Andrei Mardari | NewsMaker

„Finanțare netransparentă și proteste plătite”. CC explică de ce a declarat Partidul „ȘOR” neconstituțional

Curtea Constituțională a venit cu mai multe detalii referitor la decizia de a declara drept neconstituțional Partidul „ȘOR”. Magistrata CC, Domnica Manole, a explicat că motivele care au stat la baza acestei hotărâri sunt finanțarea netransparentă, organizarea de proteste plătite și obiectivul de răsturna ordinea democratică.

Pe 19 iunie, Domnica Manole a susținut un briefing de presă în cadrul căruia a enunțat argumentele care au condus la decizia Curții Constituționale de a declara Partidul „ȘOR” neconstituțional.

Judecătoarea a explicat că Înalta Curte a analizat actele prezentate de Guvern privind finanțarea netransparentă a formațiunii, constatate prin hotărâri judecătorești.

În rezultat, Curtea a constatat că în mai multe scrutine la care au participat concurenții electorali ai Partidului „Șor” s-a încălcat principiul finanțării transparente a partidului politic, prin:

–      nedeclararea în rapoartele financiare ale partidului a mijloacelor financiare utilizate în campania electorală;

–      nedeclararea donațiilor în rapoartele financiare ale partidului;

–      depășirea plafonului maxim al mijloacelor financiare care pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral;

–      diminuarea prețului real al donațiilor și al serviciilor prestate pentru un eveniment electoral;

–      ignorarea sancțiunilor aplicate de Comisia Electorală Centrală.

Referitor la afectarea suveranității și independenței Republicii Moldova, Guvernul a prezentat acte referitoare la sancțiunile economice aplicate Partidului Șor și persoanelor din conducerea partidului de către autoritățile din Statele Unite ale Americii, de către Consiliul Uniunii Europene și de Norvegia. De asemenea, Guvernul a făcut trimitere la o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale și la un act al Serviciului de Informații și Securitate din care rezultă că finanțarea Partidului Șor are loc cu implicarea unui stat străin.

Sub acest aspect, Domnica Manole a menționat că instanța le-a analizat prin prisma actelor care au demonstrat finanțarea netransparentă sistemică, continuă și în proporții semnificative a partidului.

„În acest sens, Curtea a acceptat teza exprimată de Comisia de la Veneția în Opinia sa din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova în care s-a menționat că situația generală din țară reprezintă un factor important la evaluarea utilizării de către un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a distrage alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiției politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obținut în mod incorect, susținut de finanțări străine neautorizate. Din această perspectivă, Curtea nu a putut trece cu vederea că acțiunile de protest și finanțarea partidului s-au intensificat în toamna anului 2022, adică după începerea conflictului militar dintre Federația Rusă și Ucraina, conflict care are impact negativ și asupra securității Republicii Moldova, ca țară vecină”, a spus aceasta.

Totodată, Curtea a observat că membrii și organele colegiale ale Partidului nu s-au disociat de comportamentul lui Ilan Șor manifestat prin cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, constatat prin hotărâri judecătorești.

„Din contră, așa cum a menționat un deputat din partea partidului în ședința Curții, în anul 2019 chiar l-a încurajat pe dl. Ilan Șor să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Practic, un vicepreședinte al partidului l-a îndemnat pe președintele partidului să se eschiveze de a se prezenta în fața instanțelor de judecată. De asemenea, Curtea a observat că conducerea partidului nu a formulat nicio opinie cu privire la încălcările constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile în cele zece cauze din anii 2016, 2018, 2019, 2021 și 2022. Curtea consideră că partidul avea o modalitate de a influența comportamentul membrilor și al persoanelor din conducerea partidului”, a menționat Manole.

Totodată, judecătoarea a declarat că Curtea a constat și obiectivul partidului de a răsturna ordinea democratică. Potrivit lui Manole, aceste fapt poate fi dedus din cazurile de finanțare netransparentă, din protestele organizate și plătite netransparent de partid și din revendicările reprezentanților formațiunii și chiar ale lui Ilan Șor expuse în cadrul acestor întruniri.

„Analizând în cumul toate materialele cauzei în raport cu pertinența și concludența lor și având în vedere istoricul și consistența încălcărilor comise de Partidul Politic „Șor”, consemnate în special în hotărâri judecătorești irevocabile și alte acte ale autorităților, Curtea a ajuns la concluzia că Partidul Politic „Șor” militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității și a independenței Republicii Moldova”, a spus ea.

***

Amintim că CC a pronunțat pe 19 iunie hotărârea prin care Partidul „ȘOR” este declarat neconstituțional. Conform hotărârii, acesta urmează a fi dizolvat, iar deputații aleși în Parlament pe lista formațiunii urmează să rămână independenți, fără dreptul de a se afilia altor fracțiuni parlamentare.

***

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de fostul premier Natalia Gavrilița a aprobat, pe 9 noiembrie 2022, proiectul hotărârii de Guvern prin care Ministerul Justiției a propus verificarea constituționalității Partidului „ȘOR”.

Ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, declara că în sesizarea înaintată au fost prezentate suficiente argumente care denotă faptul că, prin toate activitățile de până atunci, formațiunea politică ar fi acționat în contradicție cu principiile statului de drept și ar pune în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Aproape jumătate din exporturile țării sunt generate de servicii. Moldova Export Forum va reflecta dinamica exporturilor în cadrul Moldova Business Week 2026

Serviciile câștigă tot mai mult teren în comerțul extern, iar ponderea lor se apropie de cea a bunurilor. Pe parcursul anului trecut, prestările către clienți din afara țării au generat 3,22 miliarde de dolari, echivalentul a 46% din valoarea totală a exporturilor. Potențialul acestui segment și oportunitățile de creștere pentru companiile locale vor reprezenta una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, care se va desfășura în perioada 28 septembrie – 2 octombrie.

Agenda dedicată exporturilor va combina discuțiile tematice și sesiunile de networking cu activități practice, orientate spre dezvoltarea unor noi oportunități de afaceri. Astfel, în cea de-a doua zi a evenimentului este programată o vizită de studiu pentru prezentarea capacităților de producție și procesare ale companiilor Monicol & Sapico, precum și a experienței acestora pe piețele externe. Programul Moldova Business Week 2026 va fi completat și cu „Moldovan Tourism as Export: From Destination to Economic Value”, eveniment programat pentru 1 octombrie, care va aduce în prim-plan turismul ca sector de export și sursă de venituri. Evenimentul urmărește să transforme promovarea destinației în noi parteneriate comerciale și să includă mai multe experiențe turistice din Republica Moldova în circuite internaționale. Agenda include și întâlniri B2B și sesiuni dedicate stabilirii de noi parteneriate de afaceri, dintre operatorii locali și cei din Elveția, pe parcursul cărora vor fi prezentate oferte turistice cu potențial pentru piețele internaționale.

Tot pe 1 octombrie, în cadrul Moldova Export Forum, vor fi desemnați, în premieră, cei 25 de „Top Exporters from Moldova” din cadrul programului lansat, tot în premieră, de Agenția de Investiții. Finaliștii au fost selectați din peste 1.300 de companii exportatoare, pe baza datelor furnizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică și alte surse publice relevante. Programul va avea loc o dată la doi ani, iar mai multe informații sunt disponibile pe topexporters.

Exporturile Moldovei se schimbă: serviciile câștigă teren în fața bunurilor

Prima ediție a programului „Top Exporters from Moldova” este lansată într-un moment în care structura exporturilor Republicii Moldova se schimbă vizibil. În 2025, balanța comerțului cu servicii a fost pozitivă: Republica Moldova a exportat servicii cu 1,04 miliarde de dolari mai mult decât a importat. Evoluția demonstrează că tot mai multe companii locale pot livra expertiză, soluții și servicii către clienți din afara țării, fără a fi limitate de dimensiunea pieței interne.

Irina Tolstousov, directoare adjunctă, Promovare Imagine de Țară și Promovare Export, Agenția de Investiții: „În 2025 exporturile Republicii Moldova au ajuns la aproximativ 7 miliarde de dolari, 46% din ele fiind export de servicii, ceea ce schimbă paradigma economică a țării noastre. Mai mult decât atât, Moldova are o balanță pozitivă în acest sens – exportăm mai mult decât importăm. Aceste rezultate reflectă transformarea economiei moldovenești și capacitatea companiilor locale de a concura pe piețele internaționale. Exporturile nu mai înseamnă doar vânzarea unui produs peste hotare. Ele înseamnă integrarea în lanțurile valorice europene, dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung și crearea unei economii mai competitive. Rolul nostru, la Agenția de Investiții, este să accelerăm această transformare.”

Pe parcursul anului 2025, Agenția de Investiții a avut peste 3.000 de interacțiuni cu mediul de afaceri pentru promovarea exporturilor, iar programele implementate au oferit suport pentru 129 de companii, cu scopul de a genera rezultate economice suplimentare de 15 milioane de dolari.

Top domenii care exportă servicii din Moldova: IT, educație, sănătate și transport

Creșterea ponderii exporturilor de servicii nu vine doar din serviciile IT, care în 2025 au depășit 1,05 miliarde de euro, o valoare de aproape opt ori mai mare decât în 2015. În prezent, aproximativ 90% din producția sectorului este orientată către clienți din afara țării.

Paleta de servicii exportate pe piețele externe este completată de segmentul de instruire, care a ajuns la 137 de milioane de dolari, de sănătate – la 85,4 milioane de dolari și transportul aerian de mărfuri și pasageri, care a generat 260 de milioane de dolari.

În același timp, serviciile de călătorie au adus 845 de milioane de euro în 2025, într-un an în care țara noastră a fost vizitată de peste jumătate de milion de turiști.

Exporturile de bunuri rămân o bază importantă pentru economie

În paralel cu avansul serviciilor, exporturile de bunuri păstrează o pondere importantă în economie, ajungând în 2025 la 3,78 miliarde de dolari. Automotive, electronica și sectorul agroalimentar se numără printre domeniile cel mai bine conectate la piața Uniunii Europene.

În perioada 2019–2025 țara noastră a exportat în UE echipamente și componente electrice în valoare de aproximativ 3,4 miliarde de euro, iar peste 90% din livrările acestei categorii au avut ca destinație piața europeană. 

Un exemplu este industria cablajelor auto, iar exporturile au crescut de la 41 de milioane de euro în 2013 la 269 de milioane de euro în 2025, pe fondul integrării producătorilor locali în lanțurile europene de aprovizionare. 

Sectorul agroalimentar rămâne, de asemenea, unul dintre principalii contribuitori la exporturile de bunuri. În 2025, exporturile de cereale și semințe au depășit 750 de milioane de euro, iar produsele agroalimentare au reprezentat peste 45% din totalul exporturilor de bunuri.

Datele indică o structură de export tot mai diversificată: pe de o parte, industrii de producție care și-au consolidat poziția pe piața europeană, iar pe de altă parte – servicii care cresc rapid și au o pondere tot mai mare de valoare adăugată în economie.

Trei direcții strategice pentru Moldova Business Week 2026

Exportul de servicii este una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, pe lângă integrarea economică europeană și profilurile sectoriale de investiții. Pe parcursul a cinci zile, evenimentul va reuni reprezentanți ai companiilor din Moldova, investitori, potențiali clienți și parteneri internaționali în cadrul forumurilor la nivel înalt, panelurilor de discuții, vizitelor regionale și întâlnirilor B2B. Prin această componentă, Moldova Business Week urmărește să transforme capacitatea deja demonstrată a companiilor moldovenești de a lucra pe piețele externe într-un avantaj economic mai vizibil și într-o sursă de noi contracte, investiții și parteneriate.

Informații despre program și modalitățile de participare sunt disponibile pe mbw.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: