Andrei Mardari / NewsMaker

Executivul a aprobat fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2022

În anul 2022, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor însuma venituri și cheltuieli în sumă totală de 12,28 miliarde de lei. Un proiect de decizie în acest sens a fost aprobat astăzi de Cabinetul de Miniștri. 

Comparativ cu suma aprobată pentru anul 2021, este prognozată majorarea veniturilor cu 1.143.503.700 lei (sau 10,3%), iar a cheltuielilor cu 943.503.700 de lei (sau 8,3%). Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense vor constitui 5.984.775.100 de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 919.375.100 de lei față de cele aprobate în 2021.

La fel, pentru anul 2022, se va păstra prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atât în formă de contribuție procentuală de 9%, cât și în formă de sumă fixă de 4.056 de lei.

Totodată, pentru transferurile din bugetul de stat în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate sunt prevăzuți 5.921.111.900 de lei, cu o majorare de  227.735.100 de lei comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

Pentru transferurile de la bugetul de stat pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii pentru asigurarea bolnavilor cu diabet zaharat cu preparate antidiabetice, precum orale, insuline umane și analogi de insulină sunt prevăzuți 150.648.100 de lei.

La estimarea cheltuielilor FAOAM pe anul 2022 s-a ținut cont de legislația în vigoare și prioritățile în acordarea serviciilor medicale, necesare populației și raportate la capacitățile sistemului de sănătate. Respectiv, alocațiile suplimentare în sumă de 943.503.700 de lei sunt preconizate pentru acoperirea următoarelor cheltuieli:

– majorarea salariilor personalului administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, începând din 01.11.2021.

– asigurarea compensării unor tipuri de dispozitive medicale, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu și palliative.

– acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19 (suspect, probabil, confirmat),  măsuri de profilaxie și prevenire a riscurilor de îmbolnăvire.

– acoperirea cheltuielilor strict necesare pentru asigurarea bunei funcționări a prestatorilor de servicii medicale în scopul acordării asistenței medicale oportune și calitative populației, etc.

În fondul de bază se planifică a fi acumulate şi utilizate 12.097.758.400 de lei, cu 8,2% mai mult comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

Pentru fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2022 sunt preconizați 10.000.000 de lei, care sunt destinați pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, legate de îmbolnăviri şi afecţiuni urgente, precum și compensarea diferenţei dintre cheltuielile efective legate de achitarea serviciilor medicale curente. La fel, în anul 2022, fondul măsurilor de profilaxie va însuma 50.000.000 de lei, cu 5.000.000 de lei mai mult față de cel aprobat pentru 2021. Pentru fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale se estimează  în cuantum de 15.000.000 de lei la nivelul anului 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Sandu, despre dronele rusești care au survolat spațiul aerian al R. Moldova: „Soluții magice pot să existe doar pe Facebook”

Dronele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova reprezintă un pericol real atât timp cât războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei continuă, avertizează președinta Maia Sandu. Șefa statului a condamnat, pe 2 decembrie, tentativele de manipulare și dezinformare lansate în spațiul public de unii politicieni și a dat asigurări că autoritățile lucrează nu doar la depistarea dronelor, ci și la consolidarea capacității de apărare a spațiului aerian al Republicii Moldova.

„Dronele reprezintă un pericol și îmi pare rău că sunt cetățeni care se lasă prinși în capcanele minciunilor. Dacă nu o să înțelegem riscurile și pericolele, nu o să ne putem proteja de ele. Sigur, e regretabil că există politicieni care dezinformează și manipulează, dar acest pericol este și va fi atât timp cât războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă”, a declarat șefa statului.

Șefa statului a precizat că autoritățile întreprind măsuri concrete pentru întărirea apărării aeriene, în parteneriat cu partenerii de dezvoltare: „Nu sunt soluții magice. Ele pot să existe pe Facebook, dar în realitate soluții magice nu sunt. Noi încercăm să ne consolidăm capacitatea de depistare și de apărare. Am început să investim în radare și echipament necesar pentru a depista aceste intervenții și, evident, la această etapă discutăm cu partenerii pentru echipamente care să ne ajute să ne protejăm spațiul aerian, pentru că nu este de ajuns să depistăm, trebuie să putem să ne protejăm”.

Maia Sandu a îndemnat, totodată, presa și populația să nu distribuie informații false: „Vă rog să nu distribuim minciuni și să nu inducem lumea în eroare, pentru că va fi mai greu să protejăm cetățenii atunci când minciunile capătă multă importanță”.

Incidente recente de survol în spațiul aerian al Moldovei

Cel mai recent caz de survol neautorizat al spațiului aerian al Republicii Moldova a fost înregistrat pe data de 29 decembrie, în contextul unui nou atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. Două drone au survolat ilegal nordul țării, iar în consecință autoritățile au închis temporar spațiul aerian.

Incidentul a venit la doar trei zile după ce, pe 25 noiembrie, șase drone au pătruns ilegal în spațiul aerian al țării noastre. Una dintre ele – de producție rusească și marcată cu simbolul „Z”, folosit de armata rusă în războiul din Ucraina și interzis în Moldova – s-a prăbușit în nordul țării. MAE de la Chișinău a condamnat „încălcarea gravă a spațiului aerian”, inclusiv prăbușirea dronei pe acoperișul unei case din Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Autoritățile au calificat incidentul drept „un risc major pentru siguranța cetățenilor” și l-au convocat pe ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru explicații.

Ozerov fusese chemat la MAE și pe 20 noiembrie, după ce în ajun, pe 19 noiembrie, alte două drone au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova – tot pe fondul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Și atunci, ca și pe 26 noiembrie, Chișinăul i-a înmânat o notă de protest. De fiecare dată, diplomatul rus a contestat acuzațiile, afirmând că nu au fost prezentate probe care să demonstreze că dronele ar fi de origine rusească.

Precizăm că, în perioada 2023–2024, autoritățile moldovene au deschis opt cauze penale privind survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: