FLYONE este încântată să anunțe lansarea unei noi rute directe între Chișinău și Napoli, Italia, începând cu 15 iulie 2025. Această nouă destinație face parte din strategia noastră de expansiune și dezvoltare continuă, oferind pasagerilor o opțiune rapidă și convenabilă pentru a ajunge în una dintre cele mai fascinante și istorice destinații europene.
Napoli, un oraș cu o istorie impresionantă, este locul în care trecutul se întâlnește cu prezentul, iar cultura vibrantă, gastronomia renumită și peisajele spectaculoase atrag turiști din întreaga lume. FLYONE își dorește să conecteze Chișinăul cu această destinație unică, contribuind astfel nu doar la dezvoltarea turismului, ci și la consolidarea relațiilor economice și culturale între Moldova și Italia.
„Această nouă rută este un pas important în dezvoltarea rețelei noastre de zboruri și reflectă angajamentul FLYONE de a adresa cerințele pasagerilor noștri, oferindu-le posibilitatea de a călători rapid și confortabil către destinații europene de top. Napoli, cu farmecul său aparte, este o alegere perfectă pentru cei care doresc să descopere o destinație cu o istorie fascinantă și o atmosferă unică. Suntem mândri să contribuim la dezvoltarea turismului în Moldova și la creșterea conexiunilor internaționale,” a declarat Mircea Maleca, Director General FLYONE.
Noua rută va fi operată cu două zboruri pe săptămână, marți și vineri, iar prețurile biletelor vor începe de la21 Euro. Zborurile vor fi realizate cu aeronave moderne, care asigură confortul pasagerilor și o experiență plăcută de călătorie.
Detalii zboruri:
Ruta: Chișinău – Napoli
Începere: 15 iulie 2025
Frecvență: 2 zboruri pe săptămână (marți și vineri)
Durata zborului: 2:30 h
FLYONE se angajează să ofere servicii de calitate, inclusiv opțiuni flexibile de rezervare și check-in online. De asemenea, pasagerii pot opta pentru diverse pachete de servicii suplimentare, inclusiv bagaje suplimentare, care pot fi adăugate la rezervarea biletului.
Această lansare face parte din planul nostru continuu de dezvoltare, care include extinderea rețelei de rute și îmbunătățirea constantă a serviciilor oferite, pentru a răspunde nevoilor pasagerilor noștri și pentru a sprijini creșterea turismului în regiune.
Pentru mai multe informații și pentru a rezerva bilete, vizitați www.flyone.eu.
Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.
FLYONE ARMENIA, s-a lansat în anul 2021, iar în 2022 a devenit numărul 1 în Armenia.
În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional și a ajuns la un număr de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.
În 2024, FLYONE a lansat două noi destinații: Praga și Manchester, răspunzând cererii tot mai mari din partea pasagerilor și ajungînd la un număr record de 2,4 milioane de pasageri.
FLYONE este cea mai dinamică companie aeriană din Republica Moldova, cu o rețea de destinații aflată în continuă expansiune și cu o flotă modernizată. Printre cele 39 de curse regulate și charter, FLYONE conectează Chișinăul cu destinații populare precum: Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.
Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Pretorul sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, și șeful-adjunct suspendat al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Pavel Todica, au fost achitați de prima instanță. Cei doi erau învinuiți de pregătirea unei infracțiuni și de corupere pasivă. Potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, „nu s-a constatat existența faptei infracționale”.
Cei doi au fost învinuiți că au creat o schemă infracțională pentru a primi între 5000 și 10000 de lei de la mai mulți agenți economici care desfășurau comerț ambulant stradal sau activități de terase de vară, în schimbul eliberării avizelor pozitive sau prelungirii schemelor de amplasare a unităților comerciale.
Potrivit învinuirii, inspectori de sector erau trimiși în teritoriu pentru a întocmi procese-verbale privind contravențiile, a colecta informații despre apelurile la 112 legate de agenții economici și a întocmi o listă a celor cărora urma să le fie respinsă cererea de prelungire a schemelor de amplasare a unităților comerciale, cu scopul de a-i determina să plătească între 5000 și 10000 de lei.
Pe parcursul urmării penale, cei doi nu și-au recunoscut vina.
„Instanța de judecată constată că, din ansamblul probelor prezentate, nu rezultă dovezi directe care să ateste faptul că inculpații Todica Pavel și Școlnic Sinilga ar fi solicitat sau primit sume de bani de la agenții economici în scopul obținerii schemelor de amplasare. Majoritatea materialelor probatorii analizate reflectă activități strict administrative, corespondență oficială și acțiuni de control legal al unităților comerciale”, se arată în textul sentinței.
Astfel, instanța a decis achitarea lui Pavel Todica și a lui Sinilga Școlnic, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracționale. De asemenea, instanța a dispus reabilitarea acestora față de acuzațiile aduse și revocarea tuturor măsurilor de constrângere aplicate în privința lor.
Sentința a fost pronunțată pe 26 septembrie și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.
Curtea Constituțională va decide dacă confirmă sau nu rezultatele alegerilor parlamentare, pe data de 16 octombrie. Tot atunci, Înalta Curte urmează să valideze mandatele deputaților aleși. Ședința este programată pentru ora 10:00.
Amintim că CEC a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie, pe 5 octombrie. În aceeași ședință, CEC a stabilit numărul mandatelor de deputat: PAS – 55 de mandate, Blocul „Patriotic” – 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, iar „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate.
Pe 6 octombrie, CEC a prezentat Curții Constituțional actele necesare confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie și validării mandatelor deputaților aleși.
Partidul Socialiștilor a anunțat deja că nu recunoaște rezultatele scrutinului și a amenințat cu proteste, dacă acestea vor fi validate de Curtea Constituțională. Vicepreședintele formațiunii, Vlad Bătrîncea, susține că alegerile din septembrie ar fi fost marcat de nereguli și de folosirea resurselor administrative, ceea ce, potrivit lui, ar fi compromis corectitudinea alegerilor.
***
Conform legii, CC confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor în termen de 10 zile de la primirea actelor, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite. Concomitent, Curtea Constituțională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaților aleși și confirmă listele de candidați supleanți.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
După alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc pe 28 septembrie, am decis să verificăm cât de precise au fost sondajele sociologice publicate pe durata campaniei electorale. Pentru mai multă claritate, am ales următoarea abordare: am comparat datele sondajelor cu rezultatele reale – recalculându-le în mandate, pentru a vedea cum ar fi arătat parlamentul conform sondajelor și cifrelor reale. După publicarea materialului, unele dintre organizațiile menționate au contestat această abordare și și-au prezentat propriile argumente. Prin urmare, am decis să revenim asupra subiectului, să analizăm diferite metode și factori care influențează evaluarea acurateței sondajelor. Am discutat la această temă cu doctorul în științe sociologice Alexandr Makuhin.
Ce (nu) au prezis sondajele?
Așadar, în perioada campaniei electorale au apărut rezultatele a trei sondaje de opinie, a căror publicare a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală. Este vorba despre sondajul companiei sociologice iData, cercetarea efectuată la comanda comunității de experți WatchDog și „Barometrul opiniei publice” (BOM) al Institutului de Politici Publice. Ultimele două dintre cele enumerate au fost realizate de compania sociologică CBS Research.
În analiza anterioară am constatat că sociologii, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale, nu au reușit să anticipeze corect rezultatele votului. Am ales o metodă simplificată, dar mai clară: am ilustrat cum ar fi arătat Parlamentul dacă mandatele ar fi fost repartizate în funcție de rezultatele sondajelor. Astfel, s-a dovedit că, potrivit acestui calcul, sondajul realizat de WatchDog s-a abătut de la componența reală a legislativului, potrivit rezultatelor alegerilor, cu 32 de mandate, cel al companiei iData – cu 28 de mandate, iar BOM – cu 24 de mandate. Menționăm că niciunul dintre sondaje nu a anticipat accederea în Parlament a partidului „Democrația Acasă”, care în final a obținut șase mandate.
Totuși, după cum au explicat sociologii cu care a discutat NM, evaluarea acurateței sondajelor pe baza recalculării în mandate ale partidelor care au intrat în Parlament nu este corectă. Sociologul CBS Research, Vasile Cantarji, a precizat că distribuirea mandatelor depinde de o mulțime de factori — printre care numărul formațiunilor care depășesc pragul electoral și marja de eroare sociologică. O comparație mai relevantă, spune el, ar fi între rezultatele sondajelor exprimate în procente și rezultatele reale ale votului din țară, deși și în acest caz există rezerve.
Dacă analizăm sondajele din această perspectivă, atunci, de exemplu, cercetarea realizată de WatchDog redă ceva mai fidel rezultatele votului. Diferențe semnificative între datele modelate pe baza sondajului și rezultatele reale se observă doar în cazul PAS și al „Partidului Nostru”. Concret, modelul atribuia PAS un scor de 39,23%, în timp ce în țară formațiunea a obținut 44,13%. În cazul „Partidului Nostru”, sondajul estima 14,38%, însă rezultatul real în țară a fost de doar 6,35%. Pentru celelalte partide, abaterile se încadrează în marja de eroare sociologică.
Separat merită menționat cazul blocului „Alternativa”: deși abaterea de la rezultat (-2,54%) se încadrează în marja de eroare sociologică (±2,9%), sondajul WatchDog a oferit blocului un rezultat sub pragul de accedere în parlament pentru blocuri (7%), ceea ce reprezintă o abatere semnificativă. Se menționează, de asemenea, că sondajul WatchDog a fost singurul care a oferit „Alternativei” un rezultat sub pragul electoral.
Totodată, se poate observa că dintre toate sondajele, WatchDog a arătat cel mai exact creșterea ratingului partidului „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc, acordându-i 3,9%. Deși acest rezultat este, de asemenea, departe de cel final (5,72%), ținând cont de marja de eroare, el permite posibilitatea intrării în parlament. Alte sondaje au oferit partidului lui Costiuc rezultate mai mici.
În cazul sondajului realizat de iData, problema persistă. Autorii au estimat destul de corect rezultatele pentru „Partidul Nostru” și pentru blocul „Alternativa”, însă au greșit semnificativ în privința principalilor competitori. PAS a fost subestimat cu 10,5 puncte procentuale față de scorul obținut în realitate de partidul de guvernământ. Totodată, Blocul Electoral Patriotic era plasat pe primul loc în sondaj pentru votul din țară, deși la urne a obținut un rezultat mult mai mic. O astfel de identificare eronată a liderului cursei electorale constituie o abatere gravă.
„Barometrul Opiniei Publice” a oferit, și de această dată, rezultatele cele mai apropiate de realitate. Este important de menționat că autorii sondajului au prezentat doar datele brute ale cercetării, fără a recalcula răspunsurile celor indeciși și fără a aplica modele de prognoză pentru redistribuirea voturilor acestora.
Sociologii susțin că procentul neobișnuit de mare al acestor respondenți sporește incertitudinea prognozei. Totuși, luând în considerare acest aspect, am realizat independent recalcularea pentru a putea compara rezultatele sondajului cu cele reale. În acest caz, doar pentru PAS și Blocul „Patriotic” diferențele depășesc marja de eroare sociologică.
Ce mai trebuie luat în considerare?
Sociologii intervievați de NewsMaker susțin că comparația între sondaje are, în general, un caracter aproximativ. Pe lângă factorii deja menționați – cum ar fi procentul ridicat al respondenților indeciși, dificultatea redistribuirii acestora, pragul electoral, formula complexă de repartizare a mandatelor și marja de eroare – este esențial să fie analizate și metodologia de cercetare, precum și perioada desfășurării sondajului.
Comportamentul și preferințele alegătorilor se modifică în funcție de etapa campaniei electorale. Prin urmare, un sondaj realizat în august nu poate fi comparat în mod corect cu unul efectuat în septembrie, întrucât fiecare reflectă o „imagine sociologică” a momentului respectiv, fără a surprinde dinamica modificării intențiilor de vot sau reacțiile alegătorilor la evenimentele din campanie. Cu atât mai mult, aceste rezultate diferă de „imaginea” din ziua votului.
Se poate, așadar, trage concluzia că sociologia din Moldova se confruntă cu o criză sau, dimpotrivă, că își păstrează relevanța?
Doctorul în științe sociologice Alexandr Macuhin consideră că este esențial să fie făcute distincții între rezultatele sondajelor și modelările derivate din acestea. „De obicei, în cele mai simple modele, voturile indecișilor sunt distribuite proporțional – și putem spune clar că acest lucru nu funcționează așa. Însă, din nou, sondajele și modelele sunt lucruri foarte diferite”, a explicat el.
De asemenea, Macuhin a atras atenția asupra faptului că rețelele sociale pot influența alegătorii mult mai eficient decât cumpărarea directă a voturilor sau „metodele vechi, cum ar fi distribuirea ziarelor inutile ori afișele pe care aproape nimeni nu le mai observă”. „Cum poate fi analizat acest fenomen – nu este foarte clar la nivel global, deoarece există multe metode diferite. Dar toate noile proiecte politice se bazează, fără excepție, pe prezența activă în rețelele sociale. Simplificat, dacă nu ești prezent activ acolo, fie nu treci pragul electoral, fie te adresezi exclusiv unui electorat în vârstă – așa cum a făcut (și continuă să facă) Partidul Socialiștilor și altele similare”, a adăugat sociologul.
O problemă aparte pentru sociologi este votul diasporei și orientările politice ale locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului. Potrivit lui Macuhin, pentru ca sondajele să reflecte cu adevărat rezultatele reale ale votului, sociologilor le lipsește informația necesară.
„Suntem foarte buni la prognozarea prezenței la vot și, în general, a comportamentului electoral din interiorul țării – din punct de vedere cantitativ. Dar, în realitate, nu știm nimic despre diaspora. Nu există studii ample despre valorile, despre preferințele politice ale acesteia; nu știm dacă țara de reședință influențează evoluția opiniilor și, dacă da – în ce mod. Cu toții închidem aceste întrebări cu o formulă simplă: „Oamenii trăiesc în UE și vor ca și Moldova să fie în UE”. Iar la ce poate duce o astfel de abordare, am văzut cu toții la recentele alegeri ale diasporei române – și noi facem parte din același proces”, a explicat el.
Sociologul a precizat, de asemenea, că nu există date despre schimbările în orientările politice ale locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului, care ar trebui să fie influențate de situația economică din regiune.
Referindu-se la rezultatele partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, Macuhin a remarcat că trendul ascendent al formațiunii a fost vizibil atât în sondaje, cât și în modelările finale, atingând un plafon maxim de 3,75% din voturi. Cu alte cuvinte, acest partid s-a detașat clar de formațiunile care au obținut între 0,1% și 1%. În opinia sa, o parte necuantificată a rezultatului partidului ar fi putut fi convertită din transmisiuni live și clipuri de pe TikTok.
Macuhin a concluzionat că nu vede în Moldova o „criză a sociologiei”, ci mai degrabă un proces de adaptare la un nou tip de comportament politic: volatilitate, fragmentare mediatică și decizii luate în ultimul moment, care au devenit deja normă, nu excepție. Potrivit lui, este foarte probabil ca, la fiecare nou scrutin, ponderea alegătorilor indeciși să crească – un fenomen care nu este specific doar Moldovei. În consecință, rezultatele alegerilor ar putea continua să-i surprindă atât pe sociologi, cât și pe restul societății.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — LGBT, plângere contra „Partidului Nostru” pentru discriminare — Zelenski: „Ucraina va fi în UE, cu Orban sau fără” — Din ce bani trăiește Vasile Costiuc? — Se anunță proteste: PSRM nu recunoaște rezultatele alegerilor — Dodon l-a felicitat pe Putin cu ocazia zilei de naștere Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Publicația română „Libertatea” a publicat pe 6 octombrie un material intitulat „Caracatița” lui Plahotniuc s-a extins și în România. Ce afaceri și ce profituri fac „locotenenții” infractorului moldovean”. În articol sunt vizați mai mulți foști și actuali politicieni din Republica Moldova, printre care și Andrian Candu, descris drept finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc. Între timp, Andrian Candu a reacționat. Despre acesta se menționează că, în România, este asociat în două firme, pe care le împarte cu fostele sale consiliere de la Chișinău. În material sunt prezentate și afaceri ale lui Vladimir Cebotari, Corneliu Padnevici, Boris Foca.
Andrian Candu
Publicația l-a descris pe Andrian Candu drept finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, fost lider al grupului parlamentar Pro Moldova, desprins din partidul lui Plahotniuc – PDM, precum și fost partener de afaceri cu acesta.
„Andrian Candu s-a retras din politică în anul 2021, an în care a demarat afacerile din România. La noi, Andrian Candu este asociat în două firme. Bizmatters Consulting SRL, fondată în 2021, și care se ocupă cu activități de consultanță. Candu împarte firma cu fostele lui consiliere Irina Cojocaru și Iulia Petuhov. (…) Anul trecut, Bizmatters Consulting a avut un profit de 580.000 de lei, la o cifră de afaceri de patru milioane de lei. (…) Cealaltă firmă, fondată de Candu în 2022, se numește Meta Soft Innovations SRL și este împărțită de Candu cu aceleași două doamne foste consiliere, Irina Cojocaru și Iulia Petuhov. Îndeletnicindu-se cu „realizarea softului la comandă”, firma a avut anul trecut un profit de 60.000 de lei, la o cifră de afaceri de aproape un milion”, a notat sursa citată. Conform publicației, Andrian Candu deține și la Chișinău o afacere, încă din anul 2019.
Vladimir Cebotari
Potrivit sursei citate, Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției, ex-vicepreședinte al PDM și fondator al Partidului Democrat Modern din Moldova – formațiune desprinsă din PDM –, a venit în România în 2018, „când el și Daniel Maleca (fiul lui Mircea Maleca, asociat în firma Fly One SRL din Moldova) au fondat, la Iași, Fly One Airlines SRL, firmă de transporturi aeriene de pasageri”.
„Fly One România a obținut licența de operator aerian din partea Ministerului Transporturilor în anul 2022. Aceasta are înregistrate trei avioane Airbus și anul trecut a avut un profit de 2,7 milioane de lei. Operând doar curse charter, Fly One România a deschis, în luna iunie, prima cursă comercială spre Tel Aviv, devenind cea mai tânără companie low-cost. Compania lui Cebotari a anunțat că va deschide curse regulate și către Verona și Bruxelles”, a mai notat publicația română.
Boris Foca
Potrivit sursei citate, Boris Foca, președintele PDMM – descendent direct al PDM, a fondat la București firma Travel Alliance SRL, cu activități ale agențiilor de voiaj și ale tur-operatorilor.
„În 2008, Boris Foca mai deschide, tot în București, împreună cu kazahul Tsoy Ilya, EuroKazakhstan Invest SRL pentru „lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”. În 2009, în comuna Albești-Paleologu din Prahova, Foca înființează, împreună cu basarabeanul Anton Tcaciuc, Tanspera Rom SRL, tot cu activități de lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Dar în 2010 îi suspendă activitatea”, a menționat publicația din România.
Corneliu Padnevici
Fostul deputat al PDM, apoi al grupului parlamentar Pro Moldova – desprins din PDM – și ulterior candidat la funcția de deputat din partea Partidului Șor, Corneliu Padnevici, a preluat în 2021 de la un alt basarabean firma de dezvoltare imobiliară Investment & Construct Solutions SRL, fondată în același an la Iași, notează sursa citată.
Publicația română a mai scris că, până acum, Padnevici nu a reușit să obțină niciun profit cu firma ieșeană.
Sursa citată a scris și despre „nașul de cununie al lui Sergiu Sîrbu”, Valentin Vizant. Menționăm că Sergiu Sîrbu a fost deputat al PCRM, apoi al PDM, ulterior al grupului parlamentar Pro Moldova, iar la alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021 a fost candidat pe lista Partidului Șor. Potrivit sursei citate, pe vremea președintelui comunist Vladimir Voronin, Vizant a fost consultant în Administrația Prezidențială de la Chișinău și apoi secretar al Comisiei Electorale Centrale. Ulterior, el a condus Administrația de Stat a Aviației Civile și Poșta Moldovei. „Începând cu anul 2016, Vizant a fost asociat în mai mult de zece firme în România, toate, în afară de una, fiind pe pierdere”, a notat sursa citată.
Reacție
Până în prezent, cei vizați în material nu au reacționat la informațiile publicate de presa română, cu excepția lui Candu.
„Ca președinte al Parlamentului, dar și anterior, ca viceprim-ministru și ministru al Economiei, am pus umărul la modernizarea instituțiilor, la reforme importante și la deschiderea Moldovei spre partenerii săi internaționali. A fost o perioadă grea, dar plină de sens. (…) Acum patru ani am decis să închid acel capitol și să revin în mediul privat. (…) România a fost mereu aproape de mine — țara care m-a format și în care am decis să mă reinventez. Cu o echipă excepțională, dedicată și profesionistă, care m-a urmat de la Chișinău și care continuă să mă inspire zi de zi, am început proiecte noi, inovatoare, care cresc de la an la an. (…) În ultima perioadă, au apărut din nou așa-numite „investigații” — materiale evident comandate, care încearcă să reîncălzească povești vechi, fără nicio legătură cu activitatea mea de astăzi”, a scris Candu pe Facebook.
„Da, este adevărat — sunt finul domnului Plahotniuc. Este un fapt de viață, nu o legătură profesională. Tot ceea ce construiesc astăzi în România — în mediul privat, alături de echipa mea — este independent, fără nicio implicare, influență sau conexiune cu dumnealui ori cu politica moldovenească. (…) Totuși, orice are o limită. Eu nu ameninț, dar avertizez: e bine ca unii să nu uite că trecutul nu dispare doar pentru că e incomod”, a adăugat fostul președinte al Parlamentului și finul de cununie al ex-liderului democrat Vladimir Plahotniuc.
Cine este Vladimir Plahotniuc
Plahotniuc este unul dintre principalii inculpați în dosarul cunoscut drept „frauda bancară”, numit și „furtul miliardului”. Este vorba despre scoaterea din sistemul bancar al Republicii Moldova a unui miliard de dolari. Potrivit procurorilor, în perioada 2013–2015, prin intermediul unor companii afiliate lui Ilan Șor, Plahotniuc ar fi primit pe conturile sale peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Aceste sume reprezentau credite obținute fraudulos din băncile Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Între timp s-a decis ca Plahotniuc să fie judecat separat în dosarul „frauda Bancară”.
Procuratura susține că Plahotniuc a folosit acești bani „în scopuri personale și în interesul organizației sale criminale”. Fondurile ar fi fost cheltuite, printre altele, pentru achiziția unui avion Embraer Legacy 650, bunuri imobiliare, plata unor servicii, investiții, organizarea unui șir de evenimente și acoperirea unor datorii.
Plahotniuc a fugit din Republica Moldova înainte de începerea urmăririi penale. Acesta a părăsit țara în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.
Reținut în Grecia în iulie 2025, Vladimir Plahotniuc, fost lider al PDM, a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.
Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.
