Exercitarea profesiei de psiholog a fost reglementată în Republica Moldova. Un proiect de lege de lege care prevede principiile, condițiile organizatorice, drepturile, obligațiile și responsabilitățile profesiei de psiholog a fost adoptat în lectura a doua cu votul a 59 de deputați, în cadrul ședinței Parlamentului din 22 mai.
Inițiativa legislativă aparține deputatei PAS Liliana Grosu și a fost elaborată în colaborare cu experții naționali Daniela Sîmboteanu și Virginia Rusnac. Proiectul a fost consultat public cu reprezentanții comunității psihologilor, ai societății civile și ai mediului academic.
Documentul are drept obiectiv elaborarea mecanismelor pentru asigurarea normelor de activitate a psihologilor atât în domeniul public, cât și privat, respectarea standardelor de calitate și a principiilor deontologice. Sunt definite noțiuni precum asistență psihologică, servicii de asistență psihologică, supervizare, psihoterapie, psiholog de liberă practică, raport de evaluare psihologică. Sunt menționate și treptele de specializare: psiholog practicant, psiholog specialist, psiholog principal, precum și condițiile pe care trebuie să le întrunească pentru fiecare treaptă.
Documentul reglementează principiile, condițiile organizatorice și formele exercitării profesiei de psiholog, inclusiv drepturile, obligațiile și responsabilitățile psihologilor. În proiect se specifică și modalitatea de înființare, organizare și funcționare a Colegiului Național al Psihologilor din Republica Moldova. Colegiul va fi o instituție de drept public, apolitică, autonomă și independentă, cu competență în reglementarea, autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei de psiholog.
Proiectul de lege conține și prevederi ce țin de cartografierea și dezvoltarea profesională continuă a psihologilor. Registrul unic al psihologilor va asigura evidența sistematizată a informației despre psihologii care prestează servicii de asistență psihologică și psihoterapeutică în cadrul sistemului public, privat și cu drept de liberă practică. De asemenea, este prevăzut un sistem de atestare a psihologilor, cu o periodicitate de cel puțin 5 ani.
Pentru lectura a doua a fost acceptat amendamentul deputatei Liliana Grosu. Una dintre prevederi se referă la principiile care urmează să le respecte psihologii în activitate. Astfel, psihologul se va baza pe competență și profesionalism, responsabilitate și integritate, independență și imparțialitate. De asemenea, psihologul va acționa cu profesionalism în orice situație, va respecta drepturile și interesele beneficiarului, păstrând datele confidențiale ale acestuia. În ceea ce privește drepturile psihologilor, aceștia vor putea să refuze prestarea serviciilor în cazul când vor fi agresați ori defăimați și, totodată, vor avea posibilitatea să beneficieze de repararea prejudiciilor cauzate în exercitarea activității.
În proiect se specifică faptul că statul va garanta asistență psihologică copiilor cu probleme de incluziune școlară și celor aflați în situație de risc, tinerilor de 14-35 de ani în scopul integrării sociale, beneficiarilor de asistență socială și medicală, victimelor infracțiunilor, inclusiv violenței domestice, precum și persoanelor aflate în situații excepționale.
Precizăm că în Republica Moldova activează circa 1 000 de psihologi în diverse instituții din sectorul public, în domeniile educație, sănătate, asistență socială, ordine publică, justiție.
