Andrei Mardari | NewsMaker

„Finanțare netransparentă și proteste plătite”. CC explică de ce a declarat Partidul „ȘOR” neconstituțional

Curtea Constituțională a venit cu mai multe detalii referitor la decizia de a declara drept neconstituțional Partidul „ȘOR”. Magistrata CC, Domnica Manole, a explicat că motivele care au stat la baza acestei hotărâri sunt finanțarea netransparentă, organizarea de proteste plătite și obiectivul de răsturna ordinea democratică.

Pe 19 iunie, Domnica Manole a susținut un briefing de presă în cadrul căruia a enunțat argumentele care au condus la decizia Curții Constituționale de a declara Partidul „ȘOR” neconstituțional.

Judecătoarea a explicat că Înalta Curte a analizat actele prezentate de Guvern privind finanțarea netransparentă a formațiunii, constatate prin hotărâri judecătorești.

În rezultat, Curtea a constatat că în mai multe scrutine la care au participat concurenții electorali ai Partidului „Șor” s-a încălcat principiul finanțării transparente a partidului politic, prin:

–      nedeclararea în rapoartele financiare ale partidului a mijloacelor financiare utilizate în campania electorală;

–      nedeclararea donațiilor în rapoartele financiare ale partidului;

–      depășirea plafonului maxim al mijloacelor financiare care pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral;

–      diminuarea prețului real al donațiilor și al serviciilor prestate pentru un eveniment electoral;

–      ignorarea sancțiunilor aplicate de Comisia Electorală Centrală.

Referitor la afectarea suveranității și independenței Republicii Moldova, Guvernul a prezentat acte referitoare la sancțiunile economice aplicate Partidului Șor și persoanelor din conducerea partidului de către autoritățile din Statele Unite ale Americii, de către Consiliul Uniunii Europene și de Norvegia. De asemenea, Guvernul a făcut trimitere la o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale și la un act al Serviciului de Informații și Securitate din care rezultă că finanțarea Partidului Șor are loc cu implicarea unui stat străin.

Sub acest aspect, Domnica Manole a menționat că instanța le-a analizat prin prisma actelor care au demonstrat finanțarea netransparentă sistemică, continuă și în proporții semnificative a partidului.

„În acest sens, Curtea a acceptat teza exprimată de Comisia de la Veneția în Opinia sa din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova în care s-a menționat că situația generală din țară reprezintă un factor important la evaluarea utilizării de către un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a distrage alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiției politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obținut în mod incorect, susținut de finanțări străine neautorizate. Din această perspectivă, Curtea nu a putut trece cu vederea că acțiunile de protest și finanțarea partidului s-au intensificat în toamna anului 2022, adică după începerea conflictului militar dintre Federația Rusă și Ucraina, conflict care are impact negativ și asupra securității Republicii Moldova, ca țară vecină”, a spus aceasta.

Totodată, Curtea a observat că membrii și organele colegiale ale Partidului nu s-au disociat de comportamentul lui Ilan Șor manifestat prin cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, constatat prin hotărâri judecătorești.

„Din contră, așa cum a menționat un deputat din partea partidului în ședința Curții, în anul 2019 chiar l-a încurajat pe dl. Ilan Șor să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Practic, un vicepreședinte al partidului l-a îndemnat pe președintele partidului să se eschiveze de a se prezenta în fața instanțelor de judecată. De asemenea, Curtea a observat că conducerea partidului nu a formulat nicio opinie cu privire la încălcările constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile în cele zece cauze din anii 2016, 2018, 2019, 2021 și 2022. Curtea consideră că partidul avea o modalitate de a influența comportamentul membrilor și al persoanelor din conducerea partidului”, a menționat Manole.

Totodată, judecătoarea a declarat că Curtea a constat și obiectivul partidului de a răsturna ordinea democratică. Potrivit lui Manole, aceste fapt poate fi dedus din cazurile de finanțare netransparentă, din protestele organizate și plătite netransparent de partid și din revendicările reprezentanților formațiunii și chiar ale lui Ilan Șor expuse în cadrul acestor întruniri.

„Analizând în cumul toate materialele cauzei în raport cu pertinența și concludența lor și având în vedere istoricul și consistența încălcărilor comise de Partidul Politic „Șor”, consemnate în special în hotărâri judecătorești irevocabile și alte acte ale autorităților, Curtea a ajuns la concluzia că Partidul Politic „Șor” militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității și a independenței Republicii Moldova”, a spus ea.

***

Amintim că CC a pronunțat pe 19 iunie hotărârea prin care Partidul „ȘOR” este declarat neconstituțional. Conform hotărârii, acesta urmează a fi dizolvat, iar deputații aleși în Parlament pe lista formațiunii urmează să rămână independenți, fără dreptul de a se afilia altor fracțiuni parlamentare.

***

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de fostul premier Natalia Gavrilița a aprobat, pe 9 noiembrie 2022, proiectul hotărârii de Guvern prin care Ministerul Justiției a propus verificarea constituționalității Partidului „ȘOR”.

Ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, declara că în sesizarea înaintată au fost prezentate suficiente argumente care denotă faptul că, prin toate activitățile de până atunci, formațiunea politică ar fi acționat în contradicție cu principiile statului de drept și ar pune în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: