Explozie de cazuri de Covid în Moldova. Câte persoane au fost confirmate pozitiv în ultimele 24 de ore?

Președinția a recepționat proiectul de lege cu privire la avocatură, care a generat greva generală a avocaților. Șefa statului urmează să decidă asupra promulgării legii în termen de 14 zile. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de consilierul prezidențial Igor Zaharov. Se întâmplă în contextul apelului lansat de Uniunea Avocaților, care solicită președintei Maia Sandu să nu promulge legea, susținând că aceasta „aduce atingere gravă independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat”.

„Președinția a recepționat proiectul de lege în cursul zilei de ieri. Conform prevederilor legale, președinta are la dispoziție 14 zile pentru examinarea documentului. Decizia va fi comunicată public, în mod transparent, așa cum se procedează cu toate actele normative care ajung la instituția prezidențială”, a menționat Zaharov.

Precizăm că avocații au început greva generală, care va dura până la Congresul Extraordinar al Avocaților din 25 iulie. Potrivit Uniunii, motivul este „adoptarea de către Parlamentul a amendamentului cu privire la avocatură, fără consultarea profesiei de avocat, fapt care ar aduce atingere gravă independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat, iar în consecință ar afecta dreptul cetățeanului la asistență juridică calificată”.

În urma discuțiilor purtate luni, 14 iulie, cu autoritățile, la Ministerul Justiției, s-au stabilit unele excepții de la grevă, pentru a asigura continuitatea asistenței juridice.

Avocații consideră că soluționarea situației este posibilă doar prin nepromulgarea legii de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, motiv pentru care revendicarea privind nepromulgarea legii rămâne actuală.

Reprezentanții CNAJGS au semnalat că acceptă dreptul avocaților la grevă, însă, această situație poate afecta grav accesul la justiție a persoanelor vulnerabile. În context, Uniunea a stabilit că greva generală se menține, cu câteva excepții. Astfel, avocații vor putea interveni în următoarele situații:

• acțiuni procesuale privind reținerea;
• demersuri privind aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive (arest, arest la domiciliu, control judiciar);
• cauze privind violența în familie;
• procese cu participarea minorilor;
• cauze ce implică cetățeni străini sau apatrizi aflați în custodia statului.