen țara cu cel mai mare număr de răpiri de jurnaliști în ultimele 12 luni. În Siria, numeroși jurnaliști capturați de grupări armate încă înainte de căderea regimului lui Bashar al-Assad, în decembrie 2024, sunt în continuare considerați dispăruți.

Dispăruți fără urmă

În total, în lume, pe data de 1 decembrie 2025, 135 de jurnaliști erau considerați dispăruți fără urmă. Dintre ei, 126 sunt bărbați și nouă sunt femei. Cei mai mulți jurnaliști dispăruți sunt în Siria — 37. Pe locul al doilea se află Mexicul (28), pe al treilea — Irakul (12).

Jurnaliștii care reflectă protestele

În raport au fost evidențiați în mod special jurnaliștii care reflectă protestele. Organizația a numit anul 2025 „anul violenței împotriva jurnaliștilor în Serbia”. „De la începutul protestelor anticorupție, declanșate de prăbușirea mortală a unui acoperiș al gării în noiembrie 2024, angajații mass-media din Serbia, care au reflectat manifestațiile, au fost supuși la cel puțin 98 de atacuri fizice, dintre care 91 au avut loc după 1 ianuarie 2025. Aproximativ jumătate dintre aceste atacuri au fost comise de poliție, în condiții de totală impunitate, într-un climat format de atacurile verbale la adresa presei ale președintelui Aleksandar Vučić. El se află pe lista RSF a «prădătorilor libertății presei»”, se arată în raport.

Raportul subliniază în mod special 27 de atacuri asupra angajaților din mass-media din Los Angeles (SUA), în timpul protestelor împotriva raidurilor federale îndreptate împotriva imigranților ilegali. „Aceste atacuri au fost comise atât de poliție, cât și de manifestanți. Incidente similare au fost înregistrate în orașele Cincinnati și Chicago”, se menționează în raport.

Jurnaliști în exil

O problemă deosebită rămâne și „exilul jurnaliștilor”. Mulți dintre ei sunt nevoiți să-și părăsească țările din cauza politicii represive a autorităților și a epurării țării de mass-media independente. Cu această problemă se confruntă tot mai des jurnaliștii din Rusia, Afganistan, Belarus și El Salvador. Afganistanul a fost părăsit de 134 de jurnaliști. Totodată, jurnaliștii nevoiți să părăsească țara se confruntă tot mai frecvent cu refuzul de eliberare a vizelor de către statele în care caută adăpost. În Pakistan, autoritățile nu doar că au încetat să prelungească vizele de ședere, dar au introdus și o politică de expulzare. „Peste 20 de jurnaliști afgani din Pakistan, susținuți de RSF, riscă să fie trimiși în Afganistan, unde îi amenință urmărirea penală, închisoarea și chiar tortura”, se menționează în raport.

Din Rusia au fugit 48 de jurnaliști. Unii dintre ei se confruntă cu persecuții transnaționale. „Din anul 2022, aproximativ 70 de jurnaliști au devenit ținta arestărilor sau a condamnărilor în lipsă, iar 30 dintre aceste cazuri au avut loc în primele nouă luni ale anului 2025”, se arată în raport. În pofida dificultăților enorme cu care se confruntă acești jurnaliști, 55% dintre ei și-au continuat activitatea de reporteri în exil.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Fostul adjunct al SIS, Alexandru Balan,condamnat pentru trădare de partie, întâmpinat cu flori în Belarus după schimbul de deținuți: „Și-a îndeplinit datoria”

Presa de stat din Belarus a publicat imagini în care fostul director adjunct al SIS al Republicii Moldova, Alexandru Balan, condamnat în Moldova pentru trădare de patrie și arestat în România, este întâmpinat cu flori după schimbul internațional de deținuți care a avut loc la frontiera polono-belarusă. Potrivit presei belaruse, Balan este prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”, acesta primind flori și cadouri din partea președintelui Lukașenko.

Presa belarusă îl prezintă pe Balan drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit cu curaj datoria față de patrie”. Schimbul ar fi implicat serviciile secrete din șapte state și a durat aproximativ un an. Etapa finală a avut loc la linia frontierei de stat dintre Polonia și Belarus, de o parte acționând KGB-ul belarus, de cealaltă Agenția de Informații și Agenția de Securitate Internă a Poloniei.

„La etapa inițială era vorba exclusiv de interesele Republicii Belarus și ale Republicii Polone. Dar, după cum știm cu toții, în lume totul este interconectat. În final, serviciile speciale din șapte state au fost implicate în acest proces. KGB-ul a colaborat activ cu aliații din OTSC și cu alte state prietene”, a declarat adjunctul șefului Departamentului de Anchetă al KGB, sublocotenentul-colonel Alexandru Tarasevici.

Oficialul belarus a mai precizat că FSB-ul rus a adus „o contribuție semnificativă” la operațiune, desfășurând activități comune cu colegii belaruși „la cel mai înalt nivel profesional, în cele mai dificile etape”. Potrivit presei de stat, Lukașenko a condus personal negocierile cu liderii țărilor implicate.

„Exemplul de astăzi arată clar că principiul declarat de președintele Republicii Belarus de a rezolva toate problemele pe cale pașnică, diplomatică, prin căutarea unor compromisuri, duce întotdeauna la un rezultat pozitiv, care în cele din urmă este benefic pentru toți. Considerăm că acest principiu poate și trebuie să fie utilizat pentru rezolvarea tuturor problemelor acute și a situațiilor conflictuale din regiune”, a adăugat Tarasevici.

Potrivit presei belaruse, celor reveniți în Belarus li se va acorda asistență medicală de înaltă calificare și toate condițiile pentru rezolvarea problemelor personale și de familie. „Președintele Republicii Belarus a dat dispoziție președintelui KGB să acorde asistență maximă agenților noștri de informații, care, riscându-și viața și sănătatea, și-au îndeplinit cu fermitate și curaj datoria față de patrie”, a mai spus Tarasevici.

Schimbul a fost descris drept un „rezultat istoric” de către SUA, Polonia și România, care au mulțumit public Republicii Moldova pentru cooperare. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a scris că operațiunea a fost „finalul unui joc diplomatic complex, care a durat doi ani și a fost marcat de numeroase răsturnări de situație”, mulțumind explicit Moldovei pentru sprijin.

Trimisul special al SUA pentru Belarus, John Coale, a confirmat că eliberarea celor doi ofițeri moldoveni a fost posibilă prin coordonarea cu mai mulți parteneri internaționali.

„Sub conducerea președintelui Trump, America își susține aliații și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate realiza”, a scris Coale.

Președintele României, Nicușor Dan, a precizat că SRI a documentat acțiunile de spionaj ale lui Alexandru Balan în favoarea serviciilor belaruse, iar instituțiile judiciare române au răspuns pozitiv solicitărilor de extrădare ale Moldovei.

***

Precizăm că schimbul de deținuți a avut loc la granița belaruso-polonă. Rusia i-a primit pe arheologul Alexandr Butiaghin, arestat în Polonia pentru săpături ilegale în Crimeea, pe fostul director adjunct al SIS al Republicii Moldova, Alexandru Balan, reținut în România pentru presupus transfer de secrete către Belarus și extrădat recent în Moldova, precum și pe Nina Popova, acuzată de spionaj și arestată la Chișinău.

În schimb, Rusia a eliberat doi ofițeri ai SIS din Republica Moldova, iar Belarus a eliberat mai multe persoane, inclusiv jurnalistul polonez Andrzej Poczobut și călugărul Grzegorz Pawel.

În reacția sa, președinta Maia Sandu a mulțumit președintelui SUA, Donald Trump, pentru implicarea sa și a administrației americane „în succesul acestei acțiuni”. Șefa statului le-a mulțumit și partenerilor din SUA, Polonia și România „pentru implicare la fiecare etapă a procesului și pentru sprijinul acordat autorităților” din Republica Moldova. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: