Максим Андреев, NewsMaker

Filat eliberat. Cât de legitimă a fost reducerea termenului de detenție și cui îi este convenabilă aceasta

Eliberarea condiționată a ex-premierului Vladimir Filat a fost o „surpriză” pentru autorități. Mulți, inclusiv ministrul justiției Fadei Nagacevschi, și-au exprimat neîncrederea față de legalitatea acestei hotărâri de judecată. NM a analizat, împreună cu experții, cum Filat a ajuns la libertate, cui îi este convenabil acest lucru și care ar putea fi consecințele politice.

Cum a fost eliberat Filat

Condamnat în anul 2016 la nouă ani privațiune de libertate pentru trafic de influență și corupere pasivă, Vladimir Filat a fost eliberat condiționat din închisoare la 3 decembrie. În hotărârea judecătoriei Ciocana se spune că Filat este eliberat mai devreme decât termenul de detenție stabilit cu „doi ani, 11 luni și trei zile”. De asemenea, judecătoria a anulat decizia de a-i retrage lui Filat Ordinul Republicii și interdicția de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de cinci ani.

Decizia cu privire la eliberarea înainte de termen a lui Filat a fost emisă de judecătorul Victor Rățoi. În anul 2015, același magistrat a emis mandatul de arestare a ex-premierului.

Comentând eliberarea lui Filat, președintele Igor Dodon a declarat că pentru el, aceasta a fost „o surpriză” și a presupus că în acest caz a fost implicat guvernul Maiei Sandu. În replică, ex-premierul a declarat că nu are nicio atribuție în acest sens, iar Filat a fost eliberat de „justiția lui Dodon”. Și pentru ministrul justiției Fadei Nagacevschi eliberarea lui Filat a fost „o surpriză”. Acesta a declarat că provoacă semne de întrebare nu atât eliberarea, cât procedura acesteia. Nagacesvschi a convocat o „ședință extraordinară” cu participarea conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar la 4 decembrie, a fost demisă Liuba Jignea-Suveică, care a asigurat interimatul ANP.

A fost legitimă eliberarea lui Filat?

Viorel Berliba, avocatul lui Vladimir Filat, a precizat că clientul său ar trebuit să stea la închisoare nouă ani. Însă în luna iulie curent, din cauza condițiilor rele de întreținere, instanța i-a redus termenul de detenție cu 685 de zile. Din aceeași cauză, la 28 octombrie, termenul de detenție al acestuia a mai fost micșorat cu 27 de zile (pentru că s-a aflat în închisoare de la 31 iulie până la 28 octombrie).

Potrivit afirmațiilor lui Berliba, dacă s-ar scădea 709 zile (685 plus 27) din termenul total, reiese că Filat trebuia să se afle în penitenciar până la 5 noiembrie 2022. „Deci, două treimi din termen au expirat pentru el la 6 noiembrie 2019”, a concluzionat Berliba.

Alexandru Zubco, șeful Secției prevenirea torturii pe lângă oficiul Avocatului Poporului, a comunicat pentru NM că „fiecare deținut are dreptul la eliberare înainte de termen dacă el a ispășit deja 2/3 din termenul de pedeapsă”. Zubco a precizat că termenul pentru care deținutului i-au redus pedeapsa este calculat în cazul eliberării condiționate: „Termenul pe care l-a ispășit deja este însumat cu cel pentru care i-au redus termenul”.

De faptul că eliberarea lui Filat a avut loc cu respectarea procedurilor legale sunt siguri și avocații Ștefan Orbu și Dumitru Slusarenco. „Problema este alta: în Moldova, este o mare problemă în privința eliberării înainte de termen și oamenilor simpli le este dificil să obțină acest lucru. Opt din zece deținuții oricărui penitenciar vor spune că acest lucru este imposibil dacă nu oferi mită cuiva. Reiese că legea este apliată selectiv”, a menționat Slusarenco.

Și Alexandru Zubco a spus că deținuților simpli le este greu să obțină eliberarea înainte de termen. „Conform datelor noastre, timp de un an, au fost aproape 3 mii de cereri de eliberare înainte de termen, dar au fost eliberate aproape 70 de persoane”, a spus Zubco. La fel, potrivit lui, termenul de pedeapsă nu se micșorează atât de mult pentru toți deținuții care se plâng de condiții proaste de întreținere. „În practică, pentru cei care s-au aflat în condiții mult mai rele de întreținere, termenul de detenție se micșorează cu 100-200 de zile, iar unora – cu mult mai mult. Eu nu știu dacă se face intenționat, dar această situație există”, a subliniat Zubco.

La rândul său, Ștefan Orbu a atras atenția asupra vitezei tuturor procedurilor în cazul eliberării lui Filat, acest lucru fiind nefiresc sistemului. Potrivit lui, comisia administrației penitenciarelor care eliberează deciziile pentru cererile de eliberare condiționată înainte de termen se întrunește de două ori pe lună: „La 12 noiembrie, a fost decizia penitenciarului la cererea lui Filat, iar deja peste trei săptămâni, a apărut decizia judecătoriei. S-a întâmplat foarte repede”.

Dumitru Slusarenco a spus că a stârnit semne de întrebare faptul că instanța a anulat pentru Filat interdicția de a ocupa anumite funcții publice în decurs de cinci ani: „Eu cred că interdicția trebuia să rămână în vigoare. Orice tip de pedeapsă poate fi anulat, însă nu au fost temeiuri pentru anularea interdicției de a ocupa funcții. Condițiile rele în care Filat era întreținut nu au nimic în comun cu anularea acestei pedepse”.

În opinia politologului Victor Josu, decizia cu privire la eliberarea lui Filat „nu ar fi provocat întrebări dacă noi am fi trăit într-un stat de drept”. „Însă noi nu trăim într-un stat de drept. Cele două componențe anterioare ale Curții Constituționale au subminat temelia constituțională a statului, dar și aceasta [componența] nu se grăbește să anuleze deciziile fostelor componențe”, a menționat Josu.

Este politică în aceasta?

Alexei Tulbure, fostul reprezentant al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, este de părere că „se fac încercări de a-l readuce pe Vlad Filat în viața politică a țării”: „Nu exclud că Filat și partidul său trebuie, într-un anumit sens, să facă concurență partidului Maiei Sandu”. Tulbure a presupus că Filat a fost eliberat în urma unei înțelegeri între el și Dodon. „În trecut, au fost cazuri de colaborare între ei. Când Dodon a plecat de la comuniști, Filat l-a ajutat mult. Iar colaborarea cu un astfel de partid ca PAS este o încercare grea pentru Dodon. Sunt principii și oameni diferiți. Iar PLDM condus de Filat este o structură comodă. Însă aceasta este o ipoteză”, a spus Tulbure.

Și Veaceslav Berbeca, expert politic al IDIS Viitorul, consideră că eliberarea lui Filat este mai convenabilă lui Dodon decât altor politicieni. „Eu nu cred că acest lucru a fost convenabil guvernului Sandu. S-ar fi răsfrânt negativ asupra imaginii lor. Iar lui Dodon îi este convenabil ca pe flancul drept să fie cât mai multe partide care luptă unii cu alții”, a menționat Berbeca. La fel, el pune la îndoială faptul că în eliberarea lui Filat este implicat ex-liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc: „Eu nu zic că el n-are nicio atribuție. Însă acum, el nu are pârghiile de presiune pe care le avea cândva”.

Politologul Victor Josu, dimpotrivă, este sceptic că eliberarea lui Filat este convenabilă lui Dodon. În opinia expertului, eliberarea lui Filat „oricum se va răsfrânge negativ asupra ratingurilor lui Dodon”. Josu a ținut să amintească faptul că mulți îl învinuiesc pe Dodon de faptul că „el a îngropat coaliția” cu ACUM. „Ținând cont de popularitatea lui Filat, acest lucru [eliberarea sa] se va răsfrânge negativ asupra ratingurilor lui Dodon”, consideră Josu.

Potrivit afirmațiilor sale, să judecăm, cui îi este convenabilă eliberarea lui Filat va fi posibil după acțiunile pe care le va întreprinde Filat. Astfel, în opinia expertului, dacă Filat va începe să vorbească împotriva lui Dodon, „înseamnă că a fost convenabil Maiei Sandu”. „Dacă va tăcea, înseamnă că acesta este prețul pe care l-a plătut lui Dodon pentru eliberare”, a subliniat Josu.

La rândul său, Veaceslav Berbeca nu crede că Filat are șanse reale de a reveni în politică. „S-au pus mari speranțe în el, iar în consecință, el a participat la infracțiuni foarte mari. Eu nu cred că are viitor politic. Nu cred că cetățenii Moldovei îl vor ierta. Cea mai mare parte din vină pentru ceea ce se întâmplă acum stă pe umerii lui Filat, inclusiv firtul miliardului”, a menționat expertul.

Totodată, el nu exclude faptul că Filat ar putea totuși „să joace pe una dintre părțile terenului politic, de exemplu, să-i critice pe Maia Sandu și Andrei Năstase”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: