Andrei Mardari / NewsMaker

Executivul a aprobat fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2022

În anul 2022, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor însuma venituri și cheltuieli în sumă totală de 12,28 miliarde de lei. Un proiect de decizie în acest sens a fost aprobat astăzi de Cabinetul de Miniștri. 

Comparativ cu suma aprobată pentru anul 2021, este prognozată majorarea veniturilor cu 1.143.503.700 lei (sau 10,3%), iar a cheltuielilor cu 943.503.700 de lei (sau 8,3%). Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense vor constitui 5.984.775.100 de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 919.375.100 de lei față de cele aprobate în 2021.

La fel, pentru anul 2022, se va păstra prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atât în formă de contribuție procentuală de 9%, cât și în formă de sumă fixă de 4.056 de lei.

Totodată, pentru transferurile din bugetul de stat în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate sunt prevăzuți 5.921.111.900 de lei, cu o majorare de  227.735.100 de lei comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

Pentru transferurile de la bugetul de stat pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii pentru asigurarea bolnavilor cu diabet zaharat cu preparate antidiabetice, precum orale, insuline umane și analogi de insulină sunt prevăzuți 150.648.100 de lei.

La estimarea cheltuielilor FAOAM pe anul 2022 s-a ținut cont de legislația în vigoare și prioritățile în acordarea serviciilor medicale, necesare populației și raportate la capacitățile sistemului de sănătate. Respectiv, alocațiile suplimentare în sumă de 943.503.700 de lei sunt preconizate pentru acoperirea următoarelor cheltuieli:

– majorarea salariilor personalului administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, începând din 01.11.2021.

– asigurarea compensării unor tipuri de dispozitive medicale, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu și palliative.

– acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19 (suspect, probabil, confirmat),  măsuri de profilaxie și prevenire a riscurilor de îmbolnăvire.

– acoperirea cheltuielilor strict necesare pentru asigurarea bunei funcționări a prestatorilor de servicii medicale în scopul acordării asistenței medicale oportune și calitative populației, etc.

În fondul de bază se planifică a fi acumulate şi utilizate 12.097.758.400 de lei, cu 8,2% mai mult comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

Pentru fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2022 sunt preconizați 10.000.000 de lei, care sunt destinați pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, legate de îmbolnăviri şi afecţiuni urgente, precum și compensarea diferenţei dintre cheltuielile efective legate de achitarea serviciilor medicale curente. La fel, în anul 2022, fondul măsurilor de profilaxie va însuma 50.000.000 de lei, cu 5.000.000 de lei mai mult față de cel aprobat pentru 2021. Pentru fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale se estimează  în cuantum de 15.000.000 de lei la nivelul anului 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: În România nu se vrea unirea cu Moldova, Ceban s-a supărat pe un sondaj, Țuțu este deja în Transnistria?

Moldova și România

Mai puțin de jumătate dintre locuitorii României — 47 % — susțin unirea cu Republica Moldova. Acest lucru rezultă dintr-un sondaj Avangarde realizat în România. Totodată, respondenții au numit Moldova «cel mai bun prieten al României», iar Rusia, cu 1 % din voturi, a fost plasată pe ultimul loc în topul simpatiilor.

În plus, conform sondajului, Președinta Moldovei Maia Sandu se bucură de cea mai mare încredere dintre liderii mondiali: 44 % dintre participanți au plasat-o pe primul loc. Pe următoarele poziții se află Donald Trump, Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, iar lista este închisă de Vladimir Putin cu 18% încredere.

În același timp, potrivit sondajului CBS Research și WatchDog.MD, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin integrarea europeană, dar se opun aderării la NATO și unirii cu România.


Alegeri: sondaje și reacții

Același sondaj realizat de CBS Research și WatchDog.MD arată că, dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, PAS s-ar clasa pe primul loc cu 29,7 %. Pe locul doi ar fi Blocul Patriotic (13,2 %), iar pe locul trei — «Partidul Nostru» (7,5 %). Celelalte formațiuni, inclusiv Blocul «Alternativa», nu ar depăși pragul electoral (5 % pentru partide și 7 % pentru blocuri).

Cea mai mare forță electorală rămâne însă «partidul indecișilor»: aproape 40 % dintre respondenți nu au decis pentru cine vor vota, ceea ce face ca votul lor să fie decisiv. NM a analizat anterior de ce sunt atât de mulți indeciși de această dată și către cine ar putea merge voturile lor.

Astfel, sondajele preelectorale oferă PAS prognoze contradictorii, iar metodele clasice de cercetare deseori nu surprind comportamentul «alegătorilor ascunși» — fenomen observat la alegerile prezidențiale și la referendum, când aproape toate prognozele au ratat. NM a studiat datele și explică cum ar putea arăta, de fapt, noul parlament.

Faptul că, potrivit sondajului WatchDog.MD, Blocul «Alternativa» nu trece pragul electoral, a provocat o reacție dură a unuia dintre liderii formațiunii, primarul Chișinăului Ion Ceban. Edilul a calificat cercetarea drept «manipulare grosolană» și i-a acuzat pe sociologi că «sunt specialiști în toate — de la canalizare până la Curtea Constituțională».


Provocări împotriva PAS?

PAS a acuzat opoziția de distribuirea unor foi volante «mincinoase» înaintea alegerilor din 28 septembrie, afirmând că publicațiile sunt finanțate «din banii murdari ai lui Ilan Șor».

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a relatat despre zeci de tentative de spargere a telefonului său și a legat aceste acțiuni de rivalii politici, numind alegerile care se apropie «un război invizibil» cu «mize cu adevărat shakespeariene».


Percheziții, Vlah și… ucigașul lui Boboc

La Chișinău au avut loc percheziții într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor, fiind ridicate peste 20 milioane lei în numerar. Printre suspecți se numără lideri și susținători ai unor formațiuni politice, însă CNA nu a precizat despre care partide este vorba.

În aceeași zi, fosta bașcană a Găgăuziei și lideră a Partidului «Inima Moldovei», Irina Vlah, a fost citată la poliție. Ea a declarat că citația are legătură cu protestele din iunie, când a criticat prețurile la gaz și a afirmat că PAS «se teme foarte mult» de opoziție. Poliția a specificat însă că audierea are loc într-un dosar privind insultarea carabinierilor. Totodată, Serviciul Fiscal de Stat i-a blocat conturile în două bănci după ce Canada a inclus-o în lista de sancțiuni.

Interesant este că, în timpul perchezițiilor privind corupția electorală, a fost reținut fostul polițist Ion Perju, condamnat la 10 ani pentru uciderea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009 și dat în urmărire internațională.


Unde se află Țuțu?

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, reținut în Grecia împreună cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, se află acum în Transnistria, a declarat procurorul Elena Cazacova, citând datele Inspectoratului Național de Investigații (INI) al MAI.

Avocatul lui Țuțu, Ion Negura, neagă aceste informații și insistă că clientul său se află încă în Grecia. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că autoritățile elene l-au eliberat pe Țuțu, dar i-au interzis să părăsească țara.


Achiziția de gaze

Compania de stat Energocom a anunțat că a achiziționat 90 % din gazul necesar pentru 2025–2026 la un preț mediu de 410 euro pentru o mie de metri cubi, sub tariful actual de 480 euro. Aceasta ar putea influența costul pentru consumatori.


Avem nevoie de neutralitate?

Jurnalistul polonez Milosz Szymanski a analizat pentru NM ce poate învăța Moldova de la statele europene neutre — Austria și Elveția, de ce Suedia a renunțat la neutralitatea de 200 de ani și de ce un statut neutru, fără o apărare puternică, poate fi doar o declarație goală.


PIB și alegeri

Biroul Național de Statistică (BNS) a explicat amânarea publicării datelorprivind PIB-ul și șomajul pentru trimestrul al doilea până la 30 septembrie prin implementarea noului sistem de colectare a datelor EMDOS 3. Instituția a dat asigurări că întârzierea ține exclusiv de «asigurarea acurateței», deși opoziția a acuzat anterior BNS că ar încerca să ascundă informația până la alegeri.


În Moldova se anunță ploi

Pentru cea mai mare parte a țării este valabil astăzi codul galben de ploi puternice, avertizarea fiind în vigoare între orele 5:00 și 17:00. Meteorologii prognozează și răcirea vremii: în centru și nord — ploi și până la +17 grade, la Chișinău — până la +20 grade, iar în sud — precipitații slabe și până la +22 grade.


Agenda zilei, 17 septembrie:

  • 10:00 — Ședința Guvernului;
  • 10:00 — Conferință de presă a Blocului Împreună;
  • 11:00 — Briefing al guvernului după ședința cabinetului;
  • 11:00 — Conferință de presă a liderului PLDM, Vlad Filat.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: