Vocea Basarabiei/imagine simbol

Fermierii amenință cu proteste, nemulțumiți de reforma agenției pentru dezvoltare agricolă. Parlamentul pune pe pauză proiectul

Asociația Forța Fermierilor amenință cu proteste de amploare în întreaga țară, dacă Parlamentul va adopta legea care prevede lichidarea Agenției de Dezvoltare și Modernizare a Agriculturii (ADMA) și a altor instituții din sectorul agricol. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă al asociației.

UPDATE: Guvernul a venit cu o reacție la declarațiile fermierilor, acuzându-i de fals.

„Este un fals. Proiectul de lege aflat în discuție nu prevede în niciun caz lichidarea ADMA sau a altor instituții similare. Dimpotrivă, proiectul conține o prevedere expresă care clarifică și explică subordonarea instituțiilor în raport cu ministerele de resort. Instituțiile nu sunt lichidate, ceea ce facem acum este că le eficientizăm și ne asigurăm că sunt aliniate la prioritățile executivului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Fermierii susțin că agenția pentru dezvoltare agricolă, care ar urma să fie transformată într-o instituție comercială de micro-finanțare, are un rol crucial pentru sectorul agricol și ar trebui să-și mențină statutul actual de instituție publică.

„Rolul ADMA pentru sectorul agricol moldovenesc este unul crucial, fiind singura instituție financiară care oferă cele mai accesibile programe de finanțare pentru agricultori și procesatorii agro-industriali”, susțin fermierii.

Agricultorii subliniază că Agenția oferă condiții unice de finanțare — TVA 0%, fără gaj suplimentar și costuri reduse — și joacă un rol-cheie în digitalizarea agriculturii, susținerea rezilienței economice și reducerea costurilor de producție.

„Dacă legea nu va fi modificată pentru a permite funcționarea continuă a ADMA, antreprenorii mici și mijlocii din sectorul agrar vor fi lichidați în mod demonstrativ”, avertizează asociația.

În cazul în care Parlamentul va vota pentru lichidarea ADMA, Asociația Forța Fermierilor au anunțat că își rezervă dreptul de a organiza proteste în întreaga țară.

Între timp, Parlamentul a amânat votarea proiectului de lege privind restructurarea ADMA, care a stârnit nemulțumirea fermierilor. Documentul urma să fie votat joi, în lectură finală, dar a fost retras astăzi de pe agenda ședinței Comisiei parlamentare de profil, urmând să fie analizat mai detaliat, a precizat, pentru Radio Moldova, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandr Trubca.

Proiectul de lege, elaborat de Guvern, prevede restructurarea Agenției de Dezvoltare și Modernizare și alinierea activității acesteia la standarde europene. Entitatea ar urma să-și îndeplinească în continuare obligațiile și atribuțiile, dar într-o modalitate îmbunătățită, subliniază secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, citat de Moldova1.

Inițiativa mai prevede restructurarea și altor instituții publice, precum Organizația de Dezvoltare a Antreprenoriatului, Agenția de Investiții, Oficiul Național a Viei și Vinului, Serviciul Antigrindină despre care autoritățile susțin că trebuie să corespundă standardelor europene. Proiectul de lege a fost deja votat în prima lectură.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: