Justiție

„Finanțare netransparentă și proteste plătite”. CC explică de ce a declarat Partidul „ȘOR” neconstituțional

Ana-Maria Dolghii
| 19 iunie, 2023
20:32

Curtea Constituțională a venit cu mai multe detalii referitor la decizia de a declara drept neconstituțional Partidul „ȘOR”. Magistrata CC, Domnica Manole, a explicat că motivele care au stat la baza acestei hotărâri sunt finanțarea netransparentă, organizarea de proteste plătite și obiectivul de răsturna ordinea democratică.

Pe 19 iunie, Domnica Manole a susținut un briefing de presă în cadrul căruia a enunțat argumentele care au condus la decizia Curții Constituționale de a declara Partidul „ȘOR” neconstituțional.

Judecătoarea a explicat că Înalta Curte a analizat actele prezentate de Guvern privind finanțarea netransparentă a formațiunii, constatate prin hotărâri judecătorești.

În rezultat, Curtea a constatat că în mai multe scrutine la care au participat concurenții electorali ai Partidului „Șor” s-a încălcat principiul finanțării transparente a partidului politic, prin:

– nedeclararea în rapoartele financiare ale partidului a mijloacelor financiare utilizate în campania electorală;

– nedeclararea donațiilor în rapoartele financiare ale partidului;

– depășirea plafonului maxim al mijloacelor financiare care pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral;

– diminuarea prețului real al donațiilor și al serviciilor prestate pentru un eveniment electoral;

– ignorarea sancțiunilor aplicate de Comisia Electorală Centrală.

Referitor la afectarea suveranității și independenței Republicii Moldova, Guvernul a prezentat acte referitoare la sancțiunile economice aplicate Partidului Șor și persoanelor din conducerea partidului de către autoritățile din Statele Unite ale Americii, de către Consiliul Uniunii Europene și de Norvegia. De asemenea, Guvernul a făcut trimitere la o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale și la un act al Serviciului de Informații și Securitate din care rezultă că finanțarea Partidului Șor are loc cu implicarea unui stat străin.

Sub acest aspect, Domnica Manole a menționat că instanța le-a analizat prin prisma actelor care au demonstrat finanțarea netransparentă sistemică, continuă și în proporții semnificative a partidului.

„În acest sens, Curtea a acceptat teza exprimată de Comisia de la Veneția în Opinia sa din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova în care s-a menționat că situația generală din țară reprezintă un factor important la evaluarea utilizării de către un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a distrage alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiției politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obținut în mod incorect, susținut de finanțări străine neautorizate. Din această perspectivă, Curtea nu a putut trece cu vederea că acțiunile de protest și finanțarea partidului s-au intensificat în toamna anului 2022, adică după începerea conflictului militar dintre Federația Rusă și Ucraina, conflict care are impact negativ și asupra securității Republicii Moldova, ca țară vecină”, a spus aceasta.

Totodată, Curtea a observat că membrii și organele colegiale ale Partidului nu s-au disociat de comportamentul lui Ilan Șor manifestat prin cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, constatat prin hotărâri judecătorești.

„Din contră, așa cum a menționat un deputat din partea partidului în ședința Curții, în anul 2019 chiar l-a încurajat pe dl. Ilan Șor să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Practic, un vicepreședinte al partidului l-a îndemnat pe președintele partidului să se eschiveze de a se prezenta în fața instanțelor de judecată. De asemenea, Curtea a observat că conducerea partidului nu a formulat nicio opinie cu privire la încălcările constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile în cele zece cauze din anii 2016, 2018, 2019, 2021 și 2022. Curtea consideră că partidul avea o modalitate de a influența comportamentul membrilor și al persoanelor din conducerea partidului”, a menționat Manole.

Totodată, judecătoarea a declarat că Curtea a constat și obiectivul partidului de a răsturna ordinea democratică. Potrivit lui Manole, aceste fapt poate fi dedus din cazurile de finanțare netransparentă, din protestele organizate și plătite netransparent de partid și din revendicările reprezentanților formațiunii și chiar ale lui Ilan Șor expuse în cadrul acestor întruniri.

„Analizând în cumul toate materialele cauzei în raport cu pertinența și concludența lor și având în vedere istoricul și consistența încălcărilor comise de Partidul Politic „Șor”, consemnate în special în hotărâri judecătorești irevocabile și alte acte ale autorităților, Curtea a ajuns la concluzia că Partidul Politic „Șor” militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității și a independenței Republicii Moldova”, a spus ea.

***

Amintim că CC a pronunțat pe 19 iunie hotărârea prin care Partidul „ȘOR” este declarat neconstituțional. Conform hotărârii, acesta urmează a fi dizolvat, iar deputații aleși în Parlament pe lista formațiunii urmează să rămână independenți, fără dreptul de a se afilia altor fracțiuni parlamentare.

***

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de fostul premier Natalia Gavrilița a aprobat, pe 9 noiembrie 2022, proiectul hotărârii de Guvern prin care Ministerul Justiției a propus verificarea constituționalității Partidului „ȘOR”.

Ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, declara că în sesizarea înaintată au fost prezentate suficiente argumente care denotă faptul că, prin toate activitățile de până atunci, formațiunea politică ar fi acționat în contradicție cu principiile statului de drept și ar pune în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

argumente, curtea constituțională, decizie, Monica Manole, Partidul Șor, top

Știri similare

Viață

Aproape 300 de blocuri locative din Chișinău, încă fără căldură. Explicația Termoelectrica

Viață

MAE, despre atacul din Cracovia: Nu sunt moldoveni printre victime, potrivit informațiilor disponibile la această oră

Viață

„Adevărat, nu este cuvântul „diaspora”, dar sunt „cetățenii aflați în străinătate””: noi reacții la proiectul stării de război și de asediu

Mihaela Conovali
| 8 noiembrie, 2026
14:37

Proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război a stârnit un nou val de reacții, de această dată după precizările ministrului Apărării, potrivit cărora noțiunea de „diasporă” nu apare în proiect, iar „singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”. De cealaltă parte, lideri de partide, deputați și comentatori politici contestă afirmațiile în ceea ce privește cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare. Aceștia susțin că, deși cuvântul „diaspora” nu apare în textul inițiativei, „proiectul de lege vorbește clar despre „cetățenii aflați peste hotare”” și că aceștia, dacă au primit ordin de chemare în urma mobilizării, „sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară”. NM a adunat reacțiile la acest subiect.

Liderul partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Liviu Vovc, a declarat că este conștient că actuala lege cu privire la starea de război este depășită de timp și că este nevoie de o actualizare. „Dar cel mai important în această perioadă este modul în care autoritățile comunică public. Decât să negi existența unei prevederi privind înrolarea oamenilor aflați peste hotare — prevedere care există în actuala redacție a proiectului —, mai corect ar fi fost să recunoști eroarea și să promiți remedierea ei. (…) Eu tare sper că ministrul Apărării pur și simplu nu a citit proiectul de lege și nu a promovat un fals în cunoștință de cauză”, a adăugat Vovc.

Deputatul „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat că „Anatolie Nosatîi fie nu este informat, fie dezinformează”. „Susține că diaspora nu este vizată de proiectul privind mobilizarea, pentru că termenul „diaspora” nu apare în document. Dar ce spune, de fapt, articolul 20, alineatul (6)? Cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, care au primit ordin de chemare în urma mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară și a se prezenta la autoritățile competente. Domnule Nosatîi, aceasta este prevederea din propriul dumneavoastră proiect!”, a adăugat Berlinschii.

„Urgent un DEX lui Nosatîi deschis la rubrica „diaspora”!”, a reacționat consilierul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” în Consiliul Municipal Chișinău, Valentin Cebotari.

Deputatul „Partidul Nostru”, Constantin Cuiumju, a declarat că „este adevărat că în textul legii nu apare cuvântul „diaspora””, dar „legea vorbește despre „cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate””. „Iar punctul 6 din Programul național „Diaspora” pentru anii 2024–2028, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 1032 din 21 decembrie 2023, spune clar cine face parte din diaspora. Sunt persoanele originare din Republica Moldova, stabilite temporar sau permanent peste hotare, precum și descendenții acestora. Și nu contează dacă au sau nu cetățenia Republicii Moldova. Deci, dacă un cetățean al Republicii Moldova locuiește peste hotare și face parte din diaspora, el se regăsește și în categoria cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate. Nu trebuie să apară cuvântul „diaspora” în fiecare lege ca să înțelegem despre cine este vorba”, a adăugat parlamentarul.

„Anatolie Nosatîi calmează diaspora. Și explică că termenul “diaspora” nici nu apare în proiectul de lege privind starea de asediu și de război. Și că statul nu dispune de mecanisme pentru a-i mobiliza forțat pe cetățeni în caz de război. Formal Nosatîi a reparat gafa propriului minister. A dres busuiocul, cum se spune în popor. Dar proiectul de lege vorbește clar despre “cetățenii aflați peste hotare”. Adică, vizează în mod direct diaspora. Și-i corect. Patria trebuie s-o apere toți cetățenii ei. (…) Iar cel mai longeviv ministru al guvernării PAS trebuie să plece în demisie. Pentru gafa cu diaspora. Că dresul busuiocului nu ajută”, a reacționat comentatorul politic Ilian Cașu.

Liderul Partidului Socialiștilor și deputatul, Igor Dodon, a venit cu o nouă reacție în contextul proiectului. „Ce reiese din declarația ministrului Apărării. Moldovenii din țară vor fi chemați la arme și mobilizați, precum și deposedați de bunuri, la necesitate, iar cei din diaspora vor fi rugați să participe și ei. În caz că guvernarea PAS intră în război, cei din țară vor fi obligați să fie înrolați în armată și să se supună altor cerințe, iar cei din afara țării — după cum le va fi dorința. E drept sau nu e drept?”, a adăugat Dodon.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Ministerul Apărării. Reprezentanții instituției ne-au îndemnat să revenim în dimineața zilei de 9 noiembrie pentru a primit un comentariu.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Proiectul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Unii au reacționat în special la prevederea privind cetățenii aflați peste hotare, menționând că „documentul a aprins spiritele în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, adăugând că „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Guvernul l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care, la fel, cere retragerea proiectului. Printre altele, în petiție se menționează despre „obligarea cetățenilor din diasporă de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză” și că „reprezintă o presiune nejustificată asupra celor care își au reședința în afara țării”.

Premierul Vasile Tofan a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”, adăugând că „fiecare țară are un astfel de cadru legal”. Președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Apărării trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”.

Într-o reacție pentru NM, Ministerul Apărării a declarat că proiectul nu urmărește să pregătească Moldova pentru un conflict armat, ci are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune. Totodată, instituția a declarat că în proiectul de lege „nu există expresia diasporă”, ci sintagma „cetățeni aflați peste hotare”, și că „nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară”. Ulterior, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că informația potrivit căreia „diaspora va fi adusă forțat acasă” este falsă, adăugând că „cuvântul diaspora nu apare nicăieri în proiect”. „Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forță, de exemplu – din Irlanda, Italia sau alte țări. (…) Singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”, a adăugat Nosatîi.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.