„Fericirea de a trăi în Rusia”. A fost publicat programul lecțiilor de patriotism pentru elevii ruși

Recunoștința, slujirea Rusiei și eroismul vor fi temele cheie în ciclul de activități extracurriculare „Conversații despre lucruri importante” în noul an școlar din Federația Rusă. Aceasta rezultă din noile recomandări metodologice ale Institutului pentru Strategia de Dezvoltare a Educației de la Moscova, informează Агентство

Pe 16 august, institutul a publicat pe platformele educaționale de stat noile recomandări pentru profesorii ruși pentru activitățile extracurriculare „Conversații despre lucruri importante”. Acestea au fost întocmite în conformitate cu rezultatele primului an de curs. În comparație cu anul trecut, dimensiunea documentului a crescut de 12 ori – de la 4 la 48 de pagini. Anul acesta s-a pus accent mai mult pe componența ideologică a cursului, în timp ce recomandările de anul trecut au fost mai de natură tehnică, descriind formatele lecțiilor.

Noile recomandări evidențiază „principalele linii ale orientărilor valoric-semantice ale individului”, care îi vor ajuta pe profesori să formeze o „identitate civică rusă” la copii și adolescenți. Ele au drept scop promovarea patriotismului („Fericirea de a trăi în Rusia”, „Rușii – suntem cu toții puternici împreună”) și participarea activă la viața țării („Cine, dacă nu eu”, „În cuvântul noi – sunt o mie de «eu»”, „Noi suntem viitorul”).

Unul dintre scopurile cheie ale „orientării personale” a fost și pregătirea elevului pentru serviciu militar, care este menționat în patru din cele nouă puncte. La capitolul „Fericirea de a trăi în Rusia”, profesorii trebuie să le reamintească copiilor despre oportunitățile pe care le oferă statul și despre necesitatea de a lucra în folosul patriei, pentru a sluji patria. În paragraful „Serviciul în loc de consumism”, este dezvăluit sensul cuvântului „serviciu” și se observă că atitudinea consumatorului față de viață duce la distrugerea individului. Blocul „Toată lumea poate deveni un erou” ar trebui să formeze o atitudine pozitivă față de datoria față de patrie.

Cele două teme ale cursului, despre recunoștință și eroism, sunt plasate în capitole separate. La primul subiect, profesorilor li se recomandă „să formeze recunoștință față de părinți și patria”, părinților – „să cultive recunoștință față de profesori, mentori și patrie”.

„Este important ca studenții să dezvolte înțelegerea faptului că recunoștința este exprimată prin acțiune, inclusiv prin serviciul militar”, se arată în recomandare.

În cel de-al doilea subiect, evidențiat într-un capitol separat, profesorii sunt sfătuiți să le vorbească copiilor despre faptele eroice ale rușilor (inclusiv celor din „operațiunea specială militară” din Ucraina) și ale personajelor fictive (inclusiv eroii cărții „Timur și echipa sa”). Ulterior, profesorii ar trebui să-i întrebe pe elevi cum ar acționa în astfel de situații.

Documentul enumeră „valorile de bază tradiționale rusești”, care formează baza pentru dezvoltarea materialelor pentru cursuri. Printre acestea se enumeră: continuitatea generațiilor, patriotismul, valorile tradiționale ale familiei și știința în slujba Rusiei.

În paragraful despre memoria istorică, este dat ca exemplu subiectul „Ziua unității naționale” – profesorilor li se recomandă în clasă să facă o paralelă între „operațiunea specială militară” din Ucraina și evenimentele din 1612, când miliția populară i-a alungat pe polonezi din Moscova.

Cursul „Conversații despre lucruri importante” a fost creat în 2022, după ce autoritățile ruse au început să intensifice propaganda. Cursul este folosit pentru a forma o atitudine pozitivă în rândul școlarilor față de ceea ce se întâmplă în țară, inclusiv războiul din Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: