Fetele și femeile din Republica Moldova sunt invitate să participe la un curs online gratuit de siguranță digitală

Siguranța în mediul online rămâne o provocare reală pentru multe fete și femei din Republica Moldova. Hărțuirea digitală, amenințările, tentativele de acces neautorizat la conturi sau expunerea abuzivă a informațiilor personale afectează disproporționat prezența și participarea lor în spațiul digital, contribuind la retragere, autocenzură și pierderea încrederii în mediul online.

Pentru a răspunde acestor riscuri și a facilita accesul la informație și sprijin practic, ATIC, în parteneriat cu ARTICLE 19 Europe, lansează un curs online gratuit de siguranță digitală, dedicat fetelor și femeilor din Republica Moldova. Inițiativa este dezvoltată în cadrul proiectului DigitalSafeguard.

Un curs construit pe experiențe reale și competențe esențiale

Cursul include materiale video educaționale, concepute pentru a fi ușor de urmărit și aplicat. Acesta oferă, în primul rând, o bază solidă de siguranță digitală, abordând teme generale precum protecția datelor personale, securizarea conturilor, utilizarea responsabilă a platformelor online și recunoașterea riscurilor digitale frecvente.

Pe această fundație, cursul avansează către subiecte mai complexe și mai puțin abordate în instruirile clasice, reflectând realitățile cu care se confruntă fetele și femeile în mediul online. Materialele tratează situații precum hărțuirea coordonată, abuzul bazat pe imagini, atacurile menite să reducă la tăcere vocile feminine, expunerea neautorizată a vieții private și dificultatea de a reacționa în mod sigur în fața unor forme persistente de violență digitală.

Un accent distinct este pus pe impactul emoțional și psihologic al abuzurilor online, pe legătura dintre siguranța digitală și libertatea de exprimare, precum și pe pașii concreți pentru documentarea și raportarea situațiilor complexe de abuz. Abordarea este una practică, centrată pe experiențele reale ale utilizatoarelor, evitând termenii tehnici și soluțiile abstracte.

Două opțiuni de participare, același curriculum

Cursul online este disponibil în două opțiuni de participare, adaptate nevoilor și stilurilor diferite de învățare, ambele bazate pe același curriculum.

Prima opțiune este una self-paced (în ritm propriu), care presupune acces independent la materialele educaționale și parcurgerea acestora într-un interval de nouă săptămâni, în funcție de programul fiecărei participante.

A doua opțiune este una ghidată, desfășurată într-un cadru structurat de învățare. Conținutul cursului va fi livrat de o mentoră, iar materialele video vor fi disponibile ca resurse suplimentare pentru studiu individual și aprofundare. Sesiunile de instruire se vor desfășura online, de două ori pe săptămână, seara, pe o durată de nouă săptămâni.

În ambele opțiuni, participantele vor elabora, la finalul cursului, un proiect final aplicat. Pe tot parcursul desfășurării cursului, suportul unei mentore dedicate va fi disponibil pentru clarificări, întrebări și îndrumare.

Continuitate și sprijin suplimentar pentru participante

Prin această inițiativă, proiectul DigitalSafeguard își propune să reducă sentimentul de izolare, să combată autocenzura și să contribuie la crearea unui mediu online mai sigur, mai incluziv și mai respectuos pentru fete și femei. Cursul oferă nu doar informație, ci și instrumente care susțin încrederea și capacitatea de a reacționa în mod informat și sigur în fața abuzurilor online.

Pe lângă componenta de instruire, participantele la curs vor beneficia și de activități suplimentare de sprijin. Acestea includ sesiuni de consultanță psihologică, orientate spre gestionarea impactului emoțional al hărțuirii și violenței online.

De asemenea, vor fi organizate întâlniri dedicate comunității de absolvente (alumni). Acestea vor oferi un spațiu pentru schimb de experiență, sprijin reciproc și consolidarea unei rețele de suport pe termen lung.

Acces gratuit și înscriere

Cursul va fi disponibil începând cu luna februarie, iar participarea este gratuită.
Fetele și femeile din întreaga țară sunt invitate să se înregistreze, completând formularul de înscriere: https://forms.gle/65tC575t3QG6xj867

Termen-limită pentru înscriere: 14 februarie.

Spre un viitor digital mai sigur și mai incluziv

Aceste activități fac parte din DigitalSafeguard, un proiect implementat de ATIC cu sprijinul ARTICLE 19 Europe și al partenerilor locali. Proiectul urmărește consolidarea rezilienței digitale a societății civile din Republica Moldova, prin dezvoltarea capacităților de securitate digitală și sprijinirea organizațiilor și grupurilor vulnerabile cu instrumente practice pentru protecția împotriva amenințărilor digitale.

Persoană de contact:
Viorica Bordei, Manager Comunicare, ATIC, [email protected]

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, prima reacție după declararea stării de alertă  de mediu în Republica Moldova, din cauza poluării râului Nistru

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu o primă reacție după poluarea masivă a râului Nistru, fapt care a provocat sistări de apă și declararea stării de alertă  de mediu pentru o perioadă de 15 zile. În seara de 15 martie, pe contul de X al șefei statului a fost publicat un mesaj în limba engleză.

Maia Sandu a publicat un mesaj în limba engleză pe rețaua X: 

Atacul Rusiei asupra centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk, din Ucraina, a provocat scurgeri de petrol în râul Nistru, punând în pericol aprovizionarea cu apă a Moldovei.

Am declarat alertă de mediu și acționăm pentru a ne proteja cetățenii. Rusia poartă întreaga responsabilitate”, a scris șefa statului.

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele: Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Substanța petrolieră din Nistru: Ucraina a blocat scurgerea? Ce spun reprezentanții Chișinăului

Autoritățile din Republica Moldova au o comunicare cu cele ucrainene. Ucraina, ca și Republica Moldova, a instalat baraje de protecție. În același timp, substanța petrolieră continuă să fie prezentă, iar țara noastră trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat dacă Republica Moldova colaborează cu autoritățile din Ucraina și dacă partea ucraineană a sigilat sau blocat scurgerea care a ajuns până în țara noastră.

„Avem o comunicare cu partea ucraineană. Respectiv, și ei au instalat anumite baraje de protecție, dar în acest moment tot ce putem să vă spunem este că această substanță continuă să fie prezentă în așa fel încât noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”, a răspuns Hajder.

Întrebat dacă filtrele de protecție instalate în țara noastră au un termen de valabilitate și dacă periodic acestea trebuie schimbate, oficialul a răspuns: „Cu siguranță. Asta este una dintre metodele aplicate. De aceea, în următoarele ore va sosi un nou ajutor suplimentar din partea României, pentru a ne asigura că există resurse necesare și echipament necesar de a schimba aceste filtre”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

screenshot

„Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”. Ministrul Mediului, după instituirea stării de alertă

Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, în care a fost instituită alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Potrivit oficialului, poluantul continuă să se reverse în Nistru, iar volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone.

„În noaptea de 7 martie, atacul brutal al Rusiei asupra complexului hidroenergetic Novodnestrovsk a provocat scurgere masivă a produselor petroliere în Nistru. Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. (…) Chiar și în acest moment, poluantul continuă să se reverse în Nistru, și observăm că volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”, a declarat ministrul Mediului.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Guvernul a aprobat: stare de alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Ce prevede

Guvernul Republicii Moldova a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Decizia a fost luată duminică, 15 martie, în timpul unei ședințe de Guvern. Potrivit autorităților, starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, printre care Drochia, Soroca și Chișinău, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și, parțial, localități precum Hîncești, Ialoveni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

„Această decizie vine după monitorizarea situației din ultimele zile. (…) Spre regret, unda de poluare cu produse petroliere continuă să se deplaseze pe cursul râului, iar în unele sectoare din nordul Nistrului nivelul contaminaților depășește limitele admise. Prin instituirea stării de alertă de mediu, vom putea mobiliza mai rapid resursele suplimentare și consolida intervenția instituțiilor statului pentru a limita impactul asupra mediului și pentru a preveni orice risc la adresa sănătății populației”, a declarat premierul Alexandru Munteanu în debutul ședinței Guvernului.

Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, a spus că în prezent există indicii clare că unda de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavcea-Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise pentru produse petroliere și hidrocarburanți aromatici. „Chiar dacă în unele puncte, valorile pot reveni temporar în limitele acceptabile, substanța continuă să vină în valuri”, a spus Diaconu la ședința Guvernului.

Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

„Acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante”

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că autoritățile instituie din timp un mecanism juridic, care permite prevenirea agravării acesteia.

Centrul a precizat că acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante:

  • intensificarea intervențiilor tehnice, inclusiv instalarea de baraje antipoluare suplimentare și sisteme de captare a poluanților în punctele strategice ale râului;
  • posibilitatea instituirii unor restricții temporare privind captarea și utilizarea apei în sectoarele unde analizele indică depășiri ale valorilor admise, pentru a preveni contaminarea sistemelor de alimentare cu apă;
  • mobilizarea rapidă a resurselor suplimentare, inclusiv utilizarea bunurilor din rezervele de stat și cele care nu sunt sub administrarea directă a statului, implicarea structurilor de intervenție suplimentare și integrarea echipelor internaționale care au venit în sprijinul Republicii Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în paralel se va continua: monitorizarea permanentă a calității apei; intervențiile pentru limitarea răspândirii poluanților; cooperarea cu autoritățile din Ucraina și cu partenerii internaționali; informarea periodică a populației privind evoluția situației.

„În sectoarele unde există riscuri, autoritățile locale vor informa cetățenii să evite utilizarea apei din râul Nistru pentru consum, adăparea animalelor sau alte activități, până la revenirea parametrilor în limitele admise”, a adăugat Centrul.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: