Susține NM

FinComBank susține antreprenorii și evenimentul pentru afaceri mici și mijlocii din or.Comrat

  • Р.

Pe 26 Mai 2022 FinComBank în parteneriat cu PriaEvents au desfășurat în or.Comrat conferința „Pria SMEs Conference” pentru afaceri mici și mijlocii. Conferința a fost desfășurată offline, cu retranslarea LIVE pe paginile PRIAevents și FinComBank în Facebook, LinkedIn și Youtube.

«Prin acest eveniment pentru business ne dorim să stabilim o legătură între instituțiile financiare, organizațiile guvernamentale și antreprenorii, pentru a contribui la dezvoltarea dinamică a afacerilor în Republica Moldova», — a declarat CEO PRIAevents Raluca Voivozeanu.

În cadrul conferinței s-au discutat aspecte legate de provocările și dificultățile cu care se confruntă antreprenorii în diferite domenii ale economiei naționale, precum și oportunități și soluții de afaceri pentru sprijinirea afacerilor în Republica Moldova. Speakerii evenimentului, la rândul lor, au abordat subiectele investițiilor, finanțării și obținerii de granturi pentru dezvoltarea propriei afaceri.

«Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă baza economiei, principalul mecanism de dezvoltare a regiunii. Acesta contribuie la ocuparea populației, precum și la dezvoltarea proiectelor economice și sociale. Scopul principal al băncii este să crească împreună cu clienții săi. Statisticile regiunii ne spun că întreprinderile mici și mijlocii se dezvoltă foarte activ și suntem încântați că de 18 ani FinComBank se dezvoltă dinamic împreună cu mediul de afaceri din regiune și găsește puncte de contact reciproc avantajoase care permit să creștem atât afaceri cât și banca. În FinComBank, clienții noștri găsesc sprijin, transparență în tranzacții și condiții atractive» – a menționat vitalii Țveatcov, Directorul Sucursalei Nr.12 din mun. Comrat.

«În mediul actual, din punct de vedere al institutului financiar, înțelegem că avem nevoie de mai multă flexibilitate pentru produsele creditare, iar ceea ce apreciază clienții noștri sunt liniile de credit, care permit antreprenorilor să anticipeze unele decizii cu mai mult timp înainte de apariția unui anumit eveniment. Acest lucru oferă clienților posibilitatea de a efectua investițiile necesare fără a pierde oportunitățile apărute în afacere. Agrobusiness-ul , de asemenea, are nevoie de o  flexibilitate mai mare ca deobicei: dacă anterior afacerea era concentrată pe nevoile de bază, cum ar fi mijloace fixe sau capital circulant, acum antreprenorii sunt pregătiți să-și extindă viziunea pe înlocuirea unor procese pentru care anterior făceau outsourcing . Suntem gata să susținem orice idee de afaceri, orice finanțare care are sens economic și va contribui în final pentru dezvoltarea unei afaceri de succes», – a declarat Serghei Ceban, Șeful secției Microcreditare, Șef adjunct al Drecției retail.

În cadrul conferinței au fost prezentați speakeri din diferite domenii ale economiei naționale: Direcţia Generală de Dezvoltare Economică şi Turism, UTA Găgăuzia,  ODIMM, FinComBank S.A., EBRD, Livada Moldovei, Asociaţia de producători agrari Agro-Oguz, Asociația Oamenilor de Afaceri NEXT, Tochka Rosta, Comrat State University, Găgăuzia Digital Innovation Hub, Direcţia Generală Complexul Agro-Industrial ș.a.

Vă rugăm să găsiți mai multe detalii despre eveniment AICI .

De asemenea, veţi putea să urmăriţi evenimentul online pe pagina Băncii pe YouTube.

 

FinComBusiness – partenerul succesului tău!

Pentru mai multe detalii, ne puteţi contacta:
Tel.: (+373-22) 26-99-99
E-mail: [email protected]
site: www.fincombank.cоm

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Critici în spațiul public după discuția lui Tofan cu miliardarul Makarov. Guvernul: „Vom căuta orice opțiune care poate aduce gaze mai ieftine”

Declarațiile premierului Vasile Tofan despre discuțiile cu miliardarul Igor Makarov, care s-a declarat pregătit să investească în sectorul energetic din Republica Moldova, au generat un val de reacții critice în mediul online. În timp ce unii au pus sub semnul întrebării prezentarea lui Makarov drept „investitor” și „filantrop” și au cerut mai multă transparență în eventualele înțelegeri cu acesta. Între timp, Guvernul a transmis că autoritățile caută activ surse alternative de aprovizionare cu gaze și vor analiza „orice variantă” care poate fi legală, sigură și avantajoasă economic pentru stat.

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul Alexandru Cozer susține că Makarov nu ar trebui prezentat drept „erou, filantrop și salvator”, invocând istoricul acestuia de afaceri în Republica Moldova și relațiile sale cu Rusia. El a amintit, între altele, de privatizarea Uzinei Metalurgice de la Râbnița și de promisiunea unei investiții într-o centrală electrică la Burlăceni, care nu a fost realizată.

„În loc să facă pușcărie în Moldova și să fie lipsit de cetățenie pentru că ne face de rușine în fața unui partener atât de important precum Canada, unii de la noi ni-l prezintă drept mare salvator”, a scris el.

La rândul său, președintele PNM, Dragoș Galbur, a criticat modul în care Igor Makarov este prezentat în spațiul public în ultimele zile, afirmând că imaginea de miliardar, investitor și filantrop este promovată fără suficiente întrebări despre trecutul și interesele sale.

Galbur a atras atenția și asupra litigiului pe care Makarov îl are cu Canada, unde solicită despăgubiri în baza acordului bilateral de protecție a investițiilor dintre Canada și Republica Moldova. „Un miliard de dolari spus la televizor este deocamdată o promisiune. Înainte să ni se vândă povestea marelui investitor și binefăcător, cred că ar trebui să vedem documentele, condițiile și interesele reale din spatele acestei promisiuni”, a menționat politicianul.

Expertul WatchDog Valeriu Pașa a calificat Canada drept „un partener important și sincer al Republicii Moldova” și a spus că autoritățile de la Chișinău ar trebui să fie prudente în relația cu o persoană sancționată de Ottawa.

„Aici numai transparența completă ar putea justifica ipotetic să ai treabă cu un astfel de personaj precum acest Makarov. Să fie pus pe tapet ce își dorește și ce avem la schimb”, a afirmat Pașa.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu a reacționat prin a distribui declarațiile premierului despre discuțiile cu Makarov și a scris: „Noi, ăștia mai vechi în jurnalismul din Moldova, încă nu avem Alzheimer. Las acest citat aici, pentru că el va conta mai încolo”.

Și activistul Vasilie Sprânceană a criticat prezentarea lui Makarov drept posibil „salvator” al sectorului energetic. Acesta a făcut trimitere la investiția anunțată în trecut de miliardar la Burlăceni și la istoricul afacerilor sale în Republica Moldova.

„Eu nu m-aș uita la «miliardele» pe care Makarov vrea să le investească în Moldova sub pretextul salvării. M-aș uita la ce va obține în schimb”, a scris Sprânceană.

Reacția Guvernului

După reacțiile din spațiul public, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că autoritățile caută activ surse alternative de aprovizionare cu gaze și că vor analiza orice opțiune care poate oferi Republicii Moldova condiții mai bune.

Potrivit lui Ciorici, Republica Moldova consumă anual circa 700-800 de milioane de metri cubi de gaze pe malul drept, iar la prețurile bursiere actuale factura anuală poate ajunge la 600-700 de milioane de euro.

„Nu vom sta pasiv, uitându-ne la graficele de la bursă. Vom căuta activ orice opțiune suplimentară serioasă care poate aduce Moldovei gaze mai ieftine și condiții mai bune – inclusiv contracte pe termen mai lung și surse alternative de aprovizionare. Fie că vorbim de gaz american, azer, qatarez sau turkmen, vom analiza fiecare variantă care este legală, sigură și avantajoasă economic pentru Republica Moldova. Vom vorbi cu guverne, producători, traderi și oameni care cunosc această piață și pot deschide uși. Avem doar un criteriu: prețul final pentru Moldova, siguranța livrării și independența noastră energetică”, a menționat reprezentantul Executivului.

Acesta a mai spus că, atunci când discuțiile se vor transforma în oferte concrete, autoritățile vor prezenta public „cifrele, condițiile și rezultatele cu maximă transparență”.

***

Amintim că, pe 21 septembrie, la o emisiune de la TV8, Igor Makarov a declarat că este gata să investească în sectorul energetic din Republica Moldova, subliniind că a discutat subiectul cu premierul Tofan. Acesta a spus că urmărește atât afacerile cu gaze, cât și livrările de produse petroliere și piața financiară. Totodată, miliardarul a mai spus că este pregătit să sponsorizeze inclusiv proiecte de binefacere. Ulterior, șeful Guvernului a confirmat că întrevederea a avut loc și a spus că l-a rugat pe Makarov să identifice proiecte umanitare pe care să le sponsorizeze.

Похожие материалы

visit.chisinau.md

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

„În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

„Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.

Похожие материалы

VIDEO Procurorii modifică învinuirea în dosarul „kuliok”

Procurorii modifică învinuirea în dosarul „Kuliok”, în care este cercetat liderul socialiștilor, Igor Dodon. Anunțul a fost făcut la ședința de judecată din 24 septembrie, de la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit procurorului, este necesară prezența lui Dodon în instanță pentru a-i fi înmânată ordonanța privind reviziuirea învinuirii, conform legii.

Totuși, ordonanța nu a fost înmânată, deoarece Dodon nu s-a prezentat la CSJ. Acesta se afla la ședința plenară a Parlamentului. Președintele socialiștilor a declarat că este pregătit să facă depoziții, dar nu va merge în instanță până nu vor fi audiați toți martorii.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Похожие материалы

Евгений Разумный / Ведомости

„Înregistrare pentru compensații”: două tentative de fraudă raportate în Republica Moldova

Persoane necunoscute s-au prezentat la domiciliul unor beneficiari de asistență socială și au solicitat acte de identitate și alte date personale, sub pretextul înregistrării acestora pentru compensațiile acordate în perioada rece a anului. Despre aceasta a comunicat Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, care a precizat că au fost raportate două astfel de cazuri în sudul țării. Instituția a atenționat că este vorba despre o tentativă de fraudă și a menționat că procesul de înregistrare pentru acordarea compensațiilor începe în noiembrie.

Pe 24 septembrie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că a fost sesizat despre tentative de obținere frauduloasă a datelor personale ale beneficiarilor de asistență socială de către persoane care s-au prezentat drept angajați ai structurilor teritoriale de asistență socială.

„Au fost raportate două astfel de cazuri, care au avut loc în sudul țării. Potrivit informațiilor comunicate, persoane necunoscute s-au prezentat la domiciliul unor beneficiari de asistență socială și au solicitat acte de identitate și alte date personale, sub pretextul înregistrării pentru compensațiile acordate în perioada rece a anului”, a comunicat Ministerul.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a atras atenția că procesul de înregistrare pentru acordarea compensațiilor pentru perioada rece a anului 2026–2027 începe pe 2 noiembrie 2026.

„Astfel, îndemnăm cetățenii să fie prudenți și să nu ofere date personale sau acte de identitate persoanelor necunoscute, în lipsa legitimării. Angajații structurilor teritoriale de asistență socială sunt echipați cu vestă specială de culoare albastră și dețin legitimație de serviciu, prin care își pot confirma identitatea și funcția”, a declarat Ministerul.

Похожие материалы

Closeup portrait of two unrecognizable business partners reviewing paperwork and signing contract papers at table during meeting

Acciza pe băuturile carbogazoase şi energizante ar putea duce la scumpiri de până la 34%

  • P.

Industria băuturilor nealcoolice din Republica Moldova solicită retragerea accizei propuse pentru 2027 asupra băuturilor carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori, inclusiv fără zahăr, precum și asupra băuturilor energizante. Reprezentanții sectorului avertizează că măsura ar putea duce la scumpiri, reducerea vânzărilor și pierderea unor locuri de muncă.

Din 2027, produsele vizate ar urma să fie taxate suplimentar cu 1,60 lei pentru fiecare litru. Tot în aceeași perioadă urmează să devină funcțional Sistemul de Depozit pentru Ambalaje, care presupune achitarea unei sume separate pentru ambalaj și recuperarea acesteia după returnare. Legislația stabilește un depozit de minimum 2 lei pentru ambalajele incluse în sistem.

Industria susține Sistemul de Depozit, dar consideră că introducerea simultană a celor două măsuri ar crea costuri suplimentare atât pentru companii, cât și pentru cumpărători. Implementarea sistemului presupune investiții în colectare, logistică, trasabilitate și infrastructură, iar autoritățile confirmă că producătorii, importatorii și comercianții vor avea obligații și costuri de conformare.

Potrivit unei evaluări comandate de sector, prețul mediu pe litru al produselor vizate ar putea crește cu aproximativ 15,5%, iar cea mai mare parte a acestei majorări ar fi provocată de acciză.

La aceasta se adaugă suma achitată pentru ambalaj. Studiul industriei estimează că, dacă este luat în calcul și un depozit de 2 lei plătit la cumpărare, suma achitată la casă ar putea fi cu 32%-34% mai mare, în funcție de produs. Acești bani pot fi recuperați ulterior, dar numai după returnarea recipientului.

„Nu contestăm obiectivele statului în domeniul sănătății publice. Considerăm însă că, dacă obiectivul real este reducerea consumului de zahăr, politica trebuie construită în jurul conținutului de zahăr și al aportului total din alimentație, nu în jurul apartenenței unui produs la o anumită industrie”, susțin reprezentanții sectorului.

Una dintre principalele obiecții privește includerea băuturilor cu îndulcitori. Astfel, noua taxă poate ajunge să fie aplicată și produselor fără zahăr. Industria consideră că această abordare poate descuraja companiile să dezvolte alternative cu mai puțin zahăr sau fără zahăr.

În același timp, alte alimente cu un conținut ridicat de zahăr nu sunt vizate de aceeași măsură. În opinia sectorului, există astfel riscul ca un cumpărător să renunțe la o băutură care s-a scumpit și să aleagă un alt produs netaxat, fără ca aportul său total de zahăr să se reducă.

Scumpirile ar putea influența direct și vânzările. Evaluarea prezentată de industrie estimează că volumele comercializate ar putea scădea cu aproximativ 14,8%. Dacă și suma achitată pentru ambalaj va influența decizia de cumpărare, reducerea ar putea ajunge până la 31%.

Efectele unei asemenea scăderi nu s-ar opri la producători. De acest sector depind și distribuitori, transportatori, furnizori, magazine, restaurante și cafenele. Mai puține produse vândute înseamnă venituri mai mici de-a lungul întregului lanț.

Potrivit aceleiași analize, impactul cumulat ar putea duce la pierderea a aproximativ 300 de locuri de muncă. Circa 100 ar putea fi afectate direct în sectorul băuturilor, iar alte aproximativ 200 în retail, distribuție și activitățile conexe.

Industria atrage atenția și asupra banilor pe care statul i-ar putea încasa efectiv. Veniturile brute estimate din noua taxă sunt de aproximativ 189,7 milioane de lei. Dacă vânzările scad, însă, se reduc și încasările din acciză, TVA și alte impozite.

În acest scenariu, evaluarea comandată de sector estimează că venitul fiscal net ar putea coborî la aproximativ 113,3 milioane de lei. În plus, analiza indică posibile pierderi de circa 37 de milioane de lei din veniturile gospodăriilor și salarii și aproximativ 30 de milioane de lei din profiturile întreprinderilor.

Aceste cifre reprezintă estimări prezentate de industrie, nu efecte deja produse, iar impactul real va depinde de modul în care consumatorii și companiile vor reacționa dacă măsura va intra în vigoare.

Producătorii mai precizează că o asemenea acciză pe băuturile nealcoolice nu face parte din categoriile de accize armonizate obligatoriu la nivelul Uniunii Europene. Regimul comun al UE vizează alcoolul, tutunul și produsele energetice. 

În aceste condiții, Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova solicită retragerea accizei în forma propusă pentru 2027 și prioritizarea implementării Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.

Reprezentanții sectorului propun ca o eventuală taxă destinată reducerii consumului de zahăr să fie analizată ulterior, după evaluarea efectelor noului sistem de depozit pentru ambalaje, iar taxa propusă să fie progresiva, pe baza conținutului efectiv de zahăr din produse.

Impactul noii accize nu se limitează, așadar, la cei 1,60 lei aplicați pentru fiecare litru. Industria cere ca, înainte de adoptarea măsurii, să fie analizat efectul complet asupra prețurilor, locurilor de muncă, afacerilor locale și veniturilor pe care statul le-ar putea încasa în realitate.

Похожие материалы

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Acciza pe băuturile carbogazoase şi energizante ar putea duce la scumpiri de până la 34%
Donatella Scarpa: „Nu construiam doar o unitate de producție, ci o echipă adevărată”
Mai multe magazine, un singur cont. Ce găsesti pe IVO.md
iPhone 18 Pro Max în Moldova: caracteristici, camere și scenarii de utilizare
Deeptech GigaHack 2026: mentori cu experiență în tehnologie, cercetare și business și challenge-uri adevărate pentru inovatori
Comunitatea tech a testat aplicația Medpark în cadrul Deeptech GigaHack 2026
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send