Andrei Mardari | NewsMaker

„Finanțare netransparentă și proteste plătite”. CC explică de ce a declarat Partidul „ȘOR” neconstituțional

Curtea Constituțională a venit cu mai multe detalii referitor la decizia de a declara drept neconstituțional Partidul „ȘOR”. Magistrata CC, Domnica Manole, a explicat că motivele care au stat la baza acestei hotărâri sunt finanțarea netransparentă, organizarea de proteste plătite și obiectivul de răsturna ordinea democratică.

Pe 19 iunie, Domnica Manole a susținut un briefing de presă în cadrul căruia a enunțat argumentele care au condus la decizia Curții Constituționale de a declara Partidul „ȘOR” neconstituțional.

Judecătoarea a explicat că Înalta Curte a analizat actele prezentate de Guvern privind finanțarea netransparentă a formațiunii, constatate prin hotărâri judecătorești.

În rezultat, Curtea a constatat că în mai multe scrutine la care au participat concurenții electorali ai Partidului „Șor” s-a încălcat principiul finanțării transparente a partidului politic, prin:

–      nedeclararea în rapoartele financiare ale partidului a mijloacelor financiare utilizate în campania electorală;

–      nedeclararea donațiilor în rapoartele financiare ale partidului;

–      depășirea plafonului maxim al mijloacelor financiare care pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral;

–      diminuarea prețului real al donațiilor și al serviciilor prestate pentru un eveniment electoral;

–      ignorarea sancțiunilor aplicate de Comisia Electorală Centrală.

Referitor la afectarea suveranității și independenței Republicii Moldova, Guvernul a prezentat acte referitoare la sancțiunile economice aplicate Partidului Șor și persoanelor din conducerea partidului de către autoritățile din Statele Unite ale Americii, de către Consiliul Uniunii Europene și de Norvegia. De asemenea, Guvernul a făcut trimitere la o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale și la un act al Serviciului de Informații și Securitate din care rezultă că finanțarea Partidului Șor are loc cu implicarea unui stat străin.

Sub acest aspect, Domnica Manole a menționat că instanța le-a analizat prin prisma actelor care au demonstrat finanțarea netransparentă sistemică, continuă și în proporții semnificative a partidului.

„În acest sens, Curtea a acceptat teza exprimată de Comisia de la Veneția în Opinia sa din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova în care s-a menționat că situația generală din țară reprezintă un factor important la evaluarea utilizării de către un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a distrage alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiției politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obținut în mod incorect, susținut de finanțări străine neautorizate. Din această perspectivă, Curtea nu a putut trece cu vederea că acțiunile de protest și finanțarea partidului s-au intensificat în toamna anului 2022, adică după începerea conflictului militar dintre Federația Rusă și Ucraina, conflict care are impact negativ și asupra securității Republicii Moldova, ca țară vecină”, a spus aceasta.

Totodată, Curtea a observat că membrii și organele colegiale ale Partidului nu s-au disociat de comportamentul lui Ilan Șor manifestat prin cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, constatat prin hotărâri judecătorești.

„Din contră, așa cum a menționat un deputat din partea partidului în ședința Curții, în anul 2019 chiar l-a încurajat pe dl. Ilan Șor să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Practic, un vicepreședinte al partidului l-a îndemnat pe președintele partidului să se eschiveze de a se prezenta în fața instanțelor de judecată. De asemenea, Curtea a observat că conducerea partidului nu a formulat nicio opinie cu privire la încălcările constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile în cele zece cauze din anii 2016, 2018, 2019, 2021 și 2022. Curtea consideră că partidul avea o modalitate de a influența comportamentul membrilor și al persoanelor din conducerea partidului”, a menționat Manole.

Totodată, judecătoarea a declarat că Curtea a constat și obiectivul partidului de a răsturna ordinea democratică. Potrivit lui Manole, aceste fapt poate fi dedus din cazurile de finanțare netransparentă, din protestele organizate și plătite netransparent de partid și din revendicările reprezentanților formațiunii și chiar ale lui Ilan Șor expuse în cadrul acestor întruniri.

„Analizând în cumul toate materialele cauzei în raport cu pertinența și concludența lor și având în vedere istoricul și consistența încălcărilor comise de Partidul Politic „Șor”, consemnate în special în hotărâri judecătorești irevocabile și alte acte ale autorităților, Curtea a ajuns la concluzia că Partidul Politic „Șor” militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității și a independenței Republicii Moldova”, a spus ea.

***

Amintim că CC a pronunțat pe 19 iunie hotărârea prin care Partidul „ȘOR” este declarat neconstituțional. Conform hotărârii, acesta urmează a fi dizolvat, iar deputații aleși în Parlament pe lista formațiunii urmează să rămână independenți, fără dreptul de a se afilia altor fracțiuni parlamentare.

***

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de fostul premier Natalia Gavrilița a aprobat, pe 9 noiembrie 2022, proiectul hotărârii de Guvern prin care Ministerul Justiției a propus verificarea constituționalității Partidului „ȘOR”.

Ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, declara că în sesizarea înaintată au fost prezentate suficiente argumente care denotă faptul că, prin toate activitățile de până atunci, formațiunea politică ar fi acționat în contradicție cu principiile statului de drept și ar pune în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: