Partidul Sor

Expertiza economico-financiară în dosarul lui Ilan Șor a fost suspendată, iar ședința de judecată – amânată. Care este motivul

Efectuarea expertizei economico-financiare judiciare în dosarul lui Ilan Șor a fost suspendată. Anunțul a fost făcut de Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) al Ministerului Justiției, care precizează, într-un comunicat de presă publicat marți, 4 februarie, că măsura a fost luată „în legătură cu necesitatea prezentării de către ordonator a unor materiale suplimentare pentru examinare”.

„În conformitate cu prevederile art. 88 Cod procedură penală al R. Moldova, alin. (3), pct. 2) „Dacă expertului judiciar nu i se prezentă materiale suficiente pentru formularea concluziilor sau dacă întrebările puse depășesc cadrul cunoștințelor lui de specialitate, el este obligat să refuze de a face concluzii, comunicând în scris despre aceasta organului sau instanței care a dispus expertiza judiciară, cu indicarea motivelor respective”. În acest sens, CNEJ informează că expertiza economico-financiară judiciară va fi finalizată și expediată instanței doar în cazul prezentării de către ordonator a materialelor suplimentare solicitate”, precizează CNEJ.

Totodată, ședința programată pentru 31 ianuarie în dosarul lui Ilan Șor, deschis pentru escrocherie și spălare de bani, a fost amânată. Ședința nu a avut loc pentru că „dosarul nu a parvenit de la expertiză”, se motivează în anunțul plasat pe site-ul instanței de judecată. Astfel, o nouă ședință de judecată este programată pentru data de 21 februarie.

Amintim că, la 27 iunie 2017, instanța primară l-a condamnat pe Șor la șapte ani și jumătate privațiune de libertate în cauza despre furtul miliardului din trei bănci moldovenești. Șor a fost declarat vinovat de prejudicierea statului în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere. La fel, Șor a fost condamnat pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari. Șor și avocații săi au contestat sentința la Curtea de Apel. Până la pronunțarea sentinței definitive, instanța primară l-a eliberat pe Șor sub control judiciar. În luna februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a decis să transmită cazul lui Șor spre examinare la Curtea de Apel Cahul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

lumeinmundo

Jos gândacii! Curajul de a vorbi: cum o problemă banală s-a transformat în amenințări

Într-o societate democratică și orientată spre progres, curajul de a vorbi despre problemele reale ar trebui să fie o normalitate sau cel puțin încurajat. Totuși, realitatea ne arată adesea contrariul: cei care îndrăznesc să ridice vocea sunt nevoiți să se confrunte cu intimidări, gaslighting și răzbunări instituționale. Cazul recent al unui cămin de studenți din capitală, unde prezența gândacilor de bucătărie a fost documentată prin imagini virale pe TikTok și confirmată de reportajul NewsMaker, ilustrează perfect această disonanță. Nu e vorba doar despre o problemă de salubritate, ci despre o lecție despre asumarea riscurilor și importanța de a nu tăcea în fața nedreptăților. Hai să vă povestesc cum a fost. 

Zilele trecute, un grup de studenți decide să nu mai tolereze condițiile insalubre în care trăiesc. Ei publică pe TikTok imagini cu gândacii din cameră. Acestea au fost preluate de presă. NewsMaker nu este o excepție: am văzut subiectul și am mers la fața locului pentru fact checking. Administrația căminului, inițial cooperantă, ne-a permis accesul, asigurând că totul este sub control. Dar realitatea filmată a contrazis declarațiile: gândacii sunt acolo, iar mai mulți studenți confirmă deschis, în fața camerelor și a administratorului, că problema persistă de ani buni. Ar fi trebuit să fie un moment de responsabilitate colectivă, un pas spre rezolvare. Nu cred că pe cineva șochează această situație: da, este neplăcut, dar multă lume a fost în căminele studențești din Chișinău (nu mai vorbesc de alte orașe) și știe că sunt vechi, că reparațiile lasă de dorit, că se fac eforturi pentru condiții mai bune. Toată povestea se putea încheia cu o asumare.

În schimb, ce urmează? Administrația universității pune la îndoială veridicitatea imaginilor. Mai târziu, chiar rectorul insinuează interese ascunse, vorbind despre o „campanie de denigrare”. Mai grav: începem să primim mesaje private de la studenți care raportează intimidări și amenințări cu evacuarea din cămin, doar pentru că au avut curajul să vorbească.

Este aceasta o reacție preocupată de binele studenților? Sau mai degrabă o încercare de mușamalizare în detrimentul adevărului?

A doua zi, am aflat despre faptul că în cămin a fost anunțată o dezinsecție. Ceea ce este, de fapt, o veste bună. Mergem să filmăm, însă de data aceasta suntem alungați, iar după ce publicăm momentul – reportajul devine motiv pentru amenințări cu plângeri la poliție. Aceste gesturi nu fac decât să amplifice suspiciunile: dacă problema nu există, de ce atâta efort pentru a o ascunde?

Și nu e un caz izolat. Zeci de mesaje primite pe rețele sociale confirmă că infestarea cu gândaci este o realitate în multe cămine studențești, nu doar în cel documentat. Atunci, de ce reacția instituțiilor este una de răzbunare și presiune asupra celor care vorbesc? De ce discursurile siropoase despre „noua generație” și speranțele pe care ni le punem în ea se transformă, la un test banal, în amenințări și negări? Ce lecție le dăm acestor tineri? Că tăcerea este aur, iar curajul – o greșeală costisitoare?

Adevărul este că asumarea riscurilor, fie că e vorba de a posta un video pe TikTok sau de a vorbi în fața camerelor, este esențială pentru orice schimbare socială. Istoria ne arată că progresul a venit din vocile care au refuzat să tacă: de la mișcările pentru drepturi civile la dezvăluirile despre corupție. În contextul nostru, studenții aceștia nu cer lux, ci condiții decente de trai, pe care le merită dintr-un minim respect. Prin intimidarea lor, instituțiile nu rezolvă problema, ci o perpetuează, erodând încrederea în autorități și descurajând viitoarele generații să se implice. Ce fel de societate construim dacă pedepsim curajul?

Este timpul să încurajăm vocile celor care vor o schimbare, să le protejăm și să le ascultăm, nu să le reducem la tăcere. Doar așa putem spera la un viitor în care problemele nu sunt ascunse sub covor, ci rezolvate cu transparență și responsabilitate.

Studenții au dat o lecție de curaj, acum e rândul altora să învețe din ea.
Și da: noi, jurnaliștii, vom filma și publica realitatea așa cum este, chiar dacă nu e comodă pentru unii.
Pentru că „tarakanii” se tem de lumină.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: