Andrei Mardari / NewsMaker

„Facem o reformă care trebuia făcută încă în anul 2000″. Alaiba, reacție la protestul patentarilor

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba susține că aproximativ 200 de de deținători de patentă în comerț au venit, pe 26 iunie, în fața Guvernului pentru a protesta. Oficialul a spus că înțelege „neliniștea lor” și că se face o reformă „care trebuia făcută încă în anul 2000”. 

Aproximativ 200 de deținători de patentă în comerț au venit la guvern. Facem o reformă care trebuia făcută încă în anul 2000. Da, lucrurile sunt într-atât de înapoiate în țara noastră. Înțeleg neliniștea lor, însă o să subliniez încă o dată că în 25 de ani acești oameni au fost neglijați. O să le oferim suport să evolueze. Vrem să-i ajutăm să crească, să se dezvolte. În toată această jumate de an am ținut să manifestăm empatie, înțelegere și deschidere. Și maximă transparență”, a scris Alaiba, pe Facebook.

Totodată, el a precizat că se află în afara țării cu premierul Dorin Recean și nu a putut să se adrese personal manifestanților. În același timp, Alaiba a declarat că „mărul discordiei este aparatul de casă”.

Repet: aparatul de casă este ceva normal într-o țară civilizată. . Avem 4000 de patentari, dar avem 2 milioane de consumatori care au dreptul la un elementar bon de casă. Oamenii din piețe folosesc calculatorul de 25 de ani, folosesc telefoanele mobile, o să trebuiască să folosească și acest echipament simplu. Trebuie să fim corecți unii cu alții. Trăim în aceeași societate”, a comunicat el.

De menționat că deținătorii de patente protestează în aceste momente în fața Guvernului Republicii Moldova. „Noi vrem patentă, nu vrem vorbe goale”, scandează aceștia. Iar în fața protestatarilor a venit Viorel Garaz, secretarul de stat la Ministerul Economiei.

***

De precizat că pe 1 iulie expiră valabilitatea patentelor. În ultimii ani, autoritățile au promis de mai multe ori să interzică comerțul în bază de patentă și să oblige comercianții să adopte o nouă formă de activitate, introdusă încă în 2017. Astfel, deținătorii de patentă vor trebui să treacă la forma de activitate de antreprenor independent.

Antreprenoriatul independent este o nouă formă de organizare a activității antreprenorilor mici, care se ocupă cu comerțul cu amănuntul. Spre deosebire de patentă, antreprenoriatul independent prevede obligativitatea deținerii unei case de marcat și emiterea cecurilor. În acest caz și cifra de afacere anuală a unui comerciant este mai mare: pentru deținătorii de patentă aceasta constituie 300 de mii de lei pe an, iar în cazul unui antreprenor independent – 1,2 milioane de lei pe an.

Dacă taxa pentru patentă a variat între 200 și 700 de lei lunar, antreprenorul independent va trebui să achite 1% din volumul de vânzări, dar nu mai puțin de 3000 de lei pe an. „Patenta costa de la 3000 de lei pe an și am decis ca plata pentru antreprenoriatul independent să nu fie mai mare”, a declarat Dumitru Alaiba, pentru NM.

Conform celor mai recente date statistice, în Moldova mai sunt 4200 de deținători de patentă. Toți sunt mici întreprinzători, care se ocupă în mare parte cu comerțul în piețe.

Pe 23 iunie, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba declara că zilele următoare deținătorii de patentă vor primi prin poștă, acasă, materiale informative despre tranziția la activitatea independentă. Alaiba a declarat că nu înțelege cum ar arăta un compromis pe subiectul aparatului de marcat. Astfel, el a ținut să adauge că acesta rămâne obligatoriu și le-a sugerat celor vizați să se obișnuiască cu ideea.

Citește articolul NM: Deținătorii de patentă, obligați să treacă din iulie la antreprenoriat independent. Care este procedura?


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: